6,536 matches
-
între grupuri sînt ordonate prin și în transpuneri simbolice, forme de clasificare sau ansambluri de scheme cognitive. Ipoteza omologiei structurale ne permite atunci să presupunem existența unor reproduceri mai mult sau mai puțin complete ale relațiilor de putere sau de dominație între clasele sociale (raporturi de producție) în interacțiunile din interiorul unui anumit cîmp (cultură, muncă, inegalitate "bărbat/femeie") de dispoziții și de sisteme de reprezentare. Comportamentele, opiniile, atitudinile sau reacțiile afective ale fiecărui actor din societate sînt în cele din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se face prin opoziție sau luptînd împotriva tendințelor determinante, prejudecăților și stereotipiilor. Legătura dintre femei și pretinsa lor "intuiție feminină" servește de exemplu, ca raționalizare în "explicarea" dezinteresului față de cîmpuri mai raționale sau tehnici de activitate profesională. O ideologie a dominației este astfel reactivată în efectele sale, ca și în forme și conținuturi. În spatele reușitei școlare mai mari a fetelor, ale cărei manifestări tangibile le putem înregistra (Baudelot și Establet, op. cit.), se percepe permanența inegalităților, atît în interesul pentru anumite conținuturi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unde este activată o schemă a diferențelor individuale, identică modelului occidental de individuație. Bărbatul nu resimte astfel nevoia permanentă de a se gîndi că este bărbat. Poziția sa socială îi amintește mai des femeii statutul său sexual. Această psihologie a dominației furnizează un cadru interpretativ al semnelor sociabilității, precum surîsul, atingerea și toate formele de comunicare non-verbale pentru care femeile ar părea mai "apte" (Brehm, in Moscovici, 1984, pp. 169-191). Situația lor, mai oprimată din punct de vedere socio-istoric, le-a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și a influenței lor, de către Antoine Destutt de Tracy, ideologia a devenit, mai apoi, un obiect de analiză și de dezbatere asupra originii ideilor false, în principal sub influența gîndirii marxiste: se vorbește mai ales de efect de mascare a dominației statului și a claselor dominante, de travestire, de fetișuri, de idei iraționale asupra lumii. Odată cu Louis Althusser (Pour Marx, Paris, Maspéro, 1972), ideologia face parte în mod organic din viața societății, apropiindu-se de noțiunea de RS, prin autonomia relativă
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
urbanizarea, apariția statului-națiune democratic, laicizarea culturii -, a abordat din perspective specifice timpului problematica acestor schimbări. Pentru Karl Marx (1867/1955-1960), spre exemplu, societatea modernă este reprezentată de societatea capitalistă, care succede istoric societății feudale. Relațiile sociale caracteristice societății capitaliste înlocuiesc dominația și exploatarea țăranilor de către aristocrație cu un nou tip de exploatare, cea a burgheziei asupra proletariatului. Aceste relații specifice modernității sunt apanajul sistemului de producție modern, bazat pe acumularea de capital. Tema diviziunii muncii sociale în contextul epocii moderne este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
încă, numai militare în sensul clasic-clausewitzean; și politico-militare sau doar politico-economice. În orice caz, scopul propus aici este să stabilesc dacă nu cumva asistăm la apariția unei pleiade de tipuri de conflicte care au ca obiectiv specific segmentarea fractală a dominațiilor globale, prin intermediul mecanismelor atractorilor stranii, între frontiere geopolitice dintre sferele de influență sau de interferență, ceea ce poate genera sau generează deja stări catastrofice și structuri geopolitice disipative. Potrivit premisei enunțate, capitalul geopolitic actual poate consta în schimbări de status/rol
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Pacific (spațiu care urma să fie disputat de Japonia cu puterile coloniale europene și cu SUA); pan-America; pan-Islam. Haushofer (1939; 1941) era convins că doar o mare alianță a Germaniei cu Rusia și Japonia ar putea conduce la dominația pan-organismului european (a se citi "organismul pan-german") asupra blocului continental Mitteleuropa Eurasia Japonia, în detrimentul alianței istorice dintre Marea Britanie și Statele Unite. d) Naționalism, națiune, etnie Conform teoriei privind originile sociale ale conflictului etnic din Balcani, teorie aparținând lui Victor
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
dar și zonele culturale și religioase. b) Criteriul geo-economic Printre cele mai relevante teorii care apelează la criterii geo-economice și se încadrează în vasta literatură despre globalizare se plasează cea a lui Immanuel Wallerstein (1974-1989/1992-1993). Potrivit teoriei lui Wallerstein, dominația politico-militară dintre state a fost înlocuită, începând cu secolul al XVI-lea, de dominația economică, în cadrul noului sistem global al relațiilor internaționale ale căror baze s-au constituit în puterea generată de capitalismul modern. Autorul clasifică statele pe zone aflate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
care apelează la criterii geo-economice și se încadrează în vasta literatură despre globalizare se plasează cea a lui Immanuel Wallerstein (1974-1989/1992-1993). Potrivit teoriei lui Wallerstein, dominația politico-militară dintre state a fost înlocuită, începând cu secolul al XVI-lea, de dominația economică, în cadrul noului sistem global al relațiilor internaționale ale căror baze s-au constituit în puterea generată de capitalismul modern. Autorul clasifică statele pe zone aflate în centru, semi-periferie, periferie și arie externă, din punctul de vedere al relațiilor comerciale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai cu seamă prin structurarea de tip "rețea celulară", care tinde să înlocuiască structurile ierarhice de tip "piramidă" ale acestor rețele sociale). b). Spații geopolitice de divergență Mai ales odată cu încetarea Războiului Rece și cu inițierea luptei globale împotriva terorismului, dominația mondială a Statelor Unite tinde să reimpună valorile democrației specifice modernismului inițiator dezvoltate de acestea de-a lungul istoriei recente. Astfel, actorii minori ai politicii internaționale sau regionale tind să fie absorbiți de Mittelpunkt-ul nord-american, iar Heartland-ul mondial devine cultura de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spirituală și genealogică), se simt marginalizați și revendică drepturi civice fundamentale ale civilizației de sorginte occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în acceptarea tacită a acestuia. Printre cei mai influenți promotori clasici sau contemporani ai teoriei conflictului se numără Max Weber, Talcott Parsons, Lewis A. Coser, Randall Collins și Ralf Dahrendorf. Max Weber (1926/1992; 1962) distinge între trei ideal-tipuri de dominație și autoritate politică: harismatică (familială și religioasă), tradițională (patriarhală, patrimonială, specifică feudalismului) și legală (reprezentată prin birocrație). Autorul sugerează că, prin procese de raționalizare, evoluția socială către birocratizare este inevitabilă. Chiar dacă Weber este de acord cu Marx în privința importanței distincției
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
drept își regăsește, de asemenea, forme specifice în contemporaneitate: * Abolirea sclaviei este o consecință a exercitării dreptului la libertate al sclavilor, dar reprezintă și pierderea dreptului de proprietate a stăpânului asupra acestora; și aceasta, deoarece sclavia reprezintă un tip de dominație asupra unor persoane care nu dețin drepturi fundamentale și, implicit, proprietăți, ci fac obiectul proprietății. Sclavia presupune proprietatea asupra vieții și libertății altor ființe umane. Abolirea ei corespunde recunoașterii statusului de persoană pentru toți indivizii. * Dobândirea independenței (de stat a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
umane. Abolirea ei corespunde recunoașterii statusului de persoană pentru toți indivizii. * Dobândirea independenței (de stat a) fostelor colonii, care conduce la pierderea dreptului de proprietate al foștilor coloniști asupra teritoriilor și la apariția dreptului de autoguvernare al populaților ieșite de sub dominație. * Slăbirea diferențierii de gen la nivel familial, prin modificarea statusului și rolului familial și ocupațional al femeii. Fenomenul de creștere a puterii sociale manifeste a femeii este nemaiîntâlnit în istorie de la epoca matriarhatului. Femeia nu mai este astăzi "posesiune" a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
naturale), ci în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și reprima potențialul conflictual. Structurile sociale nu pot coexista unitar decât prin rearanjarea distributivă a potențialelor conflictuale între indivizi, grupuri și unități statale sau naționale. Într-un contract social abstract, primul principiu de dominație ar trebui să fie tocmai acela al redistribuirii potențialelor conflictuale. Ca urmare, numai umanismul contractualist ar putea, paradoxal, conduce către coeziune între păturile sociale. Societatea bine-reordonată prezintă o singură caracteristică esențială suplimentară față de societatea bine-ordonată. În timp ce societatea bine-ordonată presupune suprimarea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Cauc Ion (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici. Deva: Editura Destin. Chirot Daniel (1986). Social Change in the Modern Era (ed. Robert R. Merton). San Diego: Hartcourt Brace Jovanovich, Publishers. Chomsky Noam [2003] (2003). Hegemonie sau supraviețuire: America în căutarea dominației globale. (trad.: Cristian Popescu). București: Editura Antet. Clausewitz Carl von [1832] (f.a.). Despre război. (note și verificarea științifică a textului: general-maior dr. Corneliu Soare). București: Editura Antet. Claval Paul [1994] (2001). Geopolitică și geostrategie. Gândirea politică, spațiul și teritoriul în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în graiul loren? Dar să scurtăm citatele și să ne mulțumim cu a spune că nimeni n-a știut mai bine decât poporul român să pună în practică această axiomă: "Limba e arma cea mai sigură pentru a stabili o dominație durabilă". Trebuie să ne ferim a crede că țăranul român n-a păstrat tradiția originii sale. Când e întrebat un valah, un moldovean, un transilvănean ce este: "Eù sunt Rumânù " va răspunde imperturbabil; "Ego sum Romanus", spuneau strămoșii săi. Eu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
reci, apatici, refractari la entuziasm; dar nici agresivi, nici răi. Aceste trăsături negative aparțin până la un anumit punct claselor înalte; totuși, nu trebuie să ne încredem prea tare în asta: elementul slav, grec sau bulgar a intrat în sânge; obișnuința dominației și-a produs efectul caracteristic; câteodată instinctele sălbatice ale lui Vlad Țepeș reapar la suprafață, barbarul își dă arama pe față: "Răzuiți pielea unui rus, spunea Napoleon, veți regăsi tătarul". Sexul slab nu e mai scutit de această excepție decât
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Moldova, Bucovina, Valahia, Banatul Ungariei; și, pe malul drept al Dunării, Bulgaria. Invazia goților și a gepizilor în secolul al III-lea. Împăratul Aurelian abandonează Dacia în 274. Invazia hunilor în secolul al V-lea; sunt stăpâni ai Daciei romane; dominația lor e nimicită la mijlocul secolului al VI-lea de către lombarzi și avari. Naționalitatea română se dezvoltă după această eliberare. În secolul al VII-lea, bulgarii invadează Moesia (Dacia aureliană), se stabilesc aici și îi dau numele lor. A doua epocă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de la București (1812), păreau să reînsuflețească Provinciile Dunărene și să le pregătească dezrobirea completă. Ele nu-și dădeau încă seama că abila Rusie, luându-i pe români sub tutela sa, nu făcea decât să se îndepărteze de subiect și întorcea dominația în favoarea sa. Mai mult decât atât, ea voia să facă din asta trambulina proiectelor sale ambițioase cu privire la Constantinopol. Cărțile fură curând date pe față. Pe 7 mai 1828, 150 000 de ruși invadară Principatele Dunărene. Îmbunătățirile încercate de hospodari fură
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ideologice ale europartidelor. Tabel cu ideologiile federațiilor de partide și dimensiunile socio-economice ale politicii Simon Hix (1995)462 În al doilea rînd, Simon Hix a acordat o mare importanță pentru două constrîngeri în dezvoltarea FEP: structura instituțională a UE și dominația intereselor naționale și teritoriale. Într-o altă lucrare, Hix a continuat să folosească metoda politicilor comparate. În primul rînd, și-a schimbat vizibil agenda de cercetare, îndreptîndu-se spre analiza relațiilor de alianțe triunghiulare între FEP cu ocazia CIG463. A folosit
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
demonstra-ție. Probabil că mi-am pus întrebarea asta de-atîtea ori, încît acum îmi vine foarte greu să găsesc răspunsurile. Dar poate că argumentul îndreptat și împotriva individualismului, consubstanțial cu manevrarea conceptului de "voce" vorbitoare, și împotriva centrismului lingvistic, consubstanțial cu dominația acestei "voci vorbitoare", are o oarecare greutate acolo unde argumentele logice și ideologice nu sînt de ajuns. A întreba nu de unde vin cuvintele sau cine pune aceste întrebări, ci în ce constă perspectiva pusă în fața noastră pentru a ne convinge
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
spre forme mai deschise și democratice de comunicare 109. Abordarea economiei politice globale în perspectiva critică reiese din argumentarea de pionierat a lui Dan Schiller, care subliniază că această creștere economică a sectorului economic în SUA a fost legată de dominația culturală pe o scară mondială prin intermediul circulației globale a Western Media și a industriilor culturale, a valorilor culturale deja stabilite și a semnificațiilor. În Digital Capitalism, Dan Schiller a susținut ca importanță înțelegerii Internetului în formă lui contemporană este vitală
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
se vor răsturna în destinul ei pămîntesc, dobîndind semnificații opuse. Astfel, pe de o parte, plăcerea va deveni durere a nașterii, dorința de posesie se va transforma în resemnarea de a fi posedată, dorința de putere se va perverti în dominația ei de către bărbat. Pe de altă parte, relația de "cooperare" a femeii cu șarpele va deveni în context mundan una de agresiune reciprocă, așa cum rezultă din blestemul adresat aceluia care și-a "împrumutat" chipul lui Satan: "Dușmănie voi pune între
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
capitolul 1, au fost criticate de Michell (1990:176) ca fiind limitate la contexte neutre, ale clasei sociale medii. Ea susține că, atunci cînd se adresează bărbaților, femeile nu pot respecta principiul " Nu spune ceea ce știi că este fals". Din cauza dominației masculine, femeile sînt nevoite să facă afirmații subînțelese (și uneori să exagereze) pentru a se eschiva sau a aduce vorba despre "probleme arzătoare". De aceea, afirmațiile lor nu relevă întregul adevăr și sînt înșelătoare cel puțin pentru ascultătorii care presupun
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]