6,361 matches
-
activitate - În stagnare. 10. Joint-venture, recomandată când: 10.1.competența celor două firme este complementară; 10.2.obiectivul urmărit este profitabil; 10.3.există nevoia introducerii rapide a unei noi tehnologii. 11. Restrângerea, recomandată când: 11.1.firma are competențe distinctive, dar a eșuat În atingerea scopurilor propuse; 11.2.firma deține o poziție slabă În sectorul de activitate; 11.3.firma este ineficientă, iar moralul angajaților lasă de dorit; 11.4.firma a crescut atât de repede Încât este necesară
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
consumatori poate fi folosită ca sursă de diferențiere. De exemplu, automobilele Mercedes se disting prin calitate și performanță, În timp ce mașinile Volvo sunt recunoscute pentru comoditate și siguranță (reliability). Totuși, diferențierea poate fi protejată numai atunci când este clădită pe o competență distinctivă, astfel Încât să nu poată fi imitată de rivali fără cheltuieli mari de timp și capital. În general, eforturile care conduc la rezultatele cel mai ușor de protejat vizează diferențieri bazate pe superioritatea tehnologiei, calitate sau service Înainte ori după vânzare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la produsele cu adevărat profitabile și să introducă modele mai competitive. Pentru a reuși, firma trebuie să se debaraseze de produsele care se vând prea Încet și să se concentreze asupra celor care aduc profituri ridicate pe baza competențelor sale distinctive. 2. Accentuarea inovării de proces. Inovațiile care conduc la economisirea costurilor de manufacturare dețin o mare valoare competitivă pe piețele mature, unde atât concurenții, cât și consumatorii sunt sensibili la prețuri. Succesul firmelor japoneze se datorează tocmai importanței pe care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategii de specializare sau diferențiere care nu provoacă liderii și mențin prețul sugerat de aceștia. 5. Strategia de creștere prin achiziții sau fuziuni - consolidează poziția și competențele unui concurent prin Încorporarea unor firme mai mici (integrare orizontală). 6. Strategia imaginii distinctive - firma caută să iasă În evidență prin accentuarea unei anumite laturi a activității sale (serviciu la consumator, calitate de prestigiu la un preț bun, noutatea produselor sau atributelor unice ale acestora). Handicapurile dimensiunilor mici (lipsa economiilor de scară și a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ale acestora). Handicapurile dimensiunilor mici (lipsa economiilor de scară și a efectului experienței, dificultățile financiare, problemele de publicitate și dobândirea anevoioasă a recunoașterii clienților) pot fi depășite printr-o focalizare care evită ofensiva directă asupra liderilor, prin dezvoltarea unei competențe distinctive pentru segmentele alese și prin folosirea inovațiilor antreprenoriale pentru a câștiga teren În fața liderilor mai inerți (Hamermesh, Anderson și Harris, 1978, p. 95). Concurenții mici au șanse foarte mari să câștige o parte importantă de piață dacă fac un salt
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a repartizării riscurilor și a costurilor fixe asupra unui volum mult mai mare de produse. Corporația intră În parteneriate cu firme externe pe baza „potrivirii strategice” privind abordarea pieței, stilul managerial și de operare; Își repartizează sarcinile conform celor mai distinctive abilități individuale și Își conjugă eforturile Într-o singură unitate funcțională pentru obținerea de sinergii operaționale, de economii de cost și de beneficii maxime (Thompson și Strickland, 1987, pp. 170-172). Diversificarea de tip conglomerat completează portofoliul corporației cu activități nerelaționale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diversificarea de tip conglomerat este mai profitabilă decât cea concentrică (Peters și Waterman, 1982, pp. 293-294). Peters și Waterman remarcă faptul că organizațiile care se diversifică În activități strâns legate de operațiile sale de bază, concentrate În jurul unei singure competențe distinctive (precum 3M) Înregistrează cele mai mari succese. În ordinea reușitei, urmează firmele diversificate În activități oarecum similare (ca GE, de la motoare electrice de turbine) și, abia la sfârșit, companiile diversificate prin achiziții nerelaționate Într-o mare varietate de sectoare. În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
rezultate superioare companiilor diversificate concentric (Little, 1984, p. 60). O corporație cu o poziție competitivă forte Într-un anumit sector este avantajată de o diversificare concentrică Într-un sector asemănător celui curent, unde Își poate pune În valoare competențele sale distinctive. În schimb, companiile cu o localizare medie au de câștigat prin urmărirea unei strategii nerelaționate. În plus, Leontiades susține că aparenta lipsă inițială de eficiență În cazul conglomeratelor se datorează tocmai perioadei de „Încorporare” a noii afaceri În portofoliul Întreprinderii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
opțiuni strategice mai diversificate și mai puțin tranșante decât recomandările monolitice ale modelelor tradiționale. Multe firme vest-europene fac din tehnologie axul principal al dezvoltării strategiei lor; stăpânirea unei tehnologii sau a unui ansamblu convergent de tehnologii constituie principala lor competență distinctivă. Aceste firme au o poziție tehnologică bună sau foarte bună. De exemplu, Texas Instruments și-a folosit poziția dominantă În domeniul circuitelor integrate și al microprocesoarelor pentru a se angaja În industria ceasurilor, a jucăriilor și a microinformaticii. Dezvoltarea multor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o serie de obligații, precum dedicarea și sprijinul conducerii, distribuirea personalului celui mai performant (nu a celui de care se pot dispensa celelalte departamente) etc.; • În final, compania trebuie să inoveze, transformând ocazia oferită de succesul neprevăzut Într-un avantaj distinctiv și câștigând avans În fața celorlalți concurenți. Exemplul cel mai ilustrativ al unei astfel de inovații l-a constituit expansiunea firmei Matsushita pe piața televizoarelor. La Începutul anilor ’50, Matsushita era o companie mică și greu de remarcat pe lângă giganții Toshiba
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
California), Într-o uzină a firmei GM, sub managementul firmei Toyota, și produce modele de autoturisme ale ambelor companii. Pe măsură ce tehnologia se uniformizează și comunicarea devine instantanee, companiile concurează oriunde În lume și Își pot valorifica pe moment competențele lor distinctive. Datorită fluctuațiilor permanente ale ratelor de schimb, expansiunea globală și localizarea optimă a departamentelor funcționale cât mai aproape de piața-cheie deservită devin strategii defensive de primă importanță. Poziția de lider transnațional nu este afectată de șocurile variațiilor voluntare. De exemplu, compania
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
depășească dificultățile și să-și asume riscurile. Externalizarea (outsourcing) determină firma să cumpere din afară competențele și know-how-ul de care are nevoie. Ea se bazează pe aceleași principii ca și conceptul de competențe-cheie, deoarece firma caută să-și valorifice competențele distinctive, surse ale avantajelor concurențiale. Practicând externalizarea, firma se concentrează asupra a ceea ce știe să facă cel mai bine, neglijând activitățile anexe, fără valoare strategică reală. Outsourcing-ul este rentabil de la 1 milion $ cifră de afaceri În sus. Reengineering-ul Înseamnă reconcepția fundamentală
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
speciei au rezultat și grupe noi, cum sunt: c. modern, c. cu acompaniament ș.a. Interferențe se produc și la nivelul raporturilor cu alte genuri și specii. Deși strigătura cu conținut liric nu are, din punct de vedere poetic, nici o notă distinctivă față de c. liric, ea se constituie ca specie aparte, din cauza funcției sale și a lipsei de text muzical. Liricizarea unor balade a dat naștere la c. lirico-epic, aflat la limita dintre genul epic și cel liric. C. satiric, dacă se
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
Al doilea este alcătuit din studii despre aproape toate speciile literaturii populare - balada, bocetul, basmul, povestea, proverbele, ghicitorile și cântecele pentru copii -, absența liricii explicându-se prin însușirile ei mai apăsat individuale, deci mai greu de definit cu ajutorul comparațiilor. Caracterele distinctive ale spiritualității rurale românești sunt scoase în relief cu pregnanță în aceste vaste tablouri comparatiste, istorice și geografice. Stăruind preferențial asupra realizărilor artistice, C. delimitează fondul și expresia proprii zonei românești în contextul european. Partea a treia cuprinde, pe lângă o
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
că vor percepe în mod clar indicațiile asupra cărora li s-a îndreptat atenția. Un observator va eșua în dobândirea unui comportament potrivit, la nivelul de înregistrare senzorial, dacă acesta nu încearcă să recunoască sau să facă diferența între trăsături distinctive ale răspunsurilor modelului. Stimulul alăturat trebuie deci să fie însoțit de observație discriminatoare pentru a produce învățarea. Un număr de variabile ce controlează atenția (unele aflate în legătură cu condiții stimulatoare, altele cu caracteristici de observare, iar altele cu proprietăți de automodelare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
că răspunsurile pot nu numai să producă stimuli la care ceilalți să reacționeze, dar și stimuli la care subiectul însuși să reacționeze. Acești stimuli funcționează întocmai ca și ceilalți stimuli; dacă sunt puternici, ei au valoare de impuls; dacă sunt distinctivi, au valoare de indiciu. Există motive să credem, consideră M& D, că valoarea de impuls a stimulilor autoinduși este baza impulsurilor achiziționate, a recompenselor achiziționate și a scopurilor și că valoarea de indiciu a acestor stimuli este baza previziunii și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
indicii. Stimulii produși de răspunsurile subiectului însuși au exact aceleași proprietăți ca oricare alți stimuli. Cei puternici au valoare de impuls și, ca urmare a diminuării puterii lor, funcționează ca o recompensă. Acești stimuli au valoare de indiciu dacă sunt distinctivi. Același stimul poate fi și puternic, și distinctiv, și deci poate acționa și ca impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
exact aceleași proprietăți ca oricare alți stimuli. Cei puternici au valoare de impuls și, ca urmare a diminuării puterii lor, funcționează ca o recompensă. Acești stimuli au valoare de indiciu dacă sunt distinctivi. Același stimul poate fi și puternic, și distinctiv, și deci poate acționa și ca impuls, și ca indiciu. 5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable drive)tc "5.3.8. Anxietatea ca impuls care se poate dobândi (anxiety as an acquirable
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
profite de șansele pe care viața i le oferă, nu oricine are capacitatea de a-și transforma întâmplările nestatornice în destin, de a da o logică vieții sale și de a o urma apoi cu o consecvență care este semnul distinctiv al unui caracter tare. Oricum, simt nevoia să mă repet, avem de a face cu un periplu de ordin spiritual. În acest personaj, Ioana Em. Petrescu citește "viziunea libertății umane", "idealul individualismului renascentist", un prim semn de emancipare a culturii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o viziune salutogenă (centrată pe sănătatea mentală, pe descifrarea mecanismelor care susțin sănătatea persoanei expusă riscurilor sau adversităților, traumelor, evidențiind factorii care previn dezvoltarea tulburărilor psihice) în locul patocentrismului, axat pe tulburările mentale, etiologia (cauzele), geneza (mecanisme declanșatoare), nosologia (descrierea caracteristicilor distinctive) și nosografia (clasificarea) lor (Ionescu, 2010). Din această perspectivă, recentul concept de reziliență asistată, lansat de Șerban Ionescu, își va dovedi în viitor cu siguranță valoarea, având ancore serioase în noua orientare pozitivistă în științele socioumane. în plus, conceptul obiectivează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
real, spre mărcile auctorialității. Ceea ce se încurajează aici e lectura anumitor proprietăți ale "dicțiunii" și corelarea lor pentru crearea unui tipar recurent. Textele grupate astfel aproape că te silesc să le recunoști unitatea și repetitivitatea, să selectezi mănunchiul de trăsături distinctive, să marchezi diferența față de celelalte serii de texte - și, în cele din urmă, să reconstruiești din particularități materiale figura unui "scriitor". Altfel spus, opera se întoarce asupra autorului ei ca să îl definească. Spre deosebire de raportul determinist între biografie și operă cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neîmplinitul Erosului. Piuitul viorii surorii lui Gregor este Unisono-ul dorinței 634, sunet fără mediere, fără scop pe care nu ar putea să-l aprecieze domnii locatari amatori de muzică facilă. Muzica și incestul au ceva comun, fiindcă amândouă sfidează opozițiile distinctive, aporii ale culturii, ale socialului și lingvisticului. Ceea ce vorbește în corp este un fel de muzică, fie ea piuit, fluierat, sau respirație pe care cârtița din Vizuina o aude. Când îl evocă pe Flaubert, trupul, procreația și scrisul, Kafka vorbește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ură al popoarelor europene, conturându-se trăsăturile fundamentale ale antisemitismului timpuriu. Sfârșitul cruciadei a IV-a (1189-1192) a generat un nou val de persecuții; Vaticanul a legiferat, în 1215, un decret prin care toți evreii (obligați să poarte ca semn distinctiv o banderolă) erau înlăturați din funcțiile publice, practic biserică demarca linia între creștinism și iudaism. Spania, Anglia, Franța și Vaticanul acuzau evreii de vrăjitorie, de uciderea copiilor creștini în ritualuri păgâne, fapt ce a determinat instalarea sentimentului de ura față de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe deservicii organizației, creând stări conflictuale sau oferind motive de bucurie care mai apoi nu pot fi concretizate. Jargonul este limbajul specializat folosit de deținătorii unui anumit loc de muncă. Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de natură nonverbală. Această generează o distanta psihologică față de interlocutor care duce în mod firesc la un conținut depersonalizat al mesajului. Comunicarea cu mass-media poate îmbracă mai multe forme: interviuri în
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
comunicarea neverificata, aflată în circulație. Aduce multe deservicii organizației, creând stări conflictuale sau oferind motive de bucurie care mai apoi nu pot fi concretizate. • Jargonul este limbajul specializat folosit de deținătorii unui anumit loc de muncă. •Comunicarea prin telefon. Aspectul distinctiv al acestei comunicări este lipsa din mesaj a elementelor de natură non verbală. Această generează o distanta psihologică față de interlocutor care duce în mod firesc la un conținut depersonalizat al mesajului. Comunicarea cu mass-media poate îmbracă mai multe forme: interviuri
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]