4,704 matches
-
care poate fi repartizat discursul. Situația este explicabilă prin faptul că, de cele mai multe ori, comunicarea este transmiterea unei informații întemeiate pe constatarea unei stări de lucruri, a existenței unor trăsături sau relații, a producerii de schimbări etc., aserțiunea este forma discursivă obișnuită pentru a realiza aceasta, căci, spre deosebire de demonstrație, ea se reduce la afirmație și nu furnizează probe care să întemeieze cele enunțate, ci afirmă numai că ceva există sau că se prezintă într-un anumit mod. Deși întîlnită în discursul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aserțiune, dar axiomele sînt, în principiu, aserțiuni care suplinesc argumentările. Pe de altă parte, dacă în limbajul oficial al stilului juridic-administrativ aserțiunea are statut de normă socială (în discursul care realizează formulări de legi sau de decrete îndeosebi), în variantele discursive ale științelor sociale, aserțiunile reprezintă de obicei expresia unor opinii individuale. Un rol specific are aserțiunea în speciile stilului beletristic, în textele literare, prin urmare, fiindcă aici, pe lîngă alte destinații (de obicei însă secundare) poate întruni un caracter constructiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de producere a stărilor extatice. Din perspectiva rolului în alcătuirea discursului, aserțiunea poate deveni mijloc de caracterizare a lui, dar, desigur, nu în mod exclusiv, căci numai în sentințe sau în unele texte sapiențiale poate fi element suficient de structurare discursivă. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i are în vedere frecvența și statutul aserțiunii, fiindcă ea reprezintă și bază ideatică și formă de organizare a expresiei în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite să aprecieze originaliatea discursului prin noutatea pe care o oferă lecturii. Deși de inspirație fenomenologică, teoria dezvoltată de H. R. Jauss devine, prin perspectiva ei generală, o hermeneutică a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare discursivă, prin urmare, competența narativă și discursivă a cititorului, care îi permite să aprecieze originaliatea discursului prin noutatea pe care o oferă lecturii. Deși de inspirație fenomenologică, teoria dezvoltată de H. R. Jauss devine, prin perspectiva ei generală, o hermeneutică a textului literar (poetic). V. competență, discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i, termenul autodesemnare vizează mijloacele prin care realizatorul unui text (enunțiatorul) se desemnează pe sine sau face raportarea la sine, fie ca individ singular, fie ca membru al unei colectivități. Autodesemnarea este un procedeu discursiv concretizat în categorii de forme precum pronumele personale și grupurile nominale. Ca atare, o exprimare cu pronumele inclusiv noi (noi credem că ...) relevă un raport de coeziune de grup și de diferențiere de alții, în vreme ce exprimarea impersonală (se crede, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În lingvistica actuală, termenul autonimie este folosit de obicei cu referire la statutul cuvîntului pentru care se propune o definiție (într-un dicționar), situație în care definitul este considerat prin el însuși, fără relații cu alte cuvinte într-o structură discursivă obișnuită. Ca atare, cuvîntul autonim este detașat de vecinătatea altor cuvinte, așa cum se întîmplă de obicei în discurs, dar și de partenerii unei situații comunicaționale, încît ceea ce se află în relație cu autonimul are alt statut, fiindcă face parte din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ci al conținutului considerat în sine. Altădată, statutul autonimic poate apărea dintr-o reflecție a interlocutorului: "Ai spus săptămîna viitoare, dar cînd, luni sau vineri?". Din asemenea constatări, se poate deduce că, deși autonimia nu reflectă o structurare de tip discursiv propriu-zis, ea nu se poate sustrage a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, fie că se admite că există două întrebuințări ale cuvîntului (una discursivă și alta autonimică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurare de tip discursiv propriu-zis, ea nu se poate sustrage a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, fie că se admite că există două întrebuințări ale cuvîntului (una discursivă și alta autonimică), fie că se apreciază ca existînd două cuvinte (un cuvînt propriu-zis cu referință și numele unui cuvînt) așa cum sugerează una dintre interpretările logice ale autonimiei. V. cuvînt, definiție. DUBOIS 1973; REY-DEBOVE 1978; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care are în vedere maniera de aranjare sintagmatică și actanțială a lor. Axiologia a devenit astfel suportul realizării vorbirii prin operațiile de actualizare și se atestă prin realitatea sintactică și narativă, încît sistemul ei de valori este orientat spre universul discursiv proiectat de limba concretizată în discurs. De aceea, se poate considera că orice categorie semantică este susceptibilă de a fi raportată la taxinomiile axiologiei, care reprezintă microsisteme de valori abstracte sau figurative. V. ideologie, structură, valoare. FLEW 1983; D. FILOZ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau pentru anumite medii, este în realitate foarte extinsă și vizează deopotrivă pe realizatorul discursului și discursul însuși. Astfel, de exemplu, în versurile eminesciene "Cu murmurele lor blînde, un izvor de horum-harum, Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum", fenomenul bilingvismului discursiv este evident. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i contează identificarea situațiilor de bilingvism, însă nu numai în cazul cooperării elementelor din limbi diferite, ci și atunci cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se constată amestecul unor niveluri de limbă (literar și popular) sau al unor limbi funcționale diferite. V. diglosie, dialogism, contact între limbi. DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BINARITATE DISCURSIVĂ. Există structuri discursive ce pot fi valorificate din două puncte de vedere și din perspectiva a două discipline cultural-științifice, precum literatură și filozofie, istorie și literatură, știință și filozofie etc. Din acest motiv, repartizarea discursului se poate face fie reținîndu-l
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unor niveluri de limbă (literar și popular) sau al unor limbi funcționale diferite. V. diglosie, dialogism, contact între limbi. DUBOIS 1973; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BINARITATE DISCURSIVĂ. Există structuri discursive ce pot fi valorificate din două puncte de vedere și din perspectiva a două discipline cultural-științifice, precum literatură și filozofie, istorie și literatură, știință și filozofie etc. Din acest motiv, repartizarea discursului se poate face fie reținîndu-l la unul dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai multe tipuri sau genuri. De exemplu, "dialogurile" lui Platon pot fi considerate ca o specie a discursului dialogic specific literaturii, fie ca o specie a tipului filozofic, fie ca o specie amalgamă, adică se află în condiția de binaritate discursivă. V. dialogism, eterogenitate, intertextualitate, polifonie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN BRAHILOGIE. Definită ca procedeu retoric (figură sintactică) prin care se omite într-o comunicare o secvență deductibilă contextual, are diferite manifestări în funcție de tipul de discurs
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sensurilor produse (sub forma semelor sau a trăsăturilor semantice), defavorizînd dinamica procesului de producere a lor, adică procesul de însumare în limbă a programelor de sens care corespund categoriilor lexicale, prin urmare capitalizarea sensului. De aceea, doar prin studiul manifestărilor discursive ale sensurilor capitalizate, deci prin examenul procesului de actualizare praxemică și al reglării sensului, se pot deschide, pe terenul lingvisticii, căi care să permită progresul în acest domeniu. Capitalizarea în limbă a ansamblului categoriilor lexicale alcătuiește, după unii cercetători, logosfera
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
roz.). Adverbul poate fi utilizat și el ca expresie cataforică (Porunca mea este astfel 1: [să plece pe loc comisul la Suceava] 1.). Ca și anafora, catafora este o relație cu funcții specifice din punct de vedere referențial, textual și discursiv. Deși expresiile referențiale cataforice și anaforice au particularități ce trebuie identificate pentru fiecare limbă în parte, există similitudini de funcționare a anaforelor și cataforelor în diversele limbi. V. anaforă, deictic, referent. BÜHLER 1934; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
iar fonetica operează cu cîmpurile de dispersie ale fenomenelor care cuprind ansambluri ale variațiilor rezultare prin vecinătatea dintre cuvinte. S-au distins și cîmpuri sintactice ale cuvintelor care corespund rețelelor de articulații frastice și sintagmatice care circumscriu sensul. În semantica discursivă, P. Guiraud a numit cîmp stilistic configurațiile textuale distinse în discurs, care asigură unui cuvînt o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a numit cîmp stilistic configurațiile textuale distinse în discurs, care asigură unui cuvînt o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui cuvînt o accepțiune sau conotații particulare. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, se menționează cîmpul discursiv pentru a desemna spațiul în care un ansamblu de formații discursive sînt concurente și se delimitează reciproc. Dar, în analiza sensului, semantica structurală a impus uzul sintagmelor cîmp noțional (sau conceptual), cîmp lexical și cîmp semantic, ultimele două fiind deseori confundate. În aceste împrejurări, s-ar putea folosi denumirea cîmp lingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cazul praxemului din semantica prototipurilor sau din studiile cognitive asupra percepției și categorizării. V. lexic, logosferă, relativitate, stil al limbii, vocabular. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; VARO - LINARES 2004. RN CÎMP DISCURSIV. Cu determinări pentru a-i preciza domeniul de aplicare, cuvîntul cîmp este utilizat în lingvistică pentru a distinge domenii cu un anumit tip de structurare, deși sintagme precum cîmp lingvistic, cîmp conceptual, cîmp semantic nu corespund exigențelor de precizie deplină
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
domenii cu un anumit tip de structurare, deși sintagme precum cîmp lingvistic, cîmp conceptual, cîmp semantic nu corespund exigențelor de precizie deplină pentru a fi incluse între elementele terminologice de bază. În anul 1983, D. Maingueneau a introdus sintagma cîmp discursiv în corelație cu cele de univers discursiv și spațiu discursiv, pentru a desemna un ansamblu de formațiuni discursive care se delimitează reciproc în interiorul unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
deși sintagme precum cîmp lingvistic, cîmp conceptual, cîmp semantic nu corespund exigențelor de precizie deplină pentru a fi incluse între elementele terminologice de bază. În anul 1983, D. Maingueneau a introdus sintagma cîmp discursiv în corelație cu cele de univers discursiv și spațiu discursiv, pentru a desemna un ansamblu de formațiuni discursive care se delimitează reciproc în interiorul unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîmp lingvistic, cîmp conceptual, cîmp semantic nu corespund exigențelor de precizie deplină pentru a fi incluse între elementele terminologice de bază. În anul 1983, D. Maingueneau a introdus sintagma cîmp discursiv în corelație cu cele de univers discursiv și spațiu discursiv, pentru a desemna un ansamblu de formațiuni discursive care se delimitează reciproc în interiorul unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu se studiază un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exigențelor de precizie deplină pentru a fi incluse între elementele terminologice de bază. În anul 1983, D. Maingueneau a introdus sintagma cîmp discursiv în corelație cu cele de univers discursiv și spațiu discursiv, pentru a desemna un ansamblu de formațiuni discursive care se delimitează reciproc în interiorul unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu se studiază un cîmp discursiv în totalitate, ci numai un aspect
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a desemna un ansamblu de formațiuni discursive care se delimitează reciproc în interiorul unui discurs, așa cum, de exemplu, într-o dispută, fiecare participant oferă toate argumentele de care dispune pentru a-și legitima afirmațiile. De obicei, nu se studiază un cîmp discursiv în totalitate, ci numai un aspect al acestui subansamblu, un spațiu discursiv, care se distinge prin cel puțin două poziționări discursive a căror analiză prezintă un aspect deosebit din punctul de vedere al cercetării. Fiind sub semnul unui echilibru instabil
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]