12,296 matches
-
cuvinte și depistarea, în ultimă instanță, a valorilor familiale, individuale sau de grup. Se înțelege că în acest caz cuvintele trecute prin grila adjectivelor vor desemna valorile pe care le supunem aprecierii, în cazul nostru, cele legate de căsătorie, familie, divorț, creșterea și educarea copiilor. Pentru a ne masca intenția, se recomandă însă intercalarea printre cuvintele care ne interesează și a unora neutre. Relevanța rezultatelor depinde, bineînțeles, și de adjectivele pe care le alegem. De remarcat că există posibilitatea unei variante
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sondajele de opinie publică și inserția rezultatelor lor în rândul marelui public au proliferat nu numai cu privire la temele politice (electorale, în special), ci și relativ la alte aspecte ale vieții sociale, printre care cele legate de viața sexuală, căsătorie, adulter și divorț, comportamentul excentric al tinerilor etc., foarte „gustate” de consumatorii de informație mass-media. Or, și în discursul de până acum am adus argumente în favoarea nevoii unei metodologii complexe ce ar trebui să depășească substanțial simplul sondaj (întrebări puține și standardizate). Este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unde, când și cu cine pot intra indivizii în contact sexual, societatea, prin familie, indică și modelele de reproducere sexuală. Permițând sau interzicând anumite forme de mariaj (mai multe soții sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod esențial de funcția productivă a familiei (gospodăriile țărănești, atelierele meșteșugărești). În societățile industriale și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sexuale dintre parteneri figurează ca un element explicit al relației; constituie condiția esențială pentru legitimizarea urmașilor, le dă un statut social acceptat; are tendința de a fi o relație stabilă și de durată. De aceea, deși în cele mai multe societăți (țări) divorțul este permis, în nici una nu este încurajat, adică nu reprezintă o normă prescriptivă ideală. Ca și pentru familie, definiția de mai sus este una orientativă, iar caracteristicile menționate se găsesc doar ca tendință statistică. Astfel, criteriul „indivizi de același sex
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și copilărește împreună cu viitorul ei soț. A. Wolf a constatat că mariajele de acest fel eșuează într-o proporție mult mai semnificativă decât cele în care soții n-au crescut împreună: relațiile sunt mai frecvente, numărul de urmași mai mic, divorțurile mai numeroase. Acest gen de familii sunt caracterizate prin lipsa de interes a soților unul față de altul pe plan comunicațional, afectiv și sexual. Noi știm însă că psihologia socială a dovedit experimental și corelațional că în formarea de prietenii și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
monogamie serială, adică pe perioada vieții, iar în societățile monogamice indivizilor le este permis acest lucru, pe secvențe diferite de timp, un individ având mai mulți parteneri conjugali. Ceea ce se întâmplă des în zilele noastre, dat fiind numărul mare de divorțuri și remariaje. Monogamia serială în societățile tradiționale ia câteodată forma sororatului (una dintre surori se căsătorește cu bărbatul surorii sale rămas văduv) sau a leviratului (fratele se căsătorește cu văduva fratelui său). Studiile de antropologie și etnografie arată că poligamia
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
modelul este prezentat în figura 3 (apud Fox, 1972): Figura 3. Descendență matriliniară Matriliniaritatea este asociată cu rezidența matrilocală și, astfel, într-un asemenea aranjament domestic, mamele și fiicele constituie elementele stabile, în vreme ce fiii și soții sunt mai mobili și divorțurile mai facile. Matriliniaritatea este legată și de matriarhat, dar asocierea (statistică) dintre rolul economic și politic al femeii (matriarhat) și descendența matriliniară și rezidența matrilocală nu este prea mare. Există chiar o contradicție în sistemul matriliniar (corelat cu cel matrilocal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în unele țări a reușit, caactivitatea casnică, respectiv condiția de gospodină, să fie considerată ca oricare activitate socială profesionalizată și să fie plătită. Desigur, valoarea muncii casnice și a creșterii copiilor este luată în calcul la împărțirea bunurilor în cazul divorțului, dar ea ar trebui să aibă toate caracteristicile socioeconomice legale ale unei profesii, deși nu e ușor cuantificabilă. Să menționăm că mișcarea feministă nu cuprinde doar femei. Majoritatea specialiștilor din domeniul științelor socioumane (desigur și alți mulți bărbați) sunt profeminiști
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lux, ci o exigență impusă de societatea modernă. Profesionalizarea mai înaltă asigură o mai mare valoare pe piața forței de muncă și o reușită mai bună în viață. Industrializarea și urbanizarea, schimbările profunde în sistemul legislativ privind drepturile femeii, facilitatea divorțului și alți factori fac ca beneficiile familiilor cu mai mulți copii să fie mult mai mici ca în trecut. Diferite instituții și legi au substituit avantajele date de prezența mai multor urmași. Astfel, protecția vârstnicilor prin acordarea pensiei și existența
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care îl are și a subvențiilor de stat, este capabilă să-și crească singură un copil - care îi asigură nevoia de afecțiune și imortalitate -, de ce să se căsătorească, să aibă și grija soțului și eventual a mai multor copii? Facilitatea divorțului sporește riscurile ruperii căsătoriei și, prin urmare, incită cuplul să nu aibă mai mulți copii. Interdicția legală a copiilor de a lucra și obligativitatea școlară micșorează, de asemenea, beneficiile pe care le aveau în trecut părinții de pe urma copiilor. La aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
țările dezvoltate, ci mai ales o scădere a numărului de copii născuți și crescuți în familia conjugală. Astăzi a crescut destul de rapid proporția copiilor femeilor necăsătorite, a celor rezultați din coabitare și a celor din familiile monoparentale ca urmare a divorțului. Mult mai mult decât micșorarea beneficiilor, în tendința actuală a cuplurilor de a avea copii puțini contează creșterea costurilor implicate. Aceasta se exprimă elocvent în costul oportunității de timp, care marchează atât de pregnant viața în societatea contemporană, bazată pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în viața familialătc "6.3. Satisfacția în viața familială" Evaluarea gradului de satisfacție familială se face prin indicatori obiectivi și subiectivi sau, poate mai corect spus, ai subiectivității. Dintre primii, principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familialătc "6.3. Satisfacția în viața familială" Evaluarea gradului de satisfacție familială se face prin indicatori obiectivi și subiectivi sau, poate mai corect spus, ai subiectivității. Dintre primii, principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
comportă urât cu el. Răspunsul de acest fel este asociat cu lipsa de satisfacție maritală și în trecut, și atunci când nu s-au făcut mari investiții în viața familială. • Ieșirea fermă (exit) din relația de cuplu se realizează prin intentarea divorțului, dar pot avea loc și alte comportamente substitutive sau adiacente respectivului act: părăsirea domiciliului comun, șicanarea și agresarea continuă a partenerului etc. Ruperea relației conjugale are loc cu mai mare probabilitate în cazul în care s-a investit puțin (material
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ruperea relației conjugale are loc cu mai mare probabilitate în cazul în care s-a investit puțin (material și psihologic) în căsnicie, trăirea insatisfacției este de ordinul nefericirii și se întrevăd alternative atractive. Ieșirea din relație înseamnă aproape prin definiție divorțul, neglijarea îl presupune în înalt grad, în timp ce loialitatea, deși în aparență pozitivă, ascunde serioase riscuri de disrupție, fiindcă ea este adesea acompaniată de falsa percepție din partea celuilalt: tu crezi că ești loial cu partenerul (și declari ca atare), dar odată
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întotdeauna aceasta înseamnă separare legală. 6.4. Ciclul vieții familialetc " 6.4. Ciclul vieții familiale" Un traseu complet al indivizilor în societatea contemporană referitor la căsătorie și familie ar fi: întâlnirea („se face cunoștință”), perioada de curte, coabitarea premaritală, căsătoria, divorțul, recăsătorirea, văduvia. Această traiectorie este urmată integral de tot mai multe persoane. Totuși, cei mai mulți indivizi traversează doar unele etape. Întrucât divorțul și recăsătorirea au o relevanță aparte, ele vor fi tratate separat, iar cum despre perioada premaritală am discutat (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea contemporană referitor la căsătorie și familie ar fi: întâlnirea („se face cunoștință”), perioada de curte, coabitarea premaritală, căsătoria, divorțul, recăsătorirea, văduvia. Această traiectorie este urmată integral de tot mai multe persoane. Totuși, cei mai mulți indivizi traversează doar unele etape. Întrucât divorțul și recăsătorirea au o relevanță aparte, ele vor fi tratate separat, iar cum despre perioada premaritală am discutat (vezi capitolul 5), ne vom opri în continuare, pe scurt, doar asupra ciclului familial propriu-zis și al văduviei. Desfășurarea vieții de familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
25 de ani și peste trăiau cu familiile lor, în anii ’90 procentul era de 21%. Acolo, ca și la noi în țară, deseori după părăsirea familiei, tinerii revin să locuiască cu părinții în urma unor evenimente neplăcute, cum ar fi divorțul, șomajul, schimbarea slujbei sau a profesiei (apud Strong, DeVault, Sayad, 1998). Ca trăsături mai pregnante ale stadiului de „cuib gol” apar: lipsa copiilor din casă este o premisă pentru cei doi de a se redescoperi ca femeie și bărbat (eventual
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
casa pare pustie, mamele în special dezvoltând sindromul „cuibului gol”, caracterizat prin depresie și criză de identitate; eliberați de responsabilitățile de zi cu zi față de copii, considerându-i în mare măsură lansați în viață, acest stadiu este un risc pentru divorț. Stadiul văduviei cuprinde un număr mai mare de femei decât de bărbați. Datorită efectului cumulativ al speranței de viață mai mare la femei și al diferenței de vârstă la căsătorie, cele mai multe femei trăiesc ca văduve mulți ani. În SUA, de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în viziunea mea, aceste caracteristici sunt atât de interdependente, încât formează un sindrom al incapacității de conviețuire normală care duce, în marea majoritate a cazurilor, la disoluția familială. În acest spirit, violența familială poate fi considerată o cauză directă a divorțului, dar și o variabilă intermediară, în sensul că ea cumulează efectele unor factori sociali și psihologici (situație materială precară, incompatibilitate de statut educațional, consum de alcool, lipsă de afectivitate, mentalitate de dominanță etc.), fiind rezultatul unor grave neînțelegeri pe care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
profundă. Asemenea episoade pot fi unice în viața cuplului sau foarte rare, dar de regulă ele se repetă, rezolvându-se uneori prin intervenție de asistență și terapie, alteori finalizându-se prin deteriorarea iremediabilă a vieții intime și prin separare sau divorț. În mediile sociale precare, unde și divorțul este costisitor, în foarte multe familii ciclul descris mai sus însoțește toată viața cuplului, înspre bătrânețe certurile și bătăile fiind mai rare, probabil pentru că și mijloacele erotico-sexuale convingătoare de împăcare au mai puțină
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viața cuplului sau foarte rare, dar de regulă ele se repetă, rezolvându-se uneori prin intervenție de asistență și terapie, alteori finalizându-se prin deteriorarea iremediabilă a vieții intime și prin separare sau divorț. În mediile sociale precare, unde și divorțul este costisitor, în foarte multe familii ciclul descris mai sus însoțește toată viața cuplului, înspre bătrânețe certurile și bătăile fiind mai rare, probabil pentru că și mijloacele erotico-sexuale convingătoare de împăcare au mai puțină forță. Oricum, ceea ce arată cercetările concrete și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soțiilor care se bazează în exclusivitate pe venitul soțului, dar și pentru cele care văd în despărțire un mare risc pentru subzistența și dezvoltarea economică a familiei; motive moral-religioase, credința că familia și supunerea față de soț sunt sfinte și că divorțul este o rușine, a ei și a familiei din care provine, o lipsă de responsabilitate, inclusiv față de soțul care ar rămâne singur și neajutorat; profundul atașament față de principiul „copiii trebuie să aibă tată, tatăl lor natural”. E rău cu un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o viață comună, deși din pricina copiilor, a profesiunilor sau din alte motive, ei nu se despart oficial. Am putea deosebi trei tipuri principale de disoluție maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări dezvoltate, în care locuința nu e o problemă, în schimb divorțul și consecințele lui prezintă unele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
viață comună, deși din pricina copiilor, a profesiunilor sau din alte motive, ei nu se despart oficial. Am putea deosebi trei tipuri principale de disoluție maritală: despărțirea în fapt, dar cu locuință comună; separarea totală (și în ceea ce privește locuința), dar fără divorț; divorțul (despărțirea juridică). Primul caz se întâlnește mai des în țări mai puțin dezvoltate, unde locuința este o problemă, iar al doilea, în țări dezvoltate, în care locuința nu e o problemă, în schimb divorțul și consecințele lui prezintă unele dificultăți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]