2,641 matches
-
teoriei sale arhetipologice și a simbolurilor) generează un larg areal științific, prolific atât pentru interpretarea fenomenului imaginarului, cât și pentru studiul manifestărilor sale istorice sau culturale. Precum o sumă de reflexe combinate într-o a doua oglindă, provenind de la teoriile discutate, propun alte două configurări ale imaginarului. Ambele sunt de factură antropologică și simbolică și reies, de fapt, din bazinul conceptual umanist delimitat prin această cercetare. Gramatica imaginarului Gilbert Durand, în Structurile antropologice..., pe urmele lui Immanuel Kant, Carl-Gustav Jung și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de predicație), anume subiectului și predicatului. Discutând despre modalitățile în care noțiunile relaționaeză, despre cele în care acestea se supun unor operații etc., Aristotel deschide și probleme legate de căile (metodele) dobândirii premiselor (în genere, ale oricărui tip de raționament), discutate și în alte împrejurări: mai cu seamă probleme ale inducției și raționamentului (în condițiile în care acesta din urmă oferă, prin concluzia sa, premise pentru noi raționamente). Totuși, intenția logicianului nu este aceea de a discuta despre premise necesare, ci
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la un material sensibil, concentrată în conceptul noumen-ului și în raportul acestuia cu fenomenul, ceea ce simplifică prezența acestei "absențe", dată fiind, de asemenea, și evidența lipsei de sens a acesteia pentru apercepția originară (despre aceasta din urmă va trebui încă discutat, nefiind vorba, acum, decât despre o "evidență" formală). Absența timpului apare ca o constituire fenomenală, dar neelucidată în sensul ei. Apare deja, fiindcă există un "loc" unde ea se arată: tocmai sistematica "speciilor" nimicului, gândită de Kant după "firul conducător
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de școlarizare anunțat. În prezentatea conținutului se ține cont de: o alegerea vocabularul în funcție de nivelul școlar anunțat; o se prefera frazele scurte, despre care se știe că sunt mai ușor de înțeles o se vor alege imagini pertinente în raport cu tematica discutată și cu textul existent pe ecran. Ordinea succesiunii situațiilor de invățare va respecta următoarele reguli: - de la cunoscut la necunoscut; - de la simplu la complex; - de la concret la abstract; - de la observație la raționament; - de la general la detaliu. Conținutului ecranelor trebuie să respecte
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
existența unei regurgitări aortice de grad 2 și la 1,3% regurgitare de grad 1 (47). În ciuda unei incidențe crescute a regurgitării aortice ușoare post-TAVI, încă nu există criterii specifice de evaluare pentru regurgitarea aortică, iar mecanismele fiziopatologice sunt încă discutate. O înțelegere mai bună a mecanismelor apariției regurgitării poate conduce la ameliorarea atât a tehnicilor de implantare, cât și a design -ului protezelor, optimizând astfel prognosticul după TAVI. Tratament. Intervențiile chirurgicale valvulare aortice pentru regurgitarea aortică pură reprezintă aproximativ 3-5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
1994: 1). Definițiile date acestui fenomen sunt diferite, în funcție de modelul teoretic la care se raportează. 4.1. Alte definiții ale ergativității În bogata literatură despre ergativitate, acest concept a primit diverse definiții, unele mai apropiate de cea a lui Dixon, discutată mai sus și adoptată în această lucrare, altele diferite și chiar contrare. 4.1.1. Ergativitatea ca variație sintactică În studiile anterioare lui Dixon, s-a observat în primul rând manifestarea sintactică a ergativității, și, în absența unei analize foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tras în urs' > 'ursul poate să nu fie deloc afectat'. Creissels (1995: 284) nu acceptă existența antipasivului în limba franceză, deoarece obiectul direct poate fi omis (în același tip de construcții cum sunt cele din limba engleză, de tipul (a), discutate mai sus), dar fără vreo modificare a formei verbului: Michel chante (un air connu) ' Mihai cântă (o arie cunoscută)', dar arată (Creissels 1995: 286) că nu e adevărat că antipasivul caracterizează numai limbile ergative, aducând contraexemple din limbi neergative care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
română analizate aici nu corespund tuturor criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească o construcție antipasivă, dar există limbi acuzative în care toate aceste criterii sunt îndeplinite. Dacă se adoptă definiția laxă a antipasivului ca defocalizare a pacientului, toate structurile discutate sunt antipasive. Există însă și cercetători care resping total ideea existenței antipasivului în limbile acuzative: Bok-Bennema (1991)75, Coyos (2003). 7. EVOLUȚIA SISTEMELOR LINGVISTICE Nimeni nu se mai îndoiește de faptul că sistemele lingvistice sunt într-o continuă schimbare, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cauză. Dacă centrul Voice e activ, atunci rolul tematic relevant este realizat în Spec,Voice, iar dacă e pasiv, rolul tematic relevant este implicit. În cazul anticauzativelor există două opțiuni: (a) proiecția Voice e absentă − situație posibilă în toate limbile discutate; (b) Voice are trăsătura [− Agentiv]: în limbi ca engleza și germana, Voice [− Agentiv] este un centru posibil pentru pasive, iar anticauzativele apar fără Voice; în limbi ca greaca, în care pasivul este obligatoriu agentiv, proiecția Voice [− Agentiv] poate fi folosită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a sociologului de întreprindere. În acestcaz, el este integrat ierarhic, autonomia sa fiind substanțial diminuată în raport cu cea a sociologului consultant din afară. O asemenea poziție ridică probleme speciale, dar și în ea putem găsi predominarea unuia dintre cele două modele discutate: fie o subordonare ierarhică completă (modelul client/consultant), fie o orientare prioritară spre interesele generale și sprijinirea activă a sistemului din care face parte, spre a se integra mai eficace în activitatea globală a colectivității (modelul coparticipării). Analiza celor două
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
instrumentele profesiei, lipsiți fiind, totodată, de relații sistematice cu comunitatea sociologică. Soluția ar fi trebuit, dimpotrivă, să fie întărirea formelor de cercetare globală și elaborarea de tehnici de intervenție care să fie apoi aplicate în diferite sisteme particulare (în cazul discutat aici, în întreprinderi) de către specialiști conectați puternic la comunitatea științifică națională și internațională, având largi posibilități de informare, experimentare și dezvoltare. • Pericolul tehnocratismului. Cunoștințele de specialitate, dificil de verificat imediat și vizibil, pot constitui pentru deținătorul lor o sursă de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
punctul de vedere al formei, a fi rațional înseamnă a adopta o serie de strategii și proceduri cognitive și decizionale ce maximizează șansa de a găsi soluții adecvate, dar nu garantează validitatea unei soluții sau a alteia. Paradigma normalității sistemului discutată mai sus reprezintă în fapt tocmai un model de organizare cognitivă ce poate duce la un asemenea comportament rațional. În această perspectivă, analistul nu se plasează într-o poziție cognitivă superioară sistemului. Nici el „nu știe” cum ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o colectivitate mai largă. Scrutarea acestor microprocese este de natură să convingă de marele rol al evenimentului, inclusiv al întâmplării, în evoluția societății (Mead, 1964). Nu întotdeauna însă calea pe care evenimentul împinge evoluția este stabilă. Să revenim la cazul discutat mai înainte în legătură cu cele două căi ale evoluției unei comunități. Ipoteza lui White în legătură cu condițiile inițiale ale procesului și rolul lor fundamental în orientarea acestuia nu ia în considerație ansamblul de factori care au o influență continuă asupra profilului organizării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996, 107-108). Programele de televiziune ,,sugerează” anumite metode și tehnici violente prin filmele și unele emisiuni pe care le promovează. Aspectele privind modalitatea sau modalitățile de influențare a mass-media sunt discutate având În vedere faptul că cei mai afectați sunt tinerii și În special cei aflați la vârsta adolescenței. Într-un studiu realizat pe un eșantion de 470 de tineri (235 de băieți și 235 de fete), Anton Aluja-Fabregat și Rafael
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
influențează În mod simultan creșterea și dezvoltarea copiilor. Importanța continuă a acestor contexte În fiecare etapă a dezvoltării copilului este descrisă amănunțit de un număr de perspective teoretice aflate În legătură. Alături de paradigma rețelei sociale și conceptul de capital social, discutate mai Înainte, cea mai semnificativă este teoria intersectării sferelor de influență a lui J. Epstein (1990). Teoria integrează perspective educaționale, sociologice și psihologice despre organizațiile sociale, precum și cercetarea asupra efectelor mediului din familie, școală și comunitate asupra rezultatelor educaționale. Recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din anii 1990 sunt cele mai importante pentru cei interesați de impactul populismului, pentru că partidele aflate la putere au fost și cele care au manifestat în modul cel mai pregnant caracteristicile populismului. Cât de mult și cum anume sunt întrebări discutate în secțiunile aflate la finalul acestui capitol, dar două măsurători diferite, de ansamblu, - o analiză a atractivității partidelor în timpul fiecărei sesiuni parlamentare în Figura 9.1 și un studiu de specialitate cu privire la gradul general de populism în aceleași perioade ale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
1996: 27) Rămâne de văzut totuși în ce măsură mai exact partidul și guvernele conduse de Mečiar și-au afișat populismul. De aceea, următoarele subsecțiuni analizează performanța acestui guvern (și, evident, a altora, pentru a le putea compara) pe baza indicatorilor specifici discutați mai înainte. Figura 9.1 Utilizarea temelor populiste în Slovacia, în funcție de partid, 1992 Sursa: Deegan-Krause și Haughton (2009) Figura 9.2 Indicatori ai populismului ]n funcție de prezența la guvernare, 1992-2008 Notă: (weighted average of government parties) Sursa: Deegan-Krause & Haughton (2008
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
orice alte informații pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea soluțiilor viabile; − primele care se vor acorda participanților la dialog; − posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de soluții discutate sau propuneri de oferte; − o descriere a modului concret de aplicare a factorilor de evaluare. În caietul de sarcini, pe lângă specificațiile tehnice se vor preciza și date despre cantitățile ce fac obiectul contractului, pentru respectarea transparenței și tratamentului egal, cantități
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ani și predomină la sexul feminin (x 9 comparativ cu bărbații). În mod particular debutul are un vârf de incidență în cursul sarcinii. Afecțiunea este influențată de rasă, fiind mai frecventă la populația noneuropeană. Etiopatogenie Cauza nu este cunoscută. Este discutată intervenția a 3 categorii de factori: 1. factorul genetic susținut de agregarea în anumite familii cu modificări ale genelor complexului major de histocompatibilitate, de incidența crescută a bolii la rudele de gradul I a pacienților cu LES și la gemeni
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
compartimente fiind de multe ori manageri de nivel înalt. Informația ca noțiune este foarte veche. Ea este utilizată cu diferite semnificații: suport al cunoștințelor umane, unitate de măsură în informatică (biți), știre, noutate etc. Sensurile noțiunii de informație sunt mult discutate și interpretate de către o disciplină sau alta. Noțiunea de informație este complexă și de mare generalitate, toate științele operând cu informații ca elemente ale cunoașterii senzoriale sau raționale. Cunoașterea umană, transmiterea cunoștințelor vehiculează informații. În sens larg, informația este noțiunea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
apariții ce se detașează ca repere editoriale: Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române de Ion Negoițescu, Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Jurnalul lui Mircea Zaciu. Încă din primii ani postdecembriști, în paginile revistei este intens discutată „memorialistica rezistenței”. Inițial abordată ca „tehnică și retorică a supraviețuirii”, pe măsura exploziei de memorii și jurnale, „literatura mărturisirilor” - „poate singura mișcare viabilă din proza de azi” - se conturează nu doar ca revelația literaturii de sertar, ci ca un fapt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori... Da, da... mai erau Încă prezenți pe scena emigrației române oameni politici de suprafață. Generalul Rădescu murise, dar mai trăiau Gafencu, Alexandru Crețianu, Vișoianu, Mihai Fărcășanu, erau anumiți poli, personalități discutate mai mult sau mai puțin critic, care reprezentau România de dinainte de război, o Românie pe cale de dispariție violentă. Se editau ziare. Comitetul Național Român scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazetă șapirografiată foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la istoria umanității „se manifestă ca parte integrantă, dar cu trăsături distincte, a civilizației și națiunii americane”. Între „the country of immigrants” și „the country of all opportunities”, cum este considerată Îndeobște America, există o legătură indestructibilă, unanim acceptată și discutată azi. Fără emigrație și imigrație, observa cineva, nu ar fi fost posibilă apariția marilor state moderne, a republicilor anglo-saxone și latine din cele două Americi, Îndeosebi. Citîndu-l pe Moritz Wagner, autorul la care ne referim scria În 1928, Întru totul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că ei reprezentau un grup etnic distinct. Continuitatea acestui flux migrator demonstrează că exista deja o mentalitate caracteristică migrației. Așa cum reiese din cele discutate deja, primii români emigranți și cei mai numeroși au fost cei plecați din Transilvania, Bucovina și Banat, provincii aflate pînă la 1918 Între granițe străine. Aceștia erau, În imensa lor majoritate, țărani, adică oameni săraci și lipsiți de educație. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fi date la studiu. Patru dintre documente sînt prezentate pe 80 de pagini În anexele cărții. În „Cuvînt Înainte” autorul exprimă motivația scrierii acestei cărți, care nu se limitează la politica externă a României În 1968, ci tratează ansamblul chestiunilor discutate și disputate În „lagărul comunist” În acea perioadă. Astfel, sînt avute În vedere poziția României față de conflictul chino-sovietic, CAER, Tratatul de la Varșovia și Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, confruntările dintre Partidul Comunist Cehoslovac și „cei cinci” care au invadat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]