7,734 matches
-
tulbure s-a lăsat În jos, zămislind pământul (K. Yuan, 1987, p. 48). Ca și În miturile indiene sau iraniene evocate de Mircea Eliade, divinitatea este consubstanțială cu universul creat. Altfel spus, formele esențiale ale acestuia sunt părți din trupul divinității, sunt transformări funcționale ale trupului ei: ochii devin astrele zilei și nopții, sângele dă naștere fluviilor, iar sudoarea ploilor, șira spinării se transformă În munții uriași etc. Sacralitatea cosmosului derivă din sacralitatea Demiurgului: viața sa se transferă universului, iar acesta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
el a simțit nevoia de odihnă, iar În cele din urmă, aidoma tuturor oamenilor, s-a prăbușit și s-a stins din viață (K. Yuan, 1987, p. 49). Recunoaștem aici, chiar dacă nu apare explicit În text, mecanismul sacrificial: prin moartea divinității se realizează transferul de forțe, care Însă circulă numai pe un palier al sistemului. Divinitatea transmite ceva lumii profane, fără a mai primi (cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a prăbușit și s-a stins din viață (K. Yuan, 1987, p. 49). Recunoaștem aici, chiar dacă nu apare explicit În text, mecanismul sacrificial: prin moartea divinității se realizează transferul de forțe, care Însă circulă numai pe un palier al sistemului. Divinitatea transmite ceva lumii profane, fără a mai primi (cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mecanismul sacrificial: prin moartea divinității se realizează transferul de forțe, care Însă circulă numai pe un palier al sistemului. Divinitatea transmite ceva lumii profane, fără a mai primi (cel puțin În termenii acestor mituri) altceva În schimb. Sacrificiul unilateral al divinității declanșează Însă reciprocitatea sacrificială - aceasta trebuie să fie refăcută prin devoțiunea oamenilor, adică prin instituirea sistemului de rituri de comuniune de tip rugăciune, ofrandă sau sacrificiu: În ajunul morții sale, Pangu s-a metamorfozat de tot: respirația i s-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele românești transpare un model cosmogonic dualist, În care Dumnezeu făurește lumea cu ajutorul: a) Dracului: la Început acesta apare ca „fârtatele” divinității, pentru ca apoi să Își arate adevărata față, Încercând să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte cazuri Însă, el corecteză greșelile cosmogonice ale divinității: Voind Dumnezeu să facă pământul, a Început Întâi să-l urzească sub cer, ca să fie deopotrivă de mari amândouă. Pentru aceasta și-a luat ajutor pe ariciu. Dându-i un ghem de ață, l-a trimis să-l depene sau
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a luat și s-a băgat pe sub pământ, a ridicat munții, a făcut gârlele, a scos izvoarele și de la dânsul pământul e așa deluros și râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om prin bătălia dintre o ființă sacră binevoitoare și una răuvoitoare), aceste constructe cosmogonice sunt mult mai subtile. Ariciul nu vrea răul umanității - dimpotrivă, el posedă o Înțelepciune
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și s-a băgat pe sub pământ, a ridicat munții, a făcut gârlele, a scos izvoarele și de la dânsul pământul e așa deluros și râpos cum Îl vedem” (E. Niculiță-Voronca, 1903, pp. 16-17) În raport cu modelul dualist, axat pe cuplul divinitate benefică - divinitate malefică (fapt care explică existența lucrurilor bune și rele pentru om prin bătălia dintre o ființă sacră binevoitoare și una răuvoitoare), aceste constructe cosmogonice sunt mult mai subtile. Ariciul nu vrea răul umanității - dimpotrivă, el posedă o Înțelepciune practică prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
indo-europene, fie din imaginarul oriental: mitul celor trei vârste ale umanității, uriașii - oamenii - blajinii sau rohmanii (vezi sinteza dezbaterilor În A. Oișteanu, 1998), motivul Pământului sprijinit pe un stâlp și mereu amenințat de o figură malefică, transformarea lui Iuda În divinitatea cosmogonică și escatologică (vezi M. Coman, 1983), imaginea zmeilor sau a păsărilor cu cioc de fier (venite probabil odată cu povestirile despre Alexandru cel Mare), lupta cosmică dintre divinitățile Binelui și cele ale Răului. Este interesant de observat cum străvechiul mit
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stâlp și mereu amenințat de o figură malefică, transformarea lui Iuda În divinitatea cosmogonică și escatologică (vezi M. Coman, 1983), imaginea zmeilor sau a păsărilor cu cioc de fier (venite probabil odată cu povestirile despre Alexandru cel Mare), lupta cosmică dintre divinitățile Binelui și cele ale Răului. Este interesant de observat cum străvechiul mit oriental al lumii făcută din sau susținută pe o piele de taur apare aici, oarecum inversat - pe această piele se dă lupta finală, iar imperfecțiunea acesteia (pozitivă În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Tantal; cei care n-au vrut să creadă În Cristos sunt azvârliți Într-o prăpastie fără fund, de unde se ridică un fum negru și o duhoare insuportabilă. (G. Minois, 1991, p. 83) Miturile eroicetc "Miturile eroice" Diferența dintre eroi și divinitățile supreme este un construct specific mai degrabă sistemelor mitologice indo-europene. Aici, anumite acțiuni ale zeilor supremi sunt continuate de personaje cu statut semidivin (de obicei, născute din unirea zeilor cu pământenii), dotate cu puteri ieșite din comun și hărăzite unei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Remus (mitologia istoricizată a Romei antice), Cuchulainn din mitologia irlandeză, Arthur și cavalerii săi din mitologia celtică etc. Cel mai adesea, eroii au parte de o naștere ieșită din comun, dovedesc puteri aparte Încă din copilărie, beneficiază de sprijinul unor divinități, animale sacre, arme vrăjite, se luptă cu monștrii apelor și uscatului, cu animale cu o putere ieșită din comun, cu armate dușmane sau cu alți eroi, descoperă noi teritorii și Întemeiază cetăți și au parte de o moarte extraordinară (L.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acțiunile lor, acest tip de personaje, ca și eroii „majori”, ajută oamenii să stăpânească focul, tehnicile agrare, tehnicile culinare, să scape de unele figuri răuvoitoare, să afle formule magice etc. În spațiul indo-european, miturile eroilor sunt corelate cu cele ale divinității supreme și cele ale divinităților vegetale În ceea ce Georges Dumézil (sinteze În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
personaje, ca și eroii „majori”, ajută oamenii să stăpânească focul, tehnicile agrare, tehnicile culinare, să scape de unele figuri răuvoitoare, să afle formule magice etc. În spațiul indo-european, miturile eroilor sunt corelate cu cele ale divinității supreme și cele ale divinităților vegetale În ceea ce Georges Dumézil (sinteze În 1968 și 1971) a numit „organizarea tripartită” a societății. Savantul amintit a dovedit, În numeroase lucrări, că societatea indo-europeană se bazează pe o diviziune Între trei categorii: a) regalitatea și sacerdoții; b) războinicii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
instituie noi relații Între oameni, oameni și alte ființe, oameni și lucruri; d) tema eroică, ce consacră Înfruntarea (fie directă, de tipul luptei vitejești, fie indirectă, de tipul Întrecerii) operatorului mitic În măsură să instituie noi ierarhii Între ființe și divinități, ierarhii generatoare de echilibre sau de dezechilibre (vezi analizele din M. Coman, 1980, 1983). Această clasificare, fragilă ca orice taxonomie globalizatoare, se Întemeiază pe elementele-cheie ale modelelor structurale: structura logică și de profunzime și operatorii care susțin transformările narative și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o constelație de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii și astre la micii demoni benefici și malefici). Coerentă și mobilă, În ceea ce privește structurile ei profunde, gândirea mitică generează, În manifestările ei, texte, risipite În numeroase genuri folclorice și În complexe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ca idee generală, V. Kernbach consideră că „creștinarea În epoca formării poporului a Împiedicat constituirea timpurie a unei mitologii unitare” (1989, p. 82) și că „specificul mitologiei românești ș...ț are o structură definitivă de tip pastoral”, astfel Încât „nu există divinități sau personaje mitice fundamentale care să fie ocrotitoare ale ogorului, plugului, hambarelor ori ale satului” (p. 383). Impresionantul tom de peste 700 de pagini semnat de Romulus Vulcănescu (1985) Își propune să „umple un gol” și să „ Îndrepte un destin ingrat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au avut, la un moment dat, o liturghie latină, fapt probat și de existența în limba română a termenului "meserere", ce provine din latinul miserere. Primii creștini din spațiul românesc împărtășeau învățătura cea dreaptă, fapt ce se deduce din afirmarea divinității lui Iisus Hristos, numit cu titlurile "Domn" și "Mântuitor". În contextul religios al secolelor II-III, dominate de păgânism, are loc penetrația și asimilarea unor elemente păgâne de către creștinism, iar autori cunoscuți precum Ignatie Teoforul, Tertulian, Clement Alexandrinul, Iustin Martirul, Origen
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Jos Religie cu o doctrină aparte, propovăduind un monoteism cu totul străin de spiritul antic greco-roman și interzicând adepților săi participarea la riturile tradiționale, creștinismul nu se putea bucura de toleranța autorităților romane și nici de simpatia adoratorilor vechilor divinități. Suspectați de autorități, respinși de mulțime pentru practicile lor contrare zeilor, creștinii erau considerați un corp străin, marginal, în afara legii romane, iar religia lor o "superstiție", ce atrăgea persecuții. Creștinismul a fost prigonit începând de la Nero și până la Diocletian, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
desemna numai pe rusticii atașați de vechile credințe necreștine. Concluzie: acest termen "păgân" (necreștin) s-a impus în a doua jumătate a secolului al IV-lea, prin echivalența făcută de credincioșii daco-romani între ethnikoi gentes, nationes ("neamuri"), "adoratori ai vechilor divinități", și barbarii păgâni (necreștini) pătrunși pe teritoriul nord-danubian, după mijlocul secolului IV (goți, huni). Prin urmare, în spațiul autohton s-a ajuns la identitatea între romanus și christianus, astfel încât se poate spune că romanizarea și creștinarea au devenit elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vorba, în aceste teritorii, despre o societate în care absența oricărui locaș de cult, inexistența unei caste sacerdotale și a unei literaturi religioase, lipsa simulacrelor, a sacrificiilor și ofrandelor denotă faptul că ideea de religie nu presupunea neapărat conceptul de divinitate. Universul religios se reducea la credințe, practici și rituri a căror semnificație sacră decurgea din ele însele-unele elemente vechi ale spiritualității getice clasice au supraviețuit în această epocă târzie. Izvoarele literare nu oferă informații bogate despre credințele păgâne ale societății
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și arianism era de natură teologic doctrinară: aspectul fundamental al naturii persoanelor treimice și raportul dintre ele. Ulfila susținea, în predici și omilii, că, în conformitate cu Tradiția și Sf. Scriptură, Tatăl este singurul Dumnezeu adevărat, Creatorul, Dumnezeu-Unul Născut, cu o divinitate deosebită de cea a Fiului-creatorul întregii creații, și că Sf. Duh nu este nici Tată, nici Fiu, nici principiu, nici creator, ci creat de Tatăl înaintea tuturor lucrurilor, prin intermediul Fiului, al cărui slujitor este. Ca o concluzie la cele spuse
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credințele magice ș.a. Acestea persistă, abia schimbate, de la o religie la alta, timp de milenii! Un exemplu concret de continuitate, evidentă până la vocabular, este cel al zeiței Diana! V. Pârvan, în Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta) era aceeași divinitate cu Artemis-Bendis a tracilor (Herodot, IV). Echivalența aceasta, nedemonstrată încă, nu lasă nici o îndoială că sub numele roman al Dianei se ascundea (sincretizată sau nu ), o zeiță autohtonă. Cultul acestei zeițe a supraviețuit, după romanizarea Daciei, iar numele de Diana
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
singurul care a interesat pe greci și elita lumii elenistice și romane, să fie singurul care să fi dispărut complet și să fi fost uitat definitiv, după transformarea Daciei în provincie romană. Ar putea fi el căutat într-una dintre divinitățile sincretiste și romanizate ? Trăsăturile cultului lui Zalmoxis erau de tip misteric și escatologic: obținerea nemuririi prin inițiere, ce comporta o "moarte" rituală, urmată de o "renaștere" . Ne putem gândi că aceste credințe relative la Zalmoxis și cultul său au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]