2,768 matches
-
se înălța steaua domnului Antonio Salandra, a cărui faimă prietenii voiau s-o înalțe pînă la a face el un "Cavour redivivus"... [În momentul neutralității, urmată de intrarea în război în 1915, președintele consiliului, Salandra, a fost omul lui "Sacro egoismo" al egoismului sacru formulă supărătoare care, împreună cu calificativul restrîns de "la nostra guerra" trebuia să diminueze în ochii lumii avîntul sincer și participarea Italiei la apărarea și triumful cauzei comune.] Bătrînii de după 1848 încă mai aveau un reprezentant foarte vivace
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
steaua domnului Antonio Salandra, a cărui faimă prietenii voiau s-o înalțe pînă la a face el un "Cavour redivivus"... [În momentul neutralității, urmată de intrarea în război în 1915, președintele consiliului, Salandra, a fost omul lui "Sacro egoismo" al egoismului sacru formulă supărătoare care, împreună cu calificativul restrîns de "la nostra guerra" trebuia să diminueze în ochii lumii avîntul sincer și participarea Italiei la apărarea și triumful cauzei comune.] Bătrînii de după 1848 încă mai aveau un reprezentant foarte vivace, Marcora (care
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Influența lui Giolitti, care declara că ofertele de cedări teritoriale erau "consecvente"133 (faimosul "parecchio", intraductibil...), contribuia la întărirea acestei linii a ministrului Afacerilor Externe, la care veneau să se adaoge ca un refren declarațiile președintelui de Consiliu, Salandra, despre "egoismul sacru", pentru care un război nu era acceptabil decît pentru stricta satisfacere a unor aspirații naționale. N-am avea cuvinte destule pentru a condamna cum merită formulele pe care guvernul Salandra, prin vocea șefului său, le-a folosit, pe timpul neutralității
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
face figură de negustor priceput care se tocmește "la sînge" și nu "bate palma" decît atunci cînd este sigur că face o afacere bună. Era un lucru nedemn de poporul italian și înjositor față de lumea întreagă. Toate aceste clișee despre "egoism", "războiul nostru" opuse celor ale aliaților, despre libertate, contra dominației germane au făcut mai mult rău Italiei decît atacurile dușmanilor săi. Ce să crezi despre acea inițiativă (?) a ministrului Italiei la București care anunța cercurile politice românești că Italia ar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
planeta noastră e amenințată. N-am loc să dezvolt în cadrul unei tablete și cred că nici nu e nevoie: toată lumea cam știe despre ce este vorba. Și dacă totuși cei mai mulți se fac că poluă e, în primul rând, din cauza acestui egoism mai mult sau mai puțin inconștient al fiecărei generații, egoism ilustrat de zicala După noi, potopul! Cotidianul, 11-12 mai 2002 NATO! NATO! Țin să-i asigur pe cititori că nu mă pricep la politică. Iar când mă amestec unde nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
unei tablete și cred că nici nu e nevoie: toată lumea cam știe despre ce este vorba. Și dacă totuși cei mai mulți se fac că poluă e, în primul rând, din cauza acestui egoism mai mult sau mai puțin inconștient al fiecărei generații, egoism ilustrat de zicala După noi, potopul! Cotidianul, 11-12 mai 2002 NATO! NATO! Țin să-i asigur pe cititori că nu mă pricep la politică. Iar când mă amestec unde nu-mi fierbe oala calc numai în străchini. De-aia, cred
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
suntem niște norocoși. Am înțeles că nici un copil nu e vinovat de ceea ce, câteodată, soarta nedreaptă îi răpește: mâini, picioare, vorbire, auz, văz. Cecilia a înțeles că, jignind-o și izolând-o pe noua noastră colegă,a dat dovadă de egoism și intoleranță. - Te rog să mă ierți! a spus ea , recunoscându-și greșeala. M-aș bucura dacă ai accepta să-ți fiu prietenă. - Ce s-a întâmplat apoi? am întrebat-o eu pe Adelina. - Ce s-a întâmplat? COPILĂRIA ne-
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
meteoritică sau orice alt fenomen cataclismic dețin capabilitatea de a-mi anula identitatate socială și de a mă arunca, cu spiritul dezgolit și trupul zdruncinat, în mijlocul unui vârtej ce amestecă și neantizează fragmentele unei lumi inconștient de captivă viciului și egoismului expansiv. Membrii naivi ai acestei mundaneități sunt izbiți de bulversare și panică, renunță brusc la orice legătură cu prezențele ce le animau viața spre a căuta disperat un refugiu, un loc al protecției față de învolburarea deplină a naturii ce devine
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mereu așezat propagandistic în fața mea sub titlul de victorie. Mi-am abandonat numele conștiinței și sunt o uniformă. Privesc și aud cum moartea își despică valurile spre a îneca viața ce se picură din ochii victimelor nonsensului de ură și egoism întru delir, revărsat asupra lumii fremătânde. Iubirea este așezată pe rugul ferocității dezlănțuite, iar frumusețea înlânțuită în cea mai de jos temniță a urâtului, încoronat drept rege peste inima omului. Cu fiecare ucidere mă mai ucid odată până într-atât
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce-l împresoară este un eveniment ce reiterează ceea ce s-a petrecut, în plan transcendent, prin căderea luciferică. Cetatea Babilonului și Turnul Babel reprezintă mundaneitatea trecută, prezentă și viitoare a omului decadent și soarele malefic în jurul căruia aceasta gravitează, steaua egoismului ontic-exclusivist ce nu și-a păstrat la sine decât templele de unde surâde din icoane mereu aceeași fiară ce l-a însoțit ispititor pe Adam din răsăriturile Edenului și până în apusurile timpului. Căderea Babilonului, evocat de strgătul angelic, este o prăbușire
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
e reprezentarea ideii sensibile; ideea sensibilă este natura absolută a lucrurilor și întîia condiție a artei este ridicarea deasupra oricărei idividualități până la starea de subiect cunoscător pur; prin această ascensiune la contemplarea ideii intuitive, Arta aduce liniștirea sufletului (adică atenuarea egoismului), ceea ce e totuna cu fericirea. Însă Schopenhauer era rasist: ideile platonice revelîndu-se în concret iar ideea metafizică de nație (pe care o admitea) încorporîndu-se în națiunile istorice, o literatură universală nu există decât prin mijlocirea individualității etnice. Prin urmare Maiorescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și obiceiurile lor, mai dezghețați în gândirea colectivă decât în cea individuală. Arhaitatea mișcărilor mai este îngreuiată de factorul rasial, căci de o parte stau nemții iar de alta românii, blânzi în raporturile personale, ironici într-ascuns și neclintiți în egoismul de nație. Mara admite greșeala Persidei, dar se indignează la ideea căsătoriei cu Națl: "- Lasă, draga mamii, că toate au să iasă bine. Are fiecare norocul lui. Au pățit-o altele și mai rău decât tine și tot au ajuns
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al nației, lupta pentru existență, introducând numai corectivul "omeniei". Și Sadoveanu e pentru "lumea realităților noastre naționale", și simte lene "pentru hibridul orășenesc" (nu altceva decât "pătura superpusă"). Chiar prin explicațiile lui C. Stere, Viața românească deschidea mult dezbătuta chestiune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Citise scrisoarea. Marta un teren de contradicții. Cuvintele ei, rele, de piatră, de împrumut; ale mamei sale, fără inimă și pline numai de răutate. însă lacrimile Martei curgeau nestăvilite, curate, sincere. Sunt aici două rele. Bătrâna e orbită de un egoism bolnav, iar Marta este victima ei. Bătrâna nu poate înțelege că fiica ei căsătorită, ar putea fi fericită departe de ea, și nu vede cum singură își distruge iremediabil singurul copil, împingându-l să trăiască împotriva voinței sale, împotriva propriului
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
alții au făcut demagogie, au făcut promisiuni mincinoase, alții au furat averea țării. Tocmai acei politicieni și acei dușmani care ne râvneau țara, au devenit adversarii cei mai criminali ai Mișcării Legionare, pentru că, ei legionarii dând totul pentru țară, demascau egoismul, pofta de îmbogățire pe căi necinstite, a tuturor demagogilor. Dar atunci când minciuna a fost prezentată ca adevăr, ca „adevăr” verificat de organe oficiale, atunci când democrația a fost transformată în cea mai criminală demagogie de adversarii Mișcării Legionare,-atunci cândargumentele și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Naționalismul presupune și este o solidaritate cu cei care te asemeni, este un drept la asociere liberă, (nu presupune nici o constrângereă, cu cei care împarți aceiași soartă; este un act de apă rare, este slujirea unor interese comune, nu un egoism îngust și nici nu are sentimente de ură și/sau porniri răutăcioase împotriva altor naționalisme. Pentru naționalismul său, pentru solidarizarea sa cu cei din jurul său, o pesoană sau o colectivitate nu merită a fi învinuită, ci lăudată. Evenimentele de după cel
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
aceste relații cu conținutul lor de o diversitate infinită, considerate sub aspectul laturii lor psihice, pot avea o tonalitate comună, care poate fi designată ca religioasă. Toate au o încărcătură numită de Simmel „religioasă”, fiind diferite de relațiile bazate pe egoism, supunere, putere sau morală. După cum susține Simmel, nu orice formă de pietate se regăsește într-o religie, așa cum nu tot ce este sacru fundamentează religii. Așadar, putem „să fim pioși fără a avea o religie, după cum putem fi artiști fără
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Iată câțIVa dintre ei: ignoranța → volițiunile → construcțiile psihice → dorința (sexuală) → bătrânețea → moartea → renașterea. Se neagă realitatea persoanei, dar și pe cea a principiului vital, ătman. După Eliade, există o funcție ascetică a acestei negații: „Meditând la irealitatea persoanei, e distrus egoismul în înseși rădăcinile sale”. Negarea Sinelui ridică probleme. Dacă s-ar recunoaște existența Sinelui (ătman), atunci Buddha ar fi mințit și ar fi fost catalogat drept filosof eternalist. Dacă nu, ar fi fost considerat nihilist. Prin urmare, răspunsul corect asumat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
d) Salvarea din samsăra (ciclul nesfârșit al nașterilor și al morților) se face prin repetarea murmurată a numelui divin. e) ritualurile având o importanță specială sunt cele legate de alegerea unui nume, de inițiere, căsătorie și de funeralii. f) Depășirea egoismului și a orgoliului se face prin recitarea unor cântece devoționale în comun, cu acompaniament muzical. g) respinge diferențele dintre caste, fapt ilustrat și de ritualul servirii mesei în comun. h) valoarea etică fundamentală este egalitatea între oameni. I) Cultul hranei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a înfruntării crizei mondiale ce a bântuit și bântuie societatea românească, ce a zguduit și zguduie statul român, așezarea lui creștină. Prin practicarea virtuților creștine, Mișcarea Legionară vrea să ofere Neamului un om nou, iar statului un cetățean corect, refractar egoismului lipsit de frâna morală care constituie criteriul de viață atât în cadrul național și statal , cât și în relațiile dintre oameni. Această concepție a noastră se întemeiază pe principiul fundamental al ideologiei noastre, în dragostea pentru Neamul nostru, căruia îi dorim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lăsate de Căpitan pentru buna funcționare a cuibului, piedestalul pe care se înalță zidirea legionară, este și Legea ajutorului reciproc. „Ajută-ți fratele căzut în nenorocire. Nu-l lăsa. Suntem poporul cu cei mai mulți delicvenți întru căpătuire prin nemuncă și hoție, egoism împins până la dezbinare, trădare și crimă.” De aceea, Căpitanul nu se limitează prin legea menționată mai sus numai la fratele de sânge sau numai la familie, ci îi dă o accepție mult mai vastă. Ea îmbrățișează pe toți fiii Neamului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care schimbarea (cea adevărată) trebuie să vină din interior: monstruozitatea din afară nu trebuie să altereze eul individului, omul e în primul rând un „locatar” al sinelui său, al conștiinței sale și abia după aceea al unui spațiu real. Cruzimea, egoismul, ura, dorința de acaparare, nivelarea individului sunt elemente ce pot fi înlocuite cu un „model al inimii ca locuință ideală și ca apropiere înțelegătoare de esența ființei umane”. În Dovezi de iubire ce nu se mai termină (1981) narațiunile devin
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
satul a cunoscut prefaceri structurale și în însăși substanța vieții sale: au dispărut bordeiele, coștirețele, analfabeții, asta mai de demult, încît generației recente îi vine greu să creadă că au existat! Oamenii au devenit între timp mai sociabili, ieșind din egoismul și mohoreala care îi cuprinsese o lungă vreme după război, și auzi din ce în ce mai rar de certuri și de bătăi. Satul s-a desprins din formele vechi de existență, a renunțat la izolare. Reținerile, teama față de viața urbană s-au transformat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
din posturi. Dimpotrivă, m-am crezut „la înălțimea sarcinilor”. Am orgoliul pregătirii sistematice, al cunoștințelor largi, al capacității de muncă, nu al talentului, ba chiar îl opun acestuia. Talentații, atît cei autentici, cît și cei pretinși, au un soi de egoism și fac adesea numai ceea ce le place; eu am făcut și fac cele ce sînt dator. Mai tînăr și cu o fire care nu se adaptează prea lesne, n-am beneficiat de mari simpatii. Involuntar, am atins vanități și pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cu pămînt puțin, săracii nu puneau în el flori, ci porumb, cartofi, fasole. În plus, și temperamentul liniștit al mătușii (opus celui veșnic agitat al mamei) s-a potrivit cu dragostea pentru flori. O dragoste în care intrau, deopotrivă, delicatețea și egoismul. Rar o lăsa inima să rupă și să dăruie din ele, le păstra pentru sine. Florile creșteau și se topeau în același loc. Avea straturi întregi de narcise, dar nu le culegea decît pe cele căzute de ploaie sau de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]