3,224 matches
-
grecești (după ce latinii integraseră întreaga cultură a Eladei la baza propriei civilizații), dar deschide și o lungă perioadă de înfruntări politice și spirituale între basilëìa, patriarhia de Constantinopol, instituția monahală din Răsărit și papalitate. La jumătatea secolului XI, emanciparea Vaticanului de sub tutela spirituală a Constantinopolului devine oficială; se anunță astfel granița spirituală care va despărți în timp cele două mari "medievalități" creștin-europene. Analiza genealogică 7 recurge la identificarea câtorva unități discursive elocvente, unele chiar polemice, altele discontinue față de propria
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
provocată de alianțe complet diferite. Pentru că în timpul crizei icoanelor partida monahală a avut ca scop principal menținerea oikonomiei imaginii christice, în defavoarea iconoclasmului imperial, Vaticanul, aliat cu ea, a căutat să adauge la miza teologică a conciliilor răsăritene și una politică: emanciparea de instituțiile constantinopolitane. Totuși, cum puterea spirituală și cea temporală au fost permanent menținute în capitala orientală într-o unitate politică și de doctrină pe care se baza însuși statul creștin, a avut câștig de cauză în cele din urmă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o anumită "democrație" în accesul la putere (v. cazul lui Iustinian I însuși). Mult mai târziu, în Țările Române, afirmarea reală a nobilimii locale în plan politic va începe abia în secolul XVII, odată cu declinul regimului voievodal centralizat (de altfel, emanciparea ei va duce la implozia sistemului medieval de guvernare și la trecerea către formele moderne de organizare a puterii). Cu toate că între autocrat și înalții demnitari din birocrația statului bizantin au avut loc în perioada pre- și imediat post-iconoclastă confruntări severe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Altă limbă armonioasă Ca ea nu găsim. Traducerile (Mizantropul de Molière, Horațiu de Corneille, Phedra și Athalia de Racine, Zaira de Voltaire etc.), piesele originale (Candidat și deputat, La Plevna) sunt fără însemnătate. Interesant e doar memorialistul din Suvenire contimporane. Emanciparea țiganilor, istorie a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pune în valoare - ca să întrebuințăm un cuvânt pompos - comorile sufletești ale poporului român. Celălalt capitol important (ideea urmează de la sine) are de obiect afirmarea tot mai puternică a spiritului național în această literatură creată cu ajutorul modelelor străine, adică procesul de emancipare a literaturii naționale, de treptată eliberare de aceste modele. Literatura beletristică cultă - inexistentă înainte de 1800 din cauza împrejurărilor nefavorabile istorice - nu s-a putut naște decât grație unor modele străine. Fără influența străină, mai ales franceză, începută încă dinainte de 1800, nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Nici Floare albastră, în care e "floarea albastră", simbolul romantismului, și care reclamă un nume, pe al lui Novalis, nu este o poezie imitată. Așadar, în locul modelelor din epoca anterioară, acum, cu Eminescu, avem numai influența generală a unei literaturi. Emanciparea literaturii române a făcut, așadar, un pas însemnat. Deși paragraful destinat în acest articol lui Eminescu a luat o întindere cam prea mare, vom mai adăuga totuși considerația, esențială pentru tema noastră, că influența romantică germană se face tot mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mai ales sexual) drept izvor al oricărei creații. Tensiunea generată de de aglomerarea tuturor tendințelor ce au fost refulate în inconștient poate alimenta nu numai apariția lapsusurilor, viselor, simptomelor psihonevrotice, aberațiilor sexuale, violenței, crimei, ci și a creației. Gesturi de emancipare față de această opinie se vor semnala chiar în interiorul taberei psihanaliste, începând cu marii ei dizidenți (A. Adler și C. G. Jung) și continuând cu adepții neofreudismului. Astfel, după Jung, explicarea creației doar prin mecanismul sublimării este la fel de simplist și artificial
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cazuri extreme spre agresivitate și dominare - toate își găsesc echilibrul și descoperă un sentiment nou de pace și o disponibilitate majoră pentru viața imediată; chiar și bolile și disfuncțiile tind să dispară treptat. Sahaja Yoga este considerată „unica soluție pentru emanciparea umanității și transformarea lumii”. XXII.4. Soteriologie, filantropie și caritate în mișcarea Sahaja Yoga Din perspectivă sociologică, putem prezenta mai multe exemple de implicare în viața socială a mișcării Sahaja Yoga, inclusiv în România. Ar fi vorba despre: * Conferințele Sahaja
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
interesul țărănimii asuprite de feudalism și-au impus ideile economice democratice și revoluționare personalități ca Nicolae Bălcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, Alecu Russo, ș.a.. Inițiatorul școlii economice protecționiste, Dionisie Pop Martin (1825 - 1865), a pus în slujba muncii sale intelectuale emanciparea economică a națiunii prin dezvoltarea industrială și agrară în baza unei politici economice corespunzătoare. Adepții curentului prin care dezvoltarea industriei în România trebuia favorizată își motivează ideile pe considerentul că economia națională trebuie să facă față concurenței țărilor străine. Protecționismul
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
la fel de sacră precum ebraica, sau la fel de "învățată" precum greaca, totuși ea era la fel de fluentă ca latina, la fel de curtenitoare ca spaniola, la fel de curtenească precum franceza, și la fel de amoroasă ca italiana, fiind îmbogățită și înfrumusețată de alte limbi, parțial prin încetățenirea și emanciparea "Cuvintelor Străine", și parțial prin "sădirea" unor cuvinte noi cu "aleasă măiestrie", în final ea devenind o limbă copioasă, concisă și plină de semnificație, la fel ca oricare alte limbi europene (apud Bailey 1763: 8ff). In nuce ni se pare
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Simple note, I, 103-106, II, 24-64, III, 128-129, 161-172; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 82-131; Piru, Ist. lit., 231-234; Ornea, Interpretări, 341-346; Zamfir, Cealaltă față, 40-63; Ioan Căpreanu, Eseul unei restituiri. C. Stere, un militant și teoretician al luptei pentru emanciparea socială și națională, București, 1988; Papu, Lumini, 343-344; Z. Ornea, Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Florin Manolescu, Cazul Stere, LCF, 1990, 12; Mircea Iorgulescu, Stere și epoca sa, RL, 1990, 47; Lovinescu, Unde scurte, I, 74-79; Mircea
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
decada a noua a secolului trecut de a proiecta scenariul devenirii prozei românești pornind de la jocul sofisticat de forțe din triada autor-narator-personaj și variind decupajul speculativ. În ceea ce îl privește, Ț. se fixează asupra relației dintre personaj și narator, urmărind emanciparea progresivă a primului în raport cu cel de-al doilea în romanul românesc, de la D. Bolintineanu (Manoil) până la Ștefan Bănulescu (Cartea Milionarului). Criticul postulează existența unui paralelism între acest joc de forțe narativ, pe de o parte, și relația dintre ființă și
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
statelor opresoare resimt că cele mai importante amenințări vin chiar din partea autorităților. Aceste teorii propun individul ca nivel preferat al discutării securității, iar dimensiunea acțională a acestei paradigme îi face pe unii dintre teoreticienii săi să mute accentul pe problema emancipării indivizilor și grupurilor de orice constrângeri care îi împiedică să-și urmeze alegerile, proclamând astfel că progresul social este totodată posibil și necesar. Chiar dacă foarte diverse, teoriile feministe împărtășesc convingerea conform căreia nivelul statal al problemei securității este insuficient, iar
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
în acești ani, în cercul social-democrat bucureștean, aflat sub influența lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, Constantin Bacalbașa va lua parte, în 1883, alături de Gh. Kernbach (poetul Gheorghe din Moldova) și Emilian A. Frunzescu, la înființarea uneia dintre primele gazete socialiste din România, Emanciparea (după o încercare eșuată de a tipări, prin 1882, o revistă revoluționară, Strigătul țării, în redacția lui C.C. Bacalbașa și Paul Scorțeanu). În primul număr al Emancipării (au apărut în total șapte numere), Bacalbașa, care era sufletul publicației, semnează (tot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Emilian A. Frunzescu, la înființarea uneia dintre primele gazete socialiste din România, Emanciparea (după o încercare eșuată de a tipări, prin 1882, o revistă revoluționară, Strigătul țării, în redacția lui C.C. Bacalbașa și Paul Scorțeanu). În primul număr al Emancipării (au apărut în total șapte numere), Bacalbașa, care era sufletul publicației, semnează (tot cu pseudonimul Bacon, fratele său Anton fiind Batony) articolul-program în care chema tineretul la luptă pentru dobândirea drepturilor sociale și naționale ale poporului român: „Mintea și aspirațiunile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Les antécédentes de l’abdication du prince Cuza, Revue Roumaine d’histoire, tome XVIII, nr. 4, oct. dec. 1979, pp. 794-797). VII Presa va cere înființarea de bănci județene și urbane naționale, ca unul din cele mai puternice mijloace pentru emanciparea noastră de exploatarea cămătarilor. VIII Presa va cere cu stăruință aplicarea legii rurale, relativă la împro prie tărirea însurățeilor, protestând în contra oricărei vânzări a moșiilor statului, mai înainte de îndeplinirea prescripțiunilor menționatei legi. IX Apărarea țării este iluzorie fără înarmarea generală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
figuri [arătând corpul lui Alexandru Ioan I] care va fi pururea glorioasă, nu ne este permis să facem polemică, dar suntem datori să spunem că nu greșalele Lui l-au răsturnat, ci faptele Lui cele mari. Odată cu exilul, a expirat emanciparea poporului român; odată cu exilul, vechile societăți retrograde și demagoge s-au aliat; și, când o zic aceasta, fraților, ca să vedeți dacă este așa, uitați-vă la cei șapte ani de exil cari au trecut. Apoi care domn a fost mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îndesat, cu fălcile late, sanguinolente, V.P. insista asupra acestor „recomandări” cu o gravitate comică. Din păcate pentru el, preocupat de „lucrul din interiorul organului”, nu sesiza conotațiile vulgare, trimiterile la fiziologie și hoțomănie ale limbajului său. Așadar, în ciuda pretențiilor de emancipare, promoția lui rămîne în continuare captiva unor formulări nefericite, ca să nu zic imbecile, și a pisălogelii care, în loc să instruiască, tîmpește. *O vorbă bine găsită: „obsedantul prezent” (Ileana Mălăncioiu). *Experiența mea sufletească se opune afirmației Pr. François Varillon (adus în actualitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
curelele, foșnetul șalului lucios. Atingere speriată, primejdioasă. Furios, aruncase pachetul sub bancă.” Corespondentul meu afirma că descoperise, În aceste rânduri, o afinitate de profunzime cu autorul, ceea ce va numi peste 20 de ani, la citirea noului meu manuscris (Întoarcerea huliganului), „emanciparea de matcă”. Refuzul, adică, al etichetei-simbol: evreu, german, român, victimă, militant, disident. Refuzul „identității” limitative, constrângătoare, fie ea religioasă, etnică, ideologică (de la o vreme, chiar și sexuală). Ceea ce avea să-mi precizeze recent Paul Schuster, În legătură cu tema noastră veche, este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Refuzul, adică, al etichetei-simbol: evreu, german, român, victimă, militant, disident. Refuzul „identității” limitative, constrângătoare, fie ea religioasă, etnică, ideologică (de la o vreme, chiar și sexuală). Ceea ce avea să-mi precizeze recent Paul Schuster, În legătură cu tema noastră veche, este că refuză emancipării orice accent „eroic” i s-ar putea atribui. Ar prefera, de fapt, alt termen, dacă s-ar găsi vreunul potrivit, care să nu implice un risc conștient. Aussteigen, de pildă. A coborî, a descinde, a ieși dintr-un loc. Ocoborâre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
umiliții și obidiții de oriunde Paul a menținut-o la toate vârstele și În toate Împrejurările. Citind și recitind În colivia mea bucureșteană, În anii ’80, relatarea autobiografică venită de la Berlin, deloc nu mă gândeam la CONSPIRAȚIE. Mai curând, la „emanciparea” de matca ei. Nu altfel avea să se Întâmple, În deceniile următoare, cu alte scrisori de la Paul, În colivia mea newyorkeză. Lunga epistolă-confesiune din 1983, caligrafiată mărunt, cu cerneală neagră și sublinieri roșii, rămânea printre cele mai extraordinare surprize pe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deal sau seș. Nu cruce. Am fugit de pe cruce, ca Arghezi În Duhovnicească 1. Ajunge o piatră de râu și o tăbliță cu o inscripțe modestă: AICI ZACE VLAHONEAMȚU”. Așa Îl poreclise pe Paul, În tinerețe, amicul său Cornel Todea. * Emanciparea de matcă acționează diferit pentru introvertit și agorafob decât pentru cel care, În pofida iluziilor risipite, continuă să se considere „angajat” de partea cauzelor nobile și pierdute. Nu multă vreme după uciderea fiului său Gad, reporter fotograf În Războiul din Golf
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
altă parte, dezideratul autenticității, pe care tot mai mulți scriitori tineri (de amintit aici cercul trăiriștilor din jurul lui Mircea Eliade) îl opun formulelor clasicizante ale vremii. Rezultatul a fost adoptarea unor astfel de poziții de avangardă și un semn de emancipare spirituală, de explorare și experimentare a unor noi atitudini față de literatură, un mod legitim de lărgire a conștiinței estetice. Chiar și în varianta d. se poate susține teza caracterului preponderent afirmativ al avangardismului românesc, pentru care proiectul principal era de
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
din România, aceasta se destramă și fiecare Își creează propriile organizații „personale” (Ionescu, 2002, p. 131). Cele mai importante organizații au fost: Federația Etnică a Romilor, mai apoi Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii „Romani CRISS”, Fundația Culturală pentru Emanciparea Romilor „Aven amentza”, mai apoi Centrul Romilor pentru Politici Publice „Aven amentza” și Partida Romilor (Ionescu, 2002, p. 131). După 1990, am putea identifica cel puțin trei tipuri de elite: a) elita „tinerilor romi” (elita „autonomă”), care dorea o reevaluare
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unui loc de muncă, cu excepția cazului În care femeia se declara „casnică”, statut pe care nu-l puteau avea decât cele căsătorite, sau cu excepția cazurilor de invaliditate), Împărțită În egală măsură cu bărbații și care nu a dus neapărat la emanciparea femeilor, ci, În multe situații, la supraîncărcare și frustrare, femeile socialiste erau discriminate chiar de către statul socialist, fiind supuse mai ales biopoliticilor 1 sau politicilor de supraveghere a corpului: politicilor pronataliste și controlului fertilității și al reproducerii (avortul fiind interzis
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]