42,126 matches
-
un mélange de langues/ comme une vivante tour de Babel.(...) Mes ręves ne veulent pas me suivre, ils demeurent/ dans mon passé, ils s'y accrochent/ ŕ un seuil lointain, ŕ une ombre flottante.// Tout me déchire ici,/ le passé est une bęte de proie,/ un fauve aux aguets qui bondit/ vers le pauvre et humble et malade d'orgueil/ - le fantasque scribe sccroupi" (Le scribe accroupi). Departe de orice cazuistica idealizatoare, condiția exilatului e fixată în imaginea cinica a unei
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
a unei zadarnicii de sisifica turnură: "Leș počtes de l'exil tirent du néant, sans tręve, des seaux de soif. (...) Ils jettent des sondes abyssales/ et inutiles dans la distance,/ ils chassent la pierre philosophale et gratuite./ Et puisque c'est bien la soif qu'ils assouvissent/ leș poetčs tirent du néant des seaux de soif" (Leș počtes de l'exil). Bilanțul? E o neagră varianta a statutului de poet, damnat prin jocul ingrat al relațiilor dintre lumea lăuntrica și cea
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
română la Sorbona, printre noi, colegi sau foști studentți de-ai săi. El însuși lua contact cu un Paris cunoscut pe cale livrescă, deci, oricum, aproximativ și intuitiv. Prin jurnalul său, Eugen Simion era, pe de altă parte, un intelectual din Est, condiționat de un regim politic care încerca - se va vedea că numai pentru scurtă vreme - o sfioasă spărtură în ermetismul și anchilozele sale. Spuneam că ceea ce impresionează mai mult în Jurnalul parizian, ajuns acum la a V-a ediție (Timpul
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
degetele artei adevărate, ele încetează să mai fie ca atare, devin altceva: o viziune, de pildă, a micului infern uman. Pentru artă nu există teme interzise, există numai teme ratate." (p. 89) Și - nota bene! - reflecția aparține unui om din Est care era, prin structură și educație - familială, nu socialistă - un pudic de nelecuit. O mărturisește singur, de atâtea ori, în pasajele despre literatura confesivă. Ce află nou, din această împrejurare, cititorul actualei ediții? în ce măsură îl mai poate interesa - cu atât
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
e, sigur, fatalitatea unui jurnal - și un autoportret, mai discret - problema discreției e un adevărat reper al poeticii genului - sau mai precis conturat, mai ales când vorbește despre sine la persoana a III-a: "...un intelectual încă tânăr, venit din Est, care descoperă cu bucurie un oraș extraordinar și o lume nouă pentru el; " (p. 308). Eugen Simion poartă - fără s-o spună - grija cititorului său. Pentru a-i asigura o lectură, confortabilă și substanțială în același timp, schimbă frecvent registrele
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
decenii. Evident, în mod prioritar în zonele de cultură francofonă. Pe acest trend se înscrie efortul minunatului grup de artiști profesioniști care acționează cu entuziasm, cu vădită eficiență, în cadrul Academiei baroce de la Ambronay, o comună istorică situată în partea de Est a hexagonului, între Lyon și Geneva. De această dată în marea sală a Operei bucureștene, în mijloc de octombrie, a fost prezentată comedia muzicală-balet "Le Carnaval et la Folie", creație amplă datorată compozitorului André Cardinal Destouches. Este prima lucrare de
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
bonne terre du Levant s'ouvrira grande et libre devant toi, oui, libre, car quoi qu'on dise de ce pays turc absolutiste, il n'y en a pas un oů on puisse vivre plus librement ; mais ŕ une condition: c'est de t'effacer, de disparaître dans la masse, de ne te faire remarquer par rien, d'ętre sourd et muet..." . Un deceniu și ceva mai tîrziu, în ultima lui carte, Mediterana, Răsărit de soare (1935), apărută de altfel postum, Istrati
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
que cruels, au temps de leur gloire guerričre, mais, leur "philosophie présente", comme dit Moussa, me plaît. Il ne font aucun cas de la dureté de l'existence et ne se tuent pas pour les commodités matérielles. La commodité psychique leur est bien plus chčre et je comprends cela." * * * Un efect neașteptat al acestui alt gen de levantism decît cel occidental este și prețuirea cu totul specială de care se bucură literatura lui Istrati în Turcia de azi. Opera lui literară este
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
în seamă, în cazul în speță, frămîntarea estetă însăși, calofilia ironic-melancolică, implicînd un mare efort subiacent, funcționînd la cota înaltă la care accede, aidoma unui canon imprescriptibil. Defel fortuit în pofida înfățișării sale ludice, actul scriptic reprezintă echivalentul unui destin, id est o formă de captivitate: "Sîntem prizonierii unei fraze; ai uneia, e drept, celebre, dar niște prizonieri ai ei. Sîntem captivii, fie și de lux, ai unei propoziții anodine: "Marchiza a ieșit la ceasul cinci". Sîntem ostatici ai unui anunț din
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
largă simțurilor secundare. Nu numai văzul și auzul sînt puse la contribuție (prin mijlocirea lor au loc inclusiv experiențele cele mai decepționante), ci și gustul și mirosul, afirmîndu-se net: "Cu luare aminte, sunetul înșeală, - parfumurile nu, deși par fumuri" (Il est de forts parfums...). Exultanța trăirii primordiale e aci izbitoare. Senzorialitatea ființei la treapta sa aurorală ori (chiar) animalieră e împinsă în față: "Glicinele, pe care le culege de pe rețeaua gardului de sîrmă sau de pe zid sînt dulci prin definiție. Noi
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
montură literară: "Parfumeria s-a umplut de îngeri. îngerii par fumul unui rug: parfumul unei rugăciuni în ger. îngerii au aripi pectinate, nestașnice ca niște branhii care transformă aeru-n parfum. Pieptenele lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air... Frumosul Aerului e parfumul - un elf ostatic într-o sticlă, o încleștare în cleștar, un duh pecetluit în șip" (Il est de forts parfums...). Nu întîmplător textul cărții e contestat
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
lor, numai parfum, depene arsele peneturi ale noastre! Il est de forts parfums oů nait le Beau de l^Air... Frumosul Aerului e parfumul - un elf ostatic într-o sticlă, o încleștare în cleștar, un duh pecetluit în șip" (Il est de forts parfums...). Nu întîmplător textul cărții e contestat de imagini ale fluturilor. Simboluri ale imponderabilității și instabilității, fluturii indică totodată fragilitatea luxoasă și trăirea fraged-somptuoasă a creatorului, care înțelege a tatona eternitatea prin efemerul clipei transcrise și a pune
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
1973), Îngemănări, Urmat de Made in USA șJumelages, Suivi de Made in USAȚ (1978), Mașina matrimonială sau Marivaux șLa machine matrimoniale ou Marivauxț (1982), Poeme 1970-1980 șPočmes 1970-1980ț (1986), Poezia nu este singură. Scurt tratat de poetică șLa poésie n'est pas seule. Court traité de poétiqueț (1987; tr. rom. în pregătire), Rațiunea poetică șLa raison poétiqueț (2000; tr. rom. în pregătire), Impar șL'impairț (2000; tr. rom. în pregătire); antologia poetică bilingvă Comment passe le temps / Cum trece timpul va
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Palanciuc Prezentare, note și traducere din limba franceză de Luiza Palanciuc și Mihai Șora (fragment din volumul în pregătire Michel Deguy, Raison ardente. Entretiens avec Luiza Palanciuc) 1 În franceză: screenisation, de la englezescul screen 2 Cf. volumul La poésie n'est pas seule, Paris, Éditions du Seuil, 1987 3 Cf. Roman Jakobson și Claude Lévi-Strauss (1962): "Les chats de Charles Baudelaire", in L'Homme, n° 2, p. 5-21 4 V. Michel Deguy, La raison poétique, Tressements d'empreintes de François Rouan
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
Grete Tartler "Estul rămâne est, vestul, vest"... spunea Kipling acum o sută de ani; "și niciodată nu se vor întâlni". Peste ani, celebrul său vers tot mai stârnește dispute. Probabil pentru a-și sublinia șocul în fața contrastelor, dar mai ales pentru a lupta
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
Grete Tartler "Estul rămâne est, vestul, vest"... spunea Kipling acum o sută de ani; "și niciodată nu se vor întâlni". Peste ani, celebrul său vers tot mai stârnește dispute. Probabil pentru a-și sublinia șocul în fața contrastelor, dar mai ales pentru a lupta cu o
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
naționale, formate în epoci diferite, a generat configurarea unor orizonturi simbolice profund delimitate și dificil armonizabile. Iar experimentele politice bazate pe ideologii conflictuale au marcat și mai mult diferențele de civilizație și cultură dintre Occident și Orient, dintre Vest și Est, chiar dacă în ambele zone ale continentului s-au încercat formule de omogenizare internaționaliste, economice și politice. în U.E., comunitățile naționale sunt (și vor fi) "obligate" să-și mențină încă multă vreme diferențele identitare marcate istoric. Discrepanțele în planul civilizației sunt
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
economice și politice. în U.E., comunitățile naționale sunt (și vor fi) "obligate" să-și mențină încă multă vreme diferențele identitare marcate istoric. Discrepanțele în planul civilizației sunt, desigur, profunde, dar și cel mai ușor de atenuat. Este adevărat că pentru Estul continentului, afectat de sincopa comunistă, reducerea lor presupune o sumă de sacrificii sociale pe care Occidentul le-a evitat. Tranziția de la socialism la capitalism (de la etatismul economic la economia de piață) a generat o serie de situații pe care Vestul
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
și, implicit, a comportamentelor economice din perspectiva consumismului. Statul național și-a putut permite, într-un astfel de context, să delege o parte din atribuțiile sale unor organisme ce impuneau reglementări comune obligatorii. Evoluție ce nu s-a produs în Est, unde uniformizarea politică și generalizarea economiei de comandă ascundea, sub masca internaționalismului, hegemonismul (recte, imperialismul) puterii comuniste dominante, Uniunea Sovietică. Modelul economic etatist a impus violența de stat pentru ștergerea diferențelor între categoriile ("clasele") sociale existente și pentru restrângerea absolută
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
diferențiere. Cetățeanul-asistat a devenit "obiectul" unei economii a penuriei din ce în ce mai greu de justificat propagandistic. Relaxarea hegemonismului sovietic în perioada post-stalinistă nu a însemnat și democratizarea politică ori economică a structurilor statale din sistem, ci a naționalizat totalitarismul, bazat în tot Estul pe aplicarea nuanțată a aceleiași scheme. Uniformizarea în sărăcie a devenit mai puțin vizibilă, dar s-a menținut, lipsa de performanță economică dobândind acum o justificare propagandistică în plus: "amestecul străin", generator al unei xenofobii de stat, cu consecințe vizibile
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
la concurență, redescoperirea spiritului întreprinzător, acumularea cu orice preț a capitolului investițional. Cursa declanșată astfel a fost pierdută de cei mai mulți, complexului față de bunăstarea occidentalului adăugându-i-se cel față de concetățenii capabili de reușită economică prin orice mijloace. Oligarhiile din statele Estului s-au format în primul rând din potentații fostelor regimuri (oameni din "aparat" și din serviciile secrete), care au utilizat instituțiile publice ca instrumente selective pentru acapararea, preferențială și coruptă, a patrimoniului economic etatizat. Renunțarea brutală la "întreprinderile socialiste", sub
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
Gheorghe Grigurcu Faptul că N. Manolescu se referă mereu la preopinenții d-sale e un semn nu numai de corectitudine informativă, ci și de cavalerism, id est de orgoliu. E aci o disociere tacită de G. Călinescu, care foarte rar își cita congenerii. O mustrare implicită adresată acestuia. Dintre poeziile lui Cârlova, "cea mai celebră este Ruinurile Târgoviștei, care a determinat pe Vl. Streinu să considere pe
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
noi mitologii cu aspirații mîntuitoare. Iar cînd comunismul însuși a obosit de moarte, cînd mesianismul său măsurat în cincinale a fost lovit de amnezie și și-a pierdut, una cîte una, toate profețiile fondatoare, amplele mișcări politico-sociale din țările de Est au redescoperit voluptatea conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona însemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
el din aceste pagini, este unul inconsecvent și paradoxal la suprafață, dar dramatic și de o incontestabilă autenticitate în profunzime. Denunțînd vehement mercantilismul și disoluția ideilor mari din arta apuseană de astăzi, sculptorul se autodefinește implicit ca un artist din Est, după cum stupoarea și revolta în fața neseriozității, a gregarismului și a indiferenței levantino-semidocto-comuniste din țară îl definesc prompt ca cetățean al Europei Occidentale. Pe jumătate răsăritean ( jumătatea simbolică și spirituală) pe jumătate apusean (jumătatea civică și morală), Bata Marianov este exact
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
acelora din alte țări foste comuniste. Așa este și chiar mai rău. Niciunul dintre acei puțini - nici Paul Goma, nici Dorin Tudoran, nici Dan Deșliu, nici Mircea Dinescu - nu a ajuns să se impună ca figură emblematică a disidenței din Est, asemenea unor Havel, Bukovski sau Michnik. Perceperea disidenților noștri a fost numai internă, intermediată de postul de radio "Europa liberă". Singur Paul Goma a stat o vreme, nu multă, în atenția presei internaționale, în special după ce a vorbit despre el
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]