2,836 matches
-
cam uită. Tâlcul mă înspăimântă, chiar dacă mă face să râd: umbra lui Ahile e Mickey Mouse. Mereu un Michimaus (și un Mickey Șpagă) ne înfășoară în aura derizoriului. Comedie bufă. Dante, de care am mai pomenit, rămâne ascensional din motive dogmatice. Însă Infernul e temelia. Hölderlin: ce patos, ce Ellada, ce, în final, Scardanelli. Eminescu al nostru: s-a lăsat în voia "fantasiei" dar, pe dedesubt, și-a ras toate iluziile, și-a tivit manta cu ața cugetărilor Sărmanului Dionis, și-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
civile", ale cărei principii vor fi stabilite de suveran. Acestea vor fi "simple, puține la număr, enunțate cu precizie"; recunoașterea unei "Divinități atotputernice, inteligente, binefăcătoare, prevăzătoare, recunoaștere strîns legată de aceea a sfințeniei Legilor" constituie elementul esențial al enunțului lor dogmatic. Prin stricta rigoare ce o definește, religia civilă cel puțin așa cum este ea evocată în Contractul social nu este deloc exclusivist-totalitară. Deși se adaugă altor culte, ea nu pretinde însă să le elimine sau să li se substituie. În cele
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
e nimic misterios sau nou într-o asemenea situație: complementaritatea aspectelor reciproc exclusive face loc, prin alunecarea în limbajul natural, complementarității obișnuite, care este mai degrabă o juxtapunere. Deci, nu trebuie să ne surprindă faptul că, chiar și materialiștii dialectici dogmatici, atît de suspicioși în privința aspectelor "dubioase" ale fizicii cuantice, au primit cu satisfacție această interpretare a principiului complementarității. Întreaga problemă se rezumă la aceea că fenomenele cuantice ne arată aspecte de natură diferită: e ca și cum am spune că observînd aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de a naște viață înaintea sentimentului. Ucigând rodul dragostei neîngăduite, Evdochia trăiește o dramă a culpabilității, prelungită în criză mistică. Explicabilă omenește, această stare limită ar fi putut genera o demonstrație dramatică densă. Cazul în sine este abandonat în favoarea teoretizării dogmatice, care diminuează fiorul poetic al piesei. Lucrările dedicate istoriei românești comunică un sentiment statornic de patriotism, construcția vădește rigoare, personajele participă motivat la evenimentele prezentate. Nici piesele din această categorie nu sunt absolvite de tributul plătit preconcepției, unei scheme căreia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Oul, celui sterp la fel, Dar nu-l sorbi. Curmi nuntă-n el. Și nici la cloșcă să nu-l pui! Îl lasă-n pacea întâie-a lui, Că vinovat e tot făcutul, Și sfânt, doar nunta, începutul. (Ion Barbu, Oul dogmatic) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: norod, sfânt. 2.Evidențiază sensul conotativ al cuvântului soare. 3.Precizează modul de formare a cuvintelor: vinovat, dogmatic. 4.Explică rolul cratimei în structura să-l(privim). 5.Transcrie două mărci lexico-gramaticale specifice adresării directe. 6
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
la Ministerul Cultelor noi statute spre aprobare. Ambele fracțiuni stiliste au depus statutele în termen; M. a depus de mai multe ori statute. Ministerul Cultelor nu a recunoscut până în prezent vreuna din fracțiunile stiliste, pe considerentul că nu există diferențe dogmatice între acestea și Biserica Ortodoxă Română. Memoriile lui M., adresate Prezidiului Marii Adunări Naționale, au în parte și scopul de a dovedi că există diferențe dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
a recunoscut până în prezent vreuna din fracțiunile stiliste, pe considerentul că nu există diferențe dogmatice între acestea și Biserica Ortodoxă Română. Memoriile lui M., adresate Prezidiului Marii Adunări Naționale, au în parte și scopul de a dovedi că există diferențe dogmatice între cultul stilist și cel ortodox. Din august 1948, ambele fracțiuni funcționează ilegal. Între timp, G.I. a fost înlocuit de la conducerea fracțiunii de la T.N. cu fanaticii dușmănoși G.T., I.M., U., N. și alții. În 1951 majoritatea preoților și călugărilor stiliști
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
existență ale fiecărei arte: vom avea atunci o explicație completă a artelor [...]; iar aceasta este ceea ce se cheamă o estetică. [...] Estetica noastră este o estetică modernă, deosebindu-se de cea veche prin faptul că este o estetică istorică, și nu dogmatică, adică nu impune precepte, ci consemnează legi. Rămâne să studiem legea producerii operei de artă. Opera de artă este determinată de un ansamblu alcătuit din starea generală a spiritului și a obiceiurilor ambiante [...] o temperatură morală". Hippolyte Taine, Philosophie de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii punților, concretizată în delimitarea vehementă față de orice formă consacrată, în negarea principiilor estetice asumate de epocile anterioare: „Avangarda e mai radicală decât modernitatea, mai puțin flexibilă [...], mai dogmatică - în sensul autoafirmării, cât și invers, în sensul autodistrugerii.“ (Matei Călinescu, Cinci fețe ale modernității) negarea capacității limbajului de a exprima idei sau sentimente; deconstrucția codului lingvistic se realizează fie prin dezmembrarea enunțului în cuvinte, a cuvintelor în silabe, în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
81 B)EPOCA MITICĂ / 103 I. Politeismul / 103 a)De la animism la politeism / 103 b)Cele două faze ale politeismului / 108 1.Prevalenta semnificației agrare / 108 2.Prevalența semnificației etice / 115 II.Monoteismul / 126 3.EPOCA POST-MITICĂ /137 A)Sistematizarea dogmatică / 137 Mitul divinității trinitare / 143 B)Religie și Filosofie / 153 C)Religie și Știință / 162 PARTEA A DOUA DUMNEZEU ȘI OMUL A) SIMBOLIZAREA METAFIZICĂ / 177 1. ANALIZA SIMBOLULUI "DUMNEZEULUI UNIC" / 179 l)Unicitatea / 179 2)Dumnezeu ca Providență și Dumnezeu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
În cazul lui Iisus, ea parcurge drumul transfigurării subconștientului tenebros în supraconștientul majestos. Mîntuitorul "a învins tentația demonică (subconștientul) și a realizat elevația divină (supraconștientul) a naturii umane..."10 Iisus a devenit susține Paul Diel în deplină contradicție cu tradiția dogmatică omul "divinizat" simbolic, "omul-dumnezeu".11 Interesantă îmi pare a fi simbolistica subiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o "desconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sînt simboluri ale subconștientului, iar "elevația divină" simbol al supraconștientului. La rîndul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice. În loc să analizeze simbolul lui "Dumnezeu"(ceea ce ar fi imposibil pornind de la simbolismul pansexual), Freud își îndreaptă întreaga critică împotriva credinței în existența unui dumnezeu real, credință care duce practic la moralism. Moralismul dogmatic se opune excesiv sexualității chiar și sub forma sănătoasă și firească a acesteia. Freudismul propune drept remediu intensificarea sexualității (ceea ce nu este decît o dogmă inversată). Absența la Freud a unei distincții între simbolul "Dumnezeu" și dumnezeul dogmatic, care este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
moralism. Moralismul dogmatic se opune excesiv sexualității chiar și sub forma sănătoasă și firească a acesteia. Freudismul propune drept remediu intensificarea sexualității (ceea ce nu este decît o dogmă inversată). Absența la Freud a unei distincții între simbolul "Dumnezeu" și dumnezeul dogmatic, care este într-adevăr o pură iluzie, îl obligă să presupună că toate manifestările sublimante ale vieții umane culturile succesive, toate fondate pe simbolul "divinității" sînt simple subproduse ale sexualității refulate, un fel de consolare pseudo-sublimă pentru culpabilizarea plăcerilor sexuale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă referitoare la misterul vieții și morții problema centrală a religiozității se dovedește cel mai dificil de dezrădăcinat din psihicul uman. Ea constituie în continuare pericolul interpretării dogmatice a tuturor religiilor evoluate, cu toate că acestea sînt bazate pe expresia pur simbolică a miturilor, care, la rîndul ei, conform sensului ei ascuns, a reușit să depășească realismul magic. Pentru animism, morții continuă să trăiască trupește. Ei duc o viață de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de după moarte a trupului. Toate constatările acestea preliminare necesită o explicație mai detaliată, care va constitui tema celei de a doua părți a acestei lucrări. Este dimpotrivă important să subliniem încă de pe acum că greșeala cu adevărat capitală a exegezei dogmatice constă în confuzia dintre "misterul sufletului" și simbolul "vieții și morții elanului animant", care ca toate simbolurile mitice aparține sferei motivației intime a biogenezei vieții psihice umane. Faptul este clar indicat de mitul biogenezei (povestea lui Adam), care susține nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
contactul cu triburi străine moravurilor ei nu poate supraviețui decît transformîndu-și instituțiile devenite insuficiente, întrucît fanteziile metafizice referitoare la supraviețuirea strămoșilor și instituțiile cultului sînt cele care au format ansamblul instituțiilor sociale, acestea nu pot exista decît prin noi interpretări dogmatice din ce în ce mai rigid impuse. Cultele se amplifică, iar magicianul primitiv este înlocuit de o întreagă castă de magicieni și sacrificatori. Aceștia sînt deținătorii voinței secrete a spiritelor implorate devenite divinități tutelare și cei care explică credința într-o supraviețuire după moarte
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
carecteristică tuturor epocilor postmitice nu va putea epuiza profunzimea semnificativă a simbolului "Dumnezeului unic". Va fi absolut necesar să consacram descifrării lui amănunțite un capitol special în cea de a doua parte a acestui studiu. 3. Epoca postmitică A) SISTEMATIZAREA DOGMATICĂ Adevărul secret al simbolizării începe deja să se piardă imediat după desăvîrșirea vieții mitice de către eroul mitului creștin. De atunci încoace, viața și cultura umană mai ales cultura occidentală, influențată direct de mitul creștin nu constituie decît istoria spaimei datorate
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la extrem, intrînd astfel în contradicție flagrantă cu perceptele morale fundamentale ale învățăturii mitice, înțelegerea greșită a mesajului constituia justificarea supremă: tortura și condamnarea la moarte erau pretexte pentru salvgardarea "sufletului nemuritor" al celui supus supliciilor. Consecința tardivă a intoleranței dogmatice și a promisiunilor ei relative la o viață veșnică, care a ajuns în cele din urmă să fie cumpărată (indulgențele), a constituit un nou motiv de proteste în sînul bisericii: protestantismul luteran ducînd curînd la crearea a numeroase biserici noi
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nedreptatea care domnește pe pămînt ("valea plîngerii") va fi înlocuită de o justiție transcendentă total diferită de cea umană, căci atît răsplata cît și pedeapsa sînt exaltate exagerat într-o viață veșnică în Cer sau în focul Infernului. Dispariția credințelor dogmatice se manifestă în prezent prin existența a nenumărate secte sau grupuri puțin numeroase, fiecare înarmat cu propria sa teologie. Nu numărul credincioșilor dintr-o sectă sau alta este cel care decide asupra adevărului, căci acesta există total independent de votul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
la intensificarea îndoielii pînă la nivelul extraordinar al epocii actuale. Indiferent de faptul că dogmatizarea textelor biblice a fost necesară din punct de vedere istoric, datorită înseși imposibilități de atunci de a întrevedea existența unui limbaj simbolic, lupta împotriva rătăcirii dogmatice nu constituie într-o măsură mai mică o necesitate istorică, ci dimpotrivă. Ar fi poate mai corect să constatăm că nu atît existența simbolismului a fost imprevizibilă, cît posibilitatea de a găsi o soluție acceptabilă enigmei lui. Istoria este jalonată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
aproape supranaturală și totuși naturală, deoarece este inclusă în secretul funcționării psihice intime? Simbolul treimii divine conține în el răspunsul, așa cum conține culme a întregii simbolizări mitice si răspunsul la toate problemele existenței, condensat în simbolismul "încarnării spiritului". Interpretarea sa dogmatică constituie rodul central al sistemului teologic. Deznodămîntul este imposibil fără amplificarea polemicii, penibilă în sine, dar salutară în privința căutării adevărului. Mitul Divinității trinitare Simbolul treimii constituie tema prologului evangheliei după Ioan. Înțeles potrivit veritabilei lui deschideri simbolice, acest prolog include
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai amplă. Polemica nu este aici decît mijlocul indispensabil de a pune în valoare în ciuda predominanței dogmelor sensul simbolic emoționant și subtil motivant al textelor, ci alte cuvinte, mesajul de bucurie, sensul evangheliilor. Intrucît cel mai mare obstacol este interpretarea dogmatică sistematizată în teologii, descifrarea caută sensul ascuns al mesajului de bucurie, care nu va putea fi decît destinul esențial al fiecărui om și, la modul și mai general, destinul speciei gînditoare, a cărei unică SALVARE NU AR PUTEA FI DECÎT
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
individului. Dogmatica pretindea că poate explica rațiunii umane (cel puțin raționamentului credincioșilor) misterul simbolului lui Dumnezeu. Ea nu reușea însă decît să amestece tot mai mult rațiunea cu credințele. Cunoscutul credo quia absurdum devenea din ce în ce mai mult o necesitate pentru credința dogmatică, deoarece, ajuns la absurd, singurul mijloc de învingere a îndoielii este să faci din credința în absurd virtutea supremă. Expresia credo quia absurdum nu aparține unui adversar al bisericii, ci unui prelat. Conform unei alte versiuni, ea ar fi fost
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Nu este deci suficient să spunem "gîndesc, deci exist". Constatarea aceasta, justă în sine, necesită firește punerea întrebării metafizice: "dar cum se face că gîndesc că exist?" Refuzînd să recunoască necesitatea acestei întrebări fără răspuns, critica cunoașterii devine ea însăși dogmatică. După ce a parcurs în întregime cercul căutării, ea duce din nou la răscrucea unde fusese lăsat adevărul mitic, redeschizînd calea spre unica metafizică posibilă: metafizica simbolică a visului mitic. Calea spre o critică veritabilă a cunoașterii nu poate fi găsită
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbolice a acesteia, știința nou eșalon al evoluției gîndirii -marchează efortul cel mai serios de prezentare metodică a modalităților existenței rămase necunoscute în vederea sesizării sensului lor imanent: legea. Apariția și răspîndirea științelor constituie o reacție hotărîtă, o ripostă la întunecarea dogmatică, care riscă însă să eșueze în dogma materialistă. Fizica prea servil imitată de științele despre viață nu trebuie să se ocupe decît de lumea exterioară și de mișcările materiei. Observația exterioară este metoda ei preferată. Dar, dacă fizica este așadar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]