2,664 matches
-
majoritatea locuitorilor erau de etnie ucraineană (302), două persoane erau de etnie rusă, în timp ce nici o persoană nu s-a declarat de etnie română sau moldovenească . În prezent, satul are 780 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Dumbrava era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Dumbrava, Storojineț () [Corola-website/Science/315548_a_316877]
-
sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 232 metri, în partea de sud-vest a raionului Cozmeni. De această comună depind administrativ satele Călinești, Ciortoria, Dumbrava, Ostra și Zelenău. Localitatea Berbești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774
Berbești, Cozmeni () [Corola-website/Science/315721_a_317050]
-
în custodie și arhiva Muzeului, în mare parte ne-exploatată, în care va descoperi multe documente inedite ale călătorilor și exploratorilor români, între timp dați uitării la "lada de gunoi a istoriei" , ca de exemplu Basil Assan, Constantin Chiru, Constantin Dumbravă, Dimitrie Ghica-Comănești, Emil Holub, Ilarie Mitrea, Sever Pleniceanu, Julius Popper, Emil Racoviță sau Grigore Ștefănescu. Va descoperi deasemenea jurnalul de bord al expediției "Belgica", redactat de Emil Racoviță, precum și numeroase fotografii, toate până atunci nepublicate. Alexandru Marinescu organizează peste 30
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
perioada comunistă Monumentul ostașului sovietic) și alta, prin lateral, de pe aleea Ștefan cel Mare (astăzi Toma Dumitrescu), în apropiere de intrarea la tribuna principală a Stadionului Emil Alexandrescu. De asemenea, s-a amenajat și un acces prin spate, de pe Strada Dumbrava Roșie, vizavi de intrarea prin Copou în Grădina Botanică din Iași. În parc au fost amenajate alei și straturi pentru flori, lucrările horticole fiind executate de agronomul Cezar Popescu. De asemenea, pentru orientarea participanților la expoziție s-a editat un
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
funcționează o fabrică modernă de cărămidă. în satul așezat și pe șes, și pe văi și pe dealuri domoale mai există o moară și un gater. Câmpul este împărțit convențional în parcele mai mari, unele dintre care au denumirile de Dumbrava, Mălăiștea, Rediu, Dealul Crucii, Fântânița, Straja, La Mafiei, La Chiriac, în Cot, La Magazin etc. Stăneștii se învecinează cu Privorochia la nord-vest, cu Poienii Bucovinei (sau Puieni) — la sud-est și cu Mihoreni — la nord-est. Un frumos șirag de păduri îl
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de păduri seculare și a crescut prin metoda defrișării, adică a lăzuirii (tăierii sau arderii unor porțiuni de pădure). Acest lucru ne pare verosimil, întrucât până la începutul anilor 50 ai veacului XX pe teritoriul satului s-au păstrat huceaguri și dumbrăvi de stejari seculari, care au fost tăiați din ordinul celor ce voiau sa dovedească în fel și chip că kolhozul constituia o etapă calitativ nouă în viața stăneștenilor. Din unele documente de arhivă se poate constata că teritoriul satului Stănești
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
miliarde de lei de la FNI. Deține în mod direct aproape 41,29% din acțiunile Băncii Comerciale Carpatica, înființată în 1999. La începutul anilor 2000 a cumpărat cotidianul local Tribuna Sibiului. Deține și pachetul majoritar de acțiuni de 75% din "Sitex Dumbrava", companie care produce paturi, covoare și mochete, precum și fire sintetice. În decembrie 2010 a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat de dare de mită și trafic de influență. În același dosar au fost condamnați Florin Apostu, fost prim
Ilie Carabulea () [Corola-website/Science/321043_a_322372]
-
(n. 17 ianuarie 1919, Sibiu - d. 22 martie 1983, Sibiu) a fost un cercetător român în etnografie și folclor, creatorul și organizatorul "Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului". cu toate că s-a născut în Sibiu, își are originile pe Valea Hârtibaciului, în satul Movile, Hundrubechi așa cum îi plăcea lui să spună, localitate de origine a bunicii mamei sale, țăranii Gheorghe și Ana Bologa. Părinții lui Cornel Irimie, Mihai
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
A predat etnografie și muzeologie la Universitatea din Cluj precum și la Heidelberg. A făcut parte din mai multe asociații și comisii academice din România și din străinătate. El este cel care a creat și organizat „Muzeul Tehnicii Populare” din Pădurea Dumbrava. Aceasta este cea mai importantă moștenire ce a lasat-o Sibiului. Pe lângă acest muzeu, astăzi muzeu național, el a inițiat și publicat o serie de cercetări importante pentru etnografia românească. A fost colaborator permanent la mai multe reviste de specialitate
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
arta populară românească. Cornel Irimie a întreprins o laborioasă cercetare în identificarea obiectivelor culturale din România, a creat dosare stiințifice ale monumentelor reprezentative precum și reconstrucția și/sau aducerea acestora în muzeul în aer liber din cadrul "Muzeului Civilizației Populare Tradiționale din Dumbrava Sibiului". Cercetările făcute de Conel Irimie în domeniul portului popular, arta lemnului, pictura pe sticlă, ceramică, vechile industrii textile, etc., au fost valorificate în numeroase studii și cărți publicate în țară și străinătate. Pasiunea ferventă pentru etnografie și folclor s-
Cornel Irimie () [Corola-website/Science/321049_a_322378]
-
sași, tâmplăritul sau „măsăritul” care o data cu înființarea Școlii inferioare de arte și meserii din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
scoată primii tâmplari „școliți” din istoria satului. Confirmare directă a talentului acestora stă monumentala poartă de lemn, care, după anul 1940 a străjuit intrarea pe teritoriul Uzinelor Mârșa și care în prezent are aceeași funcție la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, începând din anul 1974. Meșterii care au făcut-o au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu. "Zidăritul" a fost o ocupație sezonieră a racovicenilor cu o tradiție îndelungată în sat și care a fost deprinsă de la sași. Prima mențiune
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Biserica de lemn din satul Dumbrava de Sus, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XIX (1844). Are hramul „Nașterea Domnului”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Satul Dumbrava de Sus este amplasat in partea de nord a comunei Ribița, la 22
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
Biserica de lemn din satul Dumbrava de Sus, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XIX (1844). Are hramul „Nașterea Domnului”. Biserica figurează pe lista nouă a monumentelor istorice, . Satul Dumbrava de Sus este amplasat in partea de nord a comunei Ribița, la 22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit, cu gospodării grupate în crânguri. De la poalele dealurilor din Dumbrava de Sus își adună izvoarele Valea Juncului
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
pe lista nouă a monumentelor istorice, . Satul Dumbrava de Sus este amplasat in partea de nord a comunei Ribița, la 22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit, cu gospodării grupate în crânguri. De la poalele dealurilor din Dumbrava de Sus își adună izvoarele Valea Juncului. Profilul economic al satului este agrar. Numărul populației a scăzut dramatic în ultimii ani. Dacă în anul 1992 erau 143 de locuitori, la 1 ianuarie 2oo6 mai erau doar 71 de persoane, iar
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
mai recent roman din Terramare, "The Other Wind". Insula Roke este inima magiei din Terramare, fiind protejată de vrăji puternice, ceață și vânturi magice, care țin răul la distanță și conține locuri ale puterii, cum ar fi Dealul Roke sau Dumbrava Statornică. Școala din Roke a fost înființată de Elehal și Yahan din Roke și de Medra din Havnor, ca un centru de învățătură, un refugiu pentru magicienii care doreau să scape de lorzii ce se foloseau de ei pentru a
Terramare () [Corola-website/Science/321633_a_322962]
-
al Uniunii Ucrainenilor din România, Ostap Borodai-Șandru a publicat aceste poezii în volumul "Strevojeni zori" (Ed. „RCR print”, București, 2007). Volumul cuprinde 58 poezii, două cicluri poetice ("Cronica anului 1933" și "Monumentele Poltavei"), nuvela "Cobzarul", cinci povestiri ("Învingătorul furtunii", "Ei, dumbravă, crâng întunecat!", " Țipăt în miez de noapte", "Studii autumnale", "Secara se vântură") și "Enciclopedia umoristică". Doar nuvela "Cobzarul" și povestirea " Țipăt în miez de noapte" au fost traduse în limba română de Ostap Borodai-Șandru și publicate în revista "Curierul ucrainean
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
Incandescențe” Galați, ”Convorbiri literare” Iași, ”Flacăra” București, ”Luceafărul” București, Suplimentul literar-artistic al ziarului “Viața nouă” Galați, ”Orientări” Galați, ”Apărarea patriei” (pagina specială de poezie în care au mai semnat: Mihai Beniuc, Ion Crânguleanu, Radu Cârneci, Mircea Micu, Dan Mutașcu, Nicolae Dumbravă, Petre Ghelmez - în numărul 6236 din 20 august 1975), ”Porto-Franco” Galați, ”Vocea Covurluiului” Galați, ”Contemporanul. Ideea europeană” București, ”Sinteze literare” Ploiești, ”Partener” Galați, ”Jurnal universitar” Galați, ”Danubius Universitas” Galați, ”Saeculum” Focșani, “Dunărea de Jos” Galați, Axis libris Galați etc. Colaborări
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
ei soț. După ce a realizat cele două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp de câteva luni cât a lucrat la pregătirea soclurilor acestora. Ambele sculpturi au decorat mormântul lui Stănescu din cimitirul "Dumbrava", dar au fost mutate la "Muzeul Național de Artă al României" din București, fiind înlocuite de două copii. Copiile au fost furate în 1999, iar în 2013 statuia "Rugăciune" a fost înlocuită cu o nouă replică de către local. Primul bec
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
Biserica de lemn din Comănești-Suta din localitatea omonimă în județul Gorj a fost afectată de un incendiu în anul 2006. Ea a fost transferată și salvată în Muzeul în Aer Liber din Dumbrava Sibiului în decembrie 2008. Construcția datează din secolul 18. Biserica se afla în lista monumentelor istorice din județul Gorj din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost construită în anul 1790, conform
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
din 20014 sub codul LMI: , dar a fost declasată în lista din 2010. Biserica a fost construită în anul 1790, conform inscripției găsite pe peretele exterior al pronaosului. În luna decembrie a anului 2008 a fost transferată în cadrul muzeului din Dumbrava Sibiului. Biserica de afla într-o stare avansată de degradare, din cauza unui incendiu în anul 2006, fiindu-i afectată învelitoarea în proporție de 50%. Din punct de vedere arhitectural, ea face parte dintr-un tipar constructiv arhaic, primul de fapt
Biserica de lemn din Comănești-Gănești () [Corola-website/Science/315418_a_316747]
-
Paște are și scop decorativ în perioada Paștelui. Ouăle de Paști decorative pot fi ouă de găină golite de conținut, sau pot fi confecționate din carton, gips, lemn, piatră, material plastic. Există și ouă de Paște de ciocolată. Conform Danielei Dumbravă, istoric în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, vopsitul oualelor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se știe este " Oul de struț punic" din sec. IV-III î.Hr. descoperit în Cartagina. Coloratul de ouă
Ou de Paști () [Corola-website/Science/315482_a_316811]
-
locuiască; Sibiul nu este printre ele!”". Primul cimitir evreiesc a fost deschis la 1 iulie 1855 în cartierul Lazaret, funcționând acolo până la începutul secolului al XX-lea. Un alt cimitir evreiesc a fost deschis apoi în cadrul noului cimitir orășenesc de lângă Dumbrava Sibiului, care a fost dat în funcțiune în 1907. În 1860 a fost instituit un "Minian" permanent pentru a conduce servicii religioase și în 1876 a fost organizată comunitatea. În 1868, ea s-a declarat de curentul iudaic ortodox și
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
Muntele Caraiman, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află orașul Bușteni. Vârful Bucură(primul vârf la sud de Omu), se numește astfel în amintirea Bucurei Dumbrava (1868-1926), pe numele ei adevărat Ștefania Seculici (cunoscută că "Fanny"), scriitoare și drumeața neobosita, una dintre inițiatoarele turismului românesc modern. Muntele Gutanul poartă numele lui Moș Gheorghe Gutanul. Stîncile Franz-Iosef se află la 1299 m altitudine, la 5 minute de
Toponimia Bucegilor () [Corola-website/Science/317415_a_318744]
-
Ștefan cel Mare a organizat o licitație pentru concesionarea ruinelor Hanului de la Șerbești și a terenului aferent construcției pentru o perioadă de 49 de ani. La licitație au participat trei investitori: Dănuț Stolniceanu din Girov, SC Ciomeică Andreea SRL din Dumbrava Roșie și Sorin Ouatu din Ștefan cel Mare. Prețul de pornire a fost de 26.500.000 lei, Hanul de la Șerbești fiind adjudecat în final pentru suma de 147.337.800 lei, un preț de 5,55 ori mai mare
Hanul de la Șerbești () [Corola-website/Science/321893_a_323222]