2,955 matches
-
Alex spre cel al lui Michel, se realizează și transferul: Boaz și Ilana alunecă spre inima și căminul lui Alex. Este același transfer care se realizase cu ceva timp în urmă între Alex și tatăl său, o figură impunătoare, posesivă, egoistă. Banii fac din Michel un personaj al relațiilor sociale. Casnicul Michel devine un personaj care asistă la intrigi, le provoacă, face planuri. Umilințele din copilărie pe care le dezvăluie într-o scrisoare adresată lui Boaz, acum par a fi răscumpărate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pe Andi, așa cum simptomatică este și scena în care Marga vrea să-și cumpere un nimic. Trecutul lui Andi e mai frust, el vine dintr-o familie cu alți trei băieți, el știe de acasă că atunci când unul își dispută egoist un măr, ceilalți îl corectează bătăios și recuperează eventual mărul revendicat de egoist. Dar cu o femeie în plin spectacol al egoismului cum să procedezi? Andi e mereu în impas procedural în relație cu feminitatea Margăi, la fel cum este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cumpere un nimic. Trecutul lui Andi e mai frust, el vine dintr-o familie cu alți trei băieți, el știe de acasă că atunci când unul își dispută egoist un măr, ceilalți îl corectează bătăios și recuperează eventual mărul revendicat de egoist. Dar cu o femeie în plin spectacol al egoismului cum să procedezi? Andi e mereu în impas procedural în relație cu feminitatea Margăi, la fel cum este și în impas financiar. Lucrează la o redacție a unui ziar postdecembrist care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
căror gardian fidel se proclamă, scriitorul agent de propagandă înțelege să stoarcă și toate avantajele personale posibile ale încadrării rentabile: o existență confortabilă, delegații, premii, o presă literară cât mai favorabilă etc. Este, de fapt, și unul din motivele secrete, egoiste, ale conduitei sale politice. Acest spirit se prelungește și în perioada actuală prin obsesia alarmată a subvențiilor, sponsorizărilor etc. Vocabularul se schimbă, dar sinecurismul și parazitismul literar rămân permanente. Marea carență morală și culturală de abia acum începe. Se răspândesc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
câștigată. Cultura alternativă scoate, în sfârșit, în evidență, prin contrast și, mai ales, printr-un fenomen specific de izolare și respingere, și un al treilea tip cultural, larg majoritar în faza actuală. Este categoria, dominantă, a conformistului depersonalizat, indiferentului civic, egoist și adesea cinic. Adaptat și adaptabil, el este organic legat de structurile culturale oficiale anterioare lui 1989. Fără dislocarea, dispariția, sau cel puțin reducerea influenței sale, progresele sunt inimaginabile. Nu se poate spune, totuși, că, în toate cazurile, acest personaj
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de "asceză" sau de "renunțare la sine" a rațiunii, iar "asceza rațiunii este credința". Într-adevăr, continuă el, numai într-o antinomie se poate crede; orice judecată non-antinomică este sau recunoscută, sau negată de către rațiune, fiindcă nu depășește hotarul izolării egoiste a rațiunii. Dacă adevărul ar fi non-antinomic, atunci rațiunea, frecventându-și întotdeauna propriul domeniu, n-ar avea un punct de sprijin, nu ar vedea obiectul extra-rațional și, prin urmare, nimic nu ar determina-o să înceapă asceza credinței. Acest punct
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este expresia unei prejudecăți antropocentrice pe care Grey o pune la lucru. O altă versiune a argumentului ar putea porni de la interese, în sensul că antropocentrismul este o consecință a imposibilității eliminării intereselor. Prin urmare, în ultimă instanță, am rămâne egoiști. Argumentul poate fi reconstruit fie prin delimitarea unei sfere mai cuprinzătoare a intereselor, caz în care am lua în seamă nu doar interesele oamenilor, fie prin restrângerea acestei sfere, caz în care am considera doar interesele unor oameni, nu ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
corect din premise, așa că discuția ține nu de corectitudinea raționamentului, ci de acceptabilitatea premiselor. Cea mai serioasă obiecție împotriva acestui punct de vedere vizează cea de a doua premisă. Aceasta n-ar fi nimic altceva decât o reformulare a tezei egoiste, ceea ce ar face ca argumentul în favoarea șovinismului omenesc să fie o formă a egoismului. În măsura în care egoismul este respins întrucât confundă valorile cu avantajele, ar putea fi criticabil și argumentul împotriva șovinismului omenesc. Altă obiecție posibilă ar fi împotriva primei premise
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
stă pentru "a intra într-un contract". Vom avea următorul argument: • singura justificare a principiilor morale (X) este una contractualistă, și anume, intrarea agenților într-un contract (Zry); • agenții intră într-un contract (Z) numai dacă acesta servește intereselor lor egoiste (presupoziția egoismului); • oamenii (persoanele) sunt singurii agenți care intră într-un contract (Z); • oamenii (persoanele) intră în contracte (Z) numai dacă acestea servesc propriilor lor interese; • singura justificare a principiilor morale (X) o reprezintă interesele (egoiste) ale oamenilor (persoanelor). Argumentul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acesta servește intereselor lor egoiste (presupoziția egoismului); • oamenii (persoanele) sunt singurii agenți care intră într-un contract (Z); • oamenii (persoanele) intră în contracte (Z) numai dacă acestea servesc propriilor lor interese; • singura justificare a principiilor morale (X) o reprezintă interesele (egoiste) ale oamenilor (persoanelor). Argumentul este valid, dar pot fi exprimate obiecții față de premise, însă în măsura în care sunt acceptate ipotezele inițiale, temeinicia concluziei nu mai poate fi pusă la îndoială. Contractul presupune cel puțin două părți, înzestrate cu voință liberă și capacitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de celelalte animale deoarece nu au o natură, divină sau superioară, care să le facă distincte. • Ființele umane sunt constrânse moral să nu folosească animalele în propriile scopuri egoiste. Prima propoziție poate fi respinsă pornind de la un argument privind diferența ontologică dintre om și animal. Drept urmare, ca ființă înzestrată cu conștiință, omul este superior animalelor și, în consecință, nu putem să-l subsumăm etic în aceeași categorie astfel încât să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
autorealizare are loc punerea în condiție de identitate a sinelui personal cu alți întregi, până la nivelul cosmosului. Prin realizarea identității între persoană și întreg devine posibilă autorealizarea înțeleasă ca trecere de la iubirea de sine la iubirea Sinelui, așadar, de la interesele egoiste ale persoanei la identificarea cu natura, la o nouă atitudine față de natură ca valoare intrinsecă și la grija față de natură. Locul nostru în natură este regândit, iar experiența vieții este percepută altfel. Dar procesul nu este doar unul psihologic, ci
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă identificarea sinelui cu ceilalți înseamnă mai degrabă empatie decât identitate, atunci ea duce la expansiunea sinelui. Dar nu cumva această extindere a sinelui înseamnă o extindere egoistă, iar nu o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar fi nimic altceva decât un transfer al egoismului de la sinele individual la un sine extins. Ecologia profundă lucrează cu aceleași presupoziții ale filosofiei tradiționale, și anume, că natura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o depășire a egoismului? Tot ceea ce am realiza nu ar fi nimic altceva decât un transfer al egoismului de la sinele individual la un sine extins. Ecologia profundă lucrează cu aceleași presupoziții ale filosofiei tradiționale, și anume, că natura umană este egoistă și că alternativa la egoism este sacrificiul de sine, și pretinde că prin transferul egoismului la nivelul sinelui extins se asigură o protecție a naturii ca întreg, deoarece, într-un sine lărgit, natura, nemaifiind concepută distinct, intră în raza de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
egoism este sacrificiul de sine, și pretinde că prin transferul egoismului la nivelul sinelui extins se asigură o protecție a naturii ca întreg, deoarece, într-un sine lărgit, natura, nemaifiind concepută distinct, intră în raza de acțiune a intereselor noastre egoiste. Acest demers este problematic de vreme ce nu oferă o alternativă viabilă la egoism, ci, dimpotrivă, se bazează pe reflexele egoiste ale ființei umane. În al treilea rând, dacă prin expansiunea sinelui ne detașăm de nivelul intereselor particulare și al emoțiilor personale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a naturii ca întreg, deoarece, într-un sine lărgit, natura, nemaifiind concepută distinct, intră în raza de acțiune a intereselor noastre egoiste. Acest demers este problematic de vreme ce nu oferă o alternativă viabilă la egoism, ci, dimpotrivă, se bazează pe reflexele egoiste ale ființei umane. În al treilea rând, dacă prin expansiunea sinelui ne detașăm de nivelul intereselor particulare și al emoțiilor personale și ajungem la o identificare imparțială a tuturor individualelor, atunci am putea gândi posibilitatea unei transcendențe a sinelui. Dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
festin de preocupări așa-zis superioare. − Ei, hai că exagerezi! Nimeni nu poate trăi permanent acordat la toate solicitările din mediu; trebuie făcută o selecție între ceea ce e important și ce nu. Nu pot să cred că ești atât de egoistă încât să nu accepți că lumea are probleme mai grave de rezolvat decât căutatul în coarnele tale. − Tocmai asta e, se aprinse Ondine; nimic în viață nu-i mai esențial decât uzurparea credinței în esențial de către ceea ce pare neesențial. Esența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
regenerare, ceea ce nu era defel cazul. Ar fi dorit s-o dorească pe Ondine mai presus de sine și de legea ce-l definea, s-o dorească barbar, ilicit, suveran de nepăsător față de restul lumii, vertebrat doar de pasiunea-i egoistă, capabil de pustiirea a tot ce i-ar fi stat în cale, demn de ea dincolo de orice dubii. Și nu-i stătea în cale decât eul lui priponit de obiceiuri civilizate - un obstacol poate deja excesiv. Era prins în eterna
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Mediu, s-a intensificat permanent de la începutul epocii moderne. Cîmpie fără frontiere naturale, Polonia este o pradă tentantă pentru vecinii ei. Totala lipsă de autoritate a suveranului său, rege doar de formă, stopat de hotărîrile Dietei, formată din mari seniori egoiști, gata să se vîndă celui care oferă mai mult, încurajează pe suveranii europeni să-și rotunjească teritoriile pe socoteala ei. Carol al XII-lea, apoi Petru cel Mare au reușit deja să impună în Polonia un rege ales de ei
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist?, jos ?erbirea ?i mizeria f?r? protec?ie, totul mi?c�ndu-se �ntr-o atmosfer? neguroas? de ignoran?? ?i de supersti?îi, de preten?îi, l?comie ?i fric?. (citat �n Al. Zub, op. cît., p. 23); iar un alt r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, măi abstracte, deci mai pu?în spontane. Spectacolului unei lumi contemporane dominate de o lupt? necru??toare, egoist?, calculat?, c?reia i se abandonaser? indivizii sau clasele legal constituite, Ț�nnies le opune, cu oarecare nostalgie, contratipul unei comunit??i fuzionale, dominate de organic ?i de afectiv, pe scurt solidare [Aron, 1935]. Cu toat? importan?a crucial? a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
succesului financiar și a posesiunilor, iar invidia față de cei care dețin bogații și putere este un sentiment cu intensitate și frecvență redusă. Valorile intrinseci, spun studiile psihologice, sunt asociate cu atitudini și comportamente altruiste și empatice, valorile extrinseci cu cele egoiste, cu empatie scăzută, tendințe manipulative, preferințe față de inechitate și ierarhizare socială, lezare material-morală a celor diferiți de el/ea și lipsă de grijă față de mediu. Valorile, atât cele intrinseci cât și cele extrinseci, pot fi stimulate prin activarea lor repetată
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
publicului. Aceasta deoarece, pe de o parte, știința este prin ea însăși o activitate socială, dependentă și permeabilă la ideile, epistemologiile și supozițiile implicite ale culturii înconjurătoare, iar, pe de altă parte, oamenii de știință sunt motivați de aceleași interese egoiste ca și semenii lor obișnuiți. Inclusiv în aplicațiile practice ale științei. Din aceste rațiuni, cărora li se adaugă interesele și motivațiile investitorilor, a politicilor guvernamentale, a intereselor geo-strategice și multe altele, filtrul cel mai puțin îndoielnic de estimare valorică a
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
întăresc și femeile. Pe când flirtul nu oferă decât un vals, un fior superficial, o sărutare dată pe ascuns. El "se ține pentru sine, este incapabil de devotament, de abnegație". Departe de a fi un sacrificiu pentru ființa iubită, este "satisfacerea egoistă a vanității ori a unor socoteli ascunse"58. El provoacă fiecăruia din cei doi protagoniști "o ușoară amețeală de amor propriu și de asemenea de desfătare fizică"59. El lingușește eul, sinele atât de "vrednic de ură" al ființelor omenești
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poate găsi nicio scuză. Greșeala săvârșită pe jumătate de aceasta nu-și află justificarea nici în dragoste, nici în procreație, nici în necesitate. Ea nu caută decât plăcerea, satisfacția personală, ceea ce este vrednic de cel mai adânc dispreț. Efemer și egoist, flirtul mai are un neajuns în ochii oamenilor de bună-credință: nu este sincer, cum trebuie să fie adevărata dragoste. Atunci când flirtează, subliniază moraliștii, oamenii "își exagerează cuvintele și gesturile, un sentiment care de-abia dacă există". Se "prefac a fi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]