5,649 matches
-
mai importante biserici ridicate de Constantin Brâncoveanu sunt cele de la: Potlogi, Mogoșoaia, Brâncoveni, Râmnicu Sărat, Ismail și Galata. O importantă construcție religioasă este mănăstirea Hurez. În arhitectura laică cele mai importante sunt: adăugirile de la Curtea Domnească din București, Chindia Curții domnești din Târgoviște, palatul de la Mogoșoaia, conace din țară și străinătate. Construcțiile laice erau În general clădiri din piatră cu un singur etaj: jos erau slujitorii, iar la etaj era domnitorul cu familia. Pereții erau Împodobiți pe dinăuntru cu stucaturi cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
palatul Mogoșoaia. Din nefericire, picturile murale nu s-au mai păstrat după restaurare, dar este construit În cel mai autentic stil brâncovenesc. Acest stil a atras numai cuvinte de laudă din partea călătorilor străini. O altă construcție laică bogată este palatul domnesc din București. Del Chiaro spunea că este realizată numai din piatră, cu săli mari boltite, palatul fiind Înconjurat de o imensă grădină pătrată aranjată după cel mai bun gust italienesc. Dintre elementele noi din construcția religioasă, foișorul și cerdacul sprijinit
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
uliți,să afle lumea că a căutat să înșele cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul:"Cu asta
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot târgul:"Cu asta ,nu!"..."Cu asta ,da!"...Și i-a fost de ajuns această plimbare ca să se facă om cinstit. Vocabular: suman ~e n. 1) Palton lung până la genunchi, confecționat din postav gros de casă și purtat odinioară
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
cuvinte. Cercetarea istorică accepta ideea că în 1564 Lăpusneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principala reședința domneasca” și că doar dupa 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași{\cîte 36}. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustram cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principala reședința domneasca” și că doar dupa 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași{\cîte 36}. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustram cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au ca obiect de reflectare realități sau personalități ale Iașului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosință Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domneasca din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pascanu, fost sediu al Primăriei Iași{\cîte 49}. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședința domneasca, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aula, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
societății românești din acea epocă: arhitectură, interioare, aspecte cultural-artistice. Pe de altă parte, ele conferă romanului caracterul de frescă și document (epoca sfîrșitului domniilor fanariote și a începutului domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se numesc Ciolănescu, Chioftea, Ploscă, Boroboață etc...; prietenii lui Tuzluc: clucerul Ioniță Măturică, baronul Nichita Kalicevski etc
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit - încărcată cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este logodit și vrea să facă nuntă. Flăcăul cere drept
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fond între un "vis basileic" (așa cum l-a folosit puterea rusească a lui Petru cel Mare), a unui imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de menținere a granițelor și a independenței în limitele proiectelor domnești. Încercarea a constat în principal în a păstra la adăpostul unui înalt program politic, care a și stârnit interesul unor puteri militare mai mari, integritatea statală (Pippidi 12-21). Din acest punct de vedere, programul politic de apărare a independenței a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarul pare să fi jucat prin forța lucrurilor un rol mai important decât în culturile cu o tradiție a scrierilor bogată, dat fiind acest aspect determinant pentru medievalitatea locală: persistența oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mecanismul imaginativ de suprapunere a nucleului epic cu circulație orală peste evenimentul istoric este "perfecționat" cu ajutorul cronicilor redactate în slavonă în secolul XVI (de tipul lucrărilor lui Macarie, Eftimie și Azarie, clerici cu înaltă poziție și cu influență la curtea domnească a Moldovei, dar și a scrierii lui Gavriil Protul, Viața patriarhului Nifon). Literatura hagiografică adaugă și ea un exercițiu de traducere a substratului istoric în imaginar, mutând definitiv accentul pe reprezentările mirabilului de tip religios (pot fi adăugate aici și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Paisie Ligaridis (sau de Milescu) în Hresmologhionul său. Este foarte probabil ca legenda "descălecatului", în forma ce o adăpostește Cronica moldo-rusă, să fi căpătat contururile esențiale din timpul lui Ștefan cel Mare, voievodul care a făcut din cultul strămoșilor domnești, cu care-și punea în relație directă propria stăpânire, o chestiune fundamentală. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 261) Realitatea istorică a începuturilor, memorată prin arhetipuri sacre și prin simbolistica topografică și heraldică, a impus motivul jertfei - implicit, înfruntarea morții
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înfricoșător prin exemplaritatea pedepselor, luptător înverșunat împotriva Semilunii (Velculescu, Între scriere și oralitate 10-11; Papacostea 127-38). Mărturii importante se regăsesc în scrierile călătorilor străini prin Țările Române, aflați aici fie în trecere, fie ca angajați ai administrației sau ai caselor domnești sau ai celor boierești. Un program amplu și cu mai multe reușite a fost cel al lui Ștefan III, numit "cel Mare", remarcabil datorită viziunii inspirate de panegiricul închinat împăratului Constantin I de către Eftimie, patriarhul Târnovei (Mihăilă 233-59). În relație
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cultura au fost potențate mitic de valoarea jertfei. Ca revers al sfârșitului tragic sub semnul martiriului (moartea lui Mihai Viteazul în Letopisețul Cantacuzinesc sau a lui Ion-vodă la Cahul, în letopisețul lui Ureche), imaginarul a fixat și o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în a doua parte a Învățăturilor, în mod explicit, textul ia cunoscuta turnură pragmatică, prin trimiterile (în vocabular politic local) la momentele importante ale ceremonialului de curte - masa împreună cu boierii, primirea solilor, adunările de judecată și luarea deciziilor, "milostivirea", sfatul domnesc - sau la atitudinea în/față de război. Aceste fragmente de viață politică, redate cu un mare grad de generalitate, sunt exemplificate însă prin pilde și prin parabole biblice. Spre exemplu, plecând de la interesanta alegorie sfat boieresc - grădină, Neagoe construiește, pe suportul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub semnul dreptei-credințe. Câmpul de luptă reprezintă topos-ul cel mai puternic conotat, dramatizat atât în imaginarul cărturăresc, cât și în cel colectiv (la fel, la Neagoe). Întreaga organizare scenografică a lumii creștine, pe care un fiu de domn
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
același timp însă, autorii manifestă un interes particular pentru episoadele sociale, și nu oricum, ci în cadrul unei istoriografii dramatice și moralizatoare: Având Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, ieșind pre o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-au ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oamen și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce să chema Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pre slugă l-au omorât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exemplele majore ale bătăliilor câștigate împotriva otomanilor (doar câteva cazuri: lupta de la Codrul Cosminului, de la Țuțora sau de la Stănilești) și pe transformarea în modele a unora dintre figurile voievodale, anecdotica și insolitul, completând fața "istoriei", țin de comploturi, de crime domnești sau boierești, de capturări și de evadări. Există însă și un al treilea nivel, cel al bizareriilor sau al zvonurilor, redate de cronicari în scene scurte, dar expresive și dinamice: pildele și istorioarele din Sama de cuvinte, zidirea cetății Poenari
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării și complicatul său scenariu, în care intră: încoronarea, miruirea, confirmarea ierarhilor, simbolurile autorității domnești, costumul regal și emblemele heraldice (Pippidi 39-74), precum și "codul vasalității". Indiferent de marca stilistică a narațiunii, ritualul sacralizant îl introduce pe domn într-un sistem religios specific timpului, în cadrul căruia transmiterea prerogativelor puterii se face de la instanța superioară (divină) la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
domnului lor, cu credință și cu dreptate. (Letopisețul Cantacuzinesc 191) Urările fac parte integrantă din jurământ, fiind rostite după investitura în biserică, în timpul ritualului înscăunării, și în spațiul religios (biserica mare), și în cel laic (la palat sau la casele domnești); ele se referă la dubla natură a puterii supreme de inspirație bizantină, dar totodată și la postura de conducător al "familiei" creștine. Obiectele investiturii - inelul, cârja voievodală, pocalul, coroana, tronul și sceptrul - și cele ale jurământului - Biblia, crucea și icoanele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
instituție de putere, acesta și-a asumat și a exercitat o influență persuasivă fără concurență asupra colectivității și a culturii românești medievale, inclusiv prin implicarea în formele ritualice ale (re)întemeierilor de domnii. [Relația însă rămânea ambiguă: din natura puterii domnești decurgea și caracteristica sacerdotală (după model bizantin), ca atare voievodul alegea un episcop sau un mitropolit, iar decizia sa urma să fie ratificată de sinodul patriarhiei ecumenice. Tot atât de adevărat e că domnul putea cere patriarhiei de la Constantinopol destituirea mitropolitului, așa cum
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chipuri de mame de domnitori, nu pentru a inaugura însă vreo răsturnare de situație socială și nici pentru o reconsiderare a femininului. Preluând modelul suprem constantinian, regalitatea locală, vrând cu orice preț a da toată strălucirea efigiei pământene a descendentului domnesc, nu putea înlătura o relație ce avea menirea să sensibilizeze profund, în lumina dublului sacru Iisus-Fecioară: aceea dintre stăpânul autocrat și mama sa. Iată că masculinitatea dominatoare acceptă o abatere de la cutuma de castă și impune, în plan secund, un
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
citează pe Ioan Chrysostomos, iar Cele șapte taine ale bisericii, traduse de Eustatie Logofătul împreună cu Varlaam și tipărite de acesta, condamnă vehement ghicitul în stele. Dar, din fericire pentru imaginar, cititori ai acestor cărți cenzurate se aflau și la curțile domnești - mediul de acreditare (spre exemplu, cazul lui Constantin Brâncoveanu, care plătea serviciile unui astrolog, Ion Romanul) -, astfel încât interdicțiile ecclesiatice nu dau roade. Complexitatea gândirii magice populare le încânta printr-un Rojdanic, Zodiac, Gromovnic sau Treptnic până și pe cele mai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]