4,222 matches
-
protejat în vreun fel, poate acum aș fi salată dacă nu ar fi făcut nimic, sau poate pur și simplu s-a gândit că nu am nevoie să mă protejeze și mai bine învăț din experiență. Lecția a fost, fără dubii, excelentă, am învățat enorm nu numai eu ci și Chris, Scott și Uros. Următoarele două zile am program turistic cu Uros și Grazyna. Mergem împreună cu patronii hotelului în tururi cu barca prin jurul Iquitosului, vizităm câteva sate și trecem prin punctul
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Brazilia din care am cunoscut prea puțin în călătoria precedentă. Sper ca, până la urmă, învățămintele din fiecare situație să rămână undeva adânc în mine, deoarece am prea puțin timp să „procesez” informația în mod conștient următoarea aventură, nu am niciun dubiu, mă așteaptă deja... La sfârșit de drum Ce am învățat de-a lungul călătoriilor? Dificil de spus într-o ordine anume. Dificil, în general. Câteva lucruri sunt evidente: o limbă nouă, o mulțime de cunoștințe despre istoria și geografia unui
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Iliescu, asemenea celor două sârmane mătuși. Lucrurile devin însă și mai interesante când încercăm să elucidam cine a fost mama autentică a fostului președinte al României. Dacă asupra numelui real de familie al lui Ion Iliescu planează, cum am văzut, dubiile, daca originea familiei fostului președinte român pare diferită de versiunea lansată de Iliescu, în ceea ce privește identitatea mamei lui Ion lliescu lucrurile devin și mai complicate. 6. GHICI CÂTE "MAME" A AVUT ION ILIESCU? Ancheta Ziua preciza, la acest capitol, următoarele: "Nestatornic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ai două obligații: să-l execuți și să informezi imediat. Până la urmă, treburile sunt foarte simple. S. B.: Dacă le respecți, n-ai cum să greșești. M. M.: N-ai cum. De aia, situația a fost sigur încurcată. Eu am dubii și cu acea baricadă. Am revăzut la televizor unde au spus că au spart acea baricadă cu tancul; în primul rând, nu era tanc, ci un TAB20. De ce să-i zici tanc? S. B.: Eii, probabil că cei care au
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cel mai bogat oraș al Braziliei, la ambele capitole fiind surclasat de Sao Paulo, dar rămânea o metropolă cu o populație de circa 10 milioane de locuitori, un puternic centru financiar și comercial, capitală culturală a Braziliei și, fără nici un dubiu, un oraș fermecător care atrăgea ca un magnet nu numai pe brazilieni, dar și milioane de turiști din toată lumea. Relațiile româno-braziliene își au începutul oficial în toamna anului 1880, când colonelul Sergiu Voinescu a sosit la Rio de Janeiro ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
G.I. Gurdjieff, enigmaticul filosof care a exercitat o puternică influență asupra spiritualității secolului XX. Răsfoiam paginile cu certitudinea că țineam În mâini un dar prețios și indispensabil În dezvoltarea mea. Peter mă privea lung, În tăcere. Simțea că eram În dubiu, vedea cât eram de tulburat. „Nu poți să decizi nimic acum. Te afli la o răscruce, dar e ceva bun În asta, căci poți să Încerci să cobori adânc În tine, să-ți asculți dorința inimii. Caută acolo să afli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fapt coincidența a fost utilă. Dacă nu era sentimentul de nereușită cu Agamemnon, poate chiar aș fi urcat În zgârie-norul orgoliului și aș fi crezut În laudele și complimentele care se Înlănțuiau În Vogue. Așa Însă, am avut distanța și dubiul necesare pentru a rămâne mai mult sau mai puțin cu capul pe umeri. La reluarea spectacolului În Central Park, vara, am redus decorul la esențial și am regăsit În simplitatea naturală a parcului, sub cerul liber, o conexiune cu natura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
mai auster, mai puțin spectaculos. Personajul care m-a interesat mai mult decât Werther a fost Charlotte. Opera Însăși ar trebui de fapt să se numească Charlotte, și nu Werther, căci e concentrată În jurul ei, personaj plin de contradicții, de dubii, În continuă mișcare, În timp ce Werther e egal cu sine, static, În puritatea idealismului său. Copacul impunător, hiperrealist, creat de Peter Pabst (scenograful care lucrează de peste douăzeci de ani cu Pina Bausch și cu care am colaborat și la Opera din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
se va închide într-o tăcere absolută. „Nu mai am despre ce vorbi cu oamenii” - sunt ultimele cuvinte, poate cele mai teribile din întregul film, pe care le rostește eroul înainte de a întrerupe pentru ani îndelungați comunicarea cu semenii săi. Dubii grele cad asupra omului, imaginea sa se întunecă în acest crâncen veac al evului de mijloc. De la chipul cneazului trădător, copleșit, în cele din urmă, de infama lui trădare, obiectivul aparatului de filmat se deplasează, într-una din cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
garanție. Poate fi o eroare, o neînțelegere, o întâmplare, o involuntară impostură, ce se va destrăma spre rușinea lui, antumă sau postumă. E divizat între vocație și îndoială (aici ar fi poate o deosebire : grafomanul are numai vocație, nu și dubii). „J’aurais écrit de toute façon”, declară Eugène Ionesco, ajuns în culmea gloriei (cf. Antidotes, Gallimard, p. 181, sqq.). Ar fi scris oricum, și fără glorie, și neluat în seamă, și hulit (cum a și fost). „Pourquoi est-ce que j
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Dar a făcut o "psihiatrie" interesantă, destul de veridică. (Cu oarecare echivoc, în Ion, dar cu siguranță clinică în descrierea lui Trahanache, personaj care este mai comic, dar și tragic, are o demență senilă asupra căreia nici un diagnostician nu poate avea dubii). * Salavin, eroul capodoperei lui Georges Duhamel este o altă ilustrare a înțelegerii până la nuanțe de mare finețe științifică a unui scriitor echilibrat, nemarcat în vreun fel de o tară morbidă mentală. Duhamel a fost medic (chirurg). Este probabil că s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
atât de ciudat, fără noimă, "Munții Gurghiului"? Ceva nu suna bine, ceva scotea povestea și personajul din realitate și confirma ficțiunea. Această rațiune parcă mă liniștea. Dacă nu ar fi fost acest minor amănunt, nu aș fi avut niciodată nici un dubiu că povestirea face parte din propriul meu univers. Totul era, într-adevăr, veridic, ba chiar foarte probabil. Ion, un student sărac, puțintel tuberculos și foarte îndrăgostit de o eroină blondă, era tipic pentru stilul de viață dintre cele două războaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mă înzdrăvenesc în parohie. A așteptat patru ani. Apoi, mi-a îngăduit să-mi realizez acest apostolat. Am copiat la literă spiritul de abandonare în Divina Providență. Începuturile au fost dure, eroice... Dificultăți care păreau insurmontabile m-au blocat în dubiu. I-am scris lui don Calabria. I-am cerut sfatul. El mi-a răspuns să rezist pe breșă (ideal). „Opera - spunea el -, e voită de Domnul“. M-am bizuit și am înaintat. Acum Mișcarea noastră este recunoscută de Sfântul Scaun
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a avut o hemoptizie. Medicul l-a sfătuit să rămână la pat. Din acel moment primea sfânta Împărtășanie de la preotul care celebra în biroul alăturat, transformat în capelă. Ziua era o continuă alternare de rugăciuni, deși era chinuit continuu de dubii și scrupule. Era descumpănit mai ales, pentru că spunea el că nu-l mai simte pe Domnul aproape, că nu ar fi corespuns cu generozitate harurilor și că ar fi ruinat Opera din cauza păcatelor sale. Numai rugăciunea îi aducea alinare. Chinuirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
răuvoitoare, începând precoce în perioada adultă și prezente într-o varietate de contexte, după cum este indicat de patru (sau mai multe) dintre următoarele: 1) suspectează, fără o bază suficientă, că alții o exploatează, prejudiciază sau înșală; 2) este preocupată de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaților; 3) refuză să aibă încredere in alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa; 4) citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5) poartă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Dezideratul înțelegerii dinamicii intime a laboratorului de creație a atras și atrage, în continuare, pe toți cercetătorii din arealul respectiv, deși majoritatea acestora sunt convinși că, cel puțin în etapa actuală, nu putem face afirmații care să nu includă potențiale dubii. Cu toate acestea, se impune o cunoaștere cât mai adecvată a rezultatelor de până acum, precum și coroborarea lor și aplicarea, în scopuri pedagogice (atât în învățământul instituționalizat, cât și în forme extrașcolare), a tot ceea ce s-a realizat în detectarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
România, aproape toți marii critici au fost și sunt și istorici literari, Ibrăileanu, Lovinescu, Cioculescu, Perpessicius și mai ales Călinescu au demonstrat "definitiv" necesitatea sintezei. Cartea lui Wellek și Warren ar putea servi, de aceea, celor care mai au încă dubii, argumente solide pentru tranșarea "dilemei". În ceea ce privește literatura comparată, Wellek și Warren adoptă de asemenea o poziție modernă, depășind limitele unor cercetători mai vechi (Joseph Texte, Fernand Baldensperger etc.), de mare prestigiu științific, dar tributari unor concepții oarecum perimate, după care
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de statutul de idioți ,,educați” de către statul român. Ceea ce scrie pe tăblițele de plumb din cîte au ajuns la noi dovedește că neamul nostru străbun avea legi după care își călăuzea viața iar actele de judecată de pe ele arată fără dubiu că Iordanes a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ocazie; de aceea toți au început să scrie, să cugete, să vorbească în aceeași limbă dulce ca și el...” Este un „studiu” despre viața și opera lui Eminescu scris imediat după moartea poetului unde, în privința bolii sale, găsim întrebările, nelămuririle, dubiile tinerilor care-l înconjurau cu toții acuzând vechii prieteni (junimiști sau nu), exprimând încrederea că poetul putea fi salvat, punând accente pe idea că „a murit cu zile” dar, cu toate acestea, niciunul neamintind de incidentul cărămizii care i-a curmat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
veți apăra întreaga mișcare legionară ca să nu alunece pe căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacție a ambițiilor personale sau a poftelor de mărire omenească. Veți jura că ați înțeles că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe mormântul lor. Ei nu au murit ca să biruim prin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Îți dădea o perioadă mâncare dublă, ca să te facă bun pentru muncă... M-a ținut aproape un an În această situație. Personal, nu vreau să aud niciodată despre un fost deținut politic care să fi fost brigadier... Eu am mari dubii de amicul nostru, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, care Într-o astfel de colonie a fost brigadier... Care era regimul de detenție de la Periprava? Domnule, erau saloane... barăci militare, germane spuneau unii. Baraca avea două Încăperi: În dreapta stăteam o sută
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o feroce expresivitate uneori: „Ce duhoare Stăpâne ce duhoare grea/ și veche/ din prima zi a-mpărăției tale”. Izgonirea din pacea necunoașterii nu izbăvește, neapărat, de neantul convenției, doar se Încarcă de incertitudini care privesc Autoritatea Însăși, pusă mereu În dubiu, simultan cu creația ei, omul, pe care nu a izbutit să-l desăvârșească. „Dar ziua izgonirii din grădină?”, Întreabă poeta, Înstrăinată de Dumnezeul „mic”, micșorat, Însingurat În Împărăția Sa fără om și omenesc, un zeu suprem, dar nu atotputernic, eșuat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În care, nu o dată, izbucnea cu o vervă veninoasă contra vreunui prieten care uita să-l mai sune la telefon sau să-i trimită ultima carte. „Hoașca bătrână”, „Criminalul”, „Lepra”, „Leprocica”... În momentele de frustrare și furie punea totul În dubiu, caracterul, convingerile, chiar și valoarea literară a amicului devenit lepră evoluând În criminal. „Auzi, dom’le, nu se poate vorbi cu el nici despre politică, nici despre ideologie, nici despre literatura contemporană. Se ferește de orice dialog real. Numai despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
energetizat, mai curând, de pesimism și, uneori, de panică, suspectam succesul, refuzam euforia, deși știam că fără aceste Încurajări ale destinului nu aș fi supraviețuit, la o vârstă nu prea juvenilă, șocului derutant al libertății, adică exilului. Contorsionatul metabolism al dubiilor, specific unei structuri „agorafobe și introvertite”, cum mă descria recent un prieten... Surpriza nu fusese doar a mea. Contrarierea Patriei s-a dovedit mai spectaculoasă. Discretul ei locuitor, devenit, În mod bizar, „mesager” al literelor românești?!... Reacția de amuțire a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și-au expus viața în luptele cu regimul carlist, ca să-l aducă pe Generalul Antonescu la putere, căci fără de acțiunea lor revoluționară nu l-ar fi chemat Regele Carol la Guvern. Această ultimă măsură a regimului antonescian demonstra, fără nici un dubiu, că prigoana actuală nu se deosebea cu nimic de cea carlistă, urmărindu-se cu aceeași furie sanguinară distrugerea Mișcării Legionare. La o lună după executarea Colonelului Zăvoianu, în August, se anunță că generalul Antonescu a fost făcut Mareșal de către Majestatea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]