16,853 matches
-
a spori coordonarea, eficiența, responsabilitatea și autonomia serviciilor; continuarea modernizării managementului resurselor umane în cadrul Ministerului Administrației și Internelor, în special în ceea ce privește recrutarea, cariera, salarizarea și reevaluarea sistemului de pregătire existent, inclusiv în ceea ce privește pregătirea în domeniul drepturilor omului și al standardelor etice; ==> stabilirea, în toate structurile din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (inclusiv la nivel local), a unui sistem coerent și credibil de colectare și analiză a informațiilor legate de criminalitate și folosirea acestor statistici ca bază pentru dezvoltarea unor instrumente de management
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
gestiunea riscului, a controlului și a proceselor de administrare. În ceea ce privește legislația secundară în acest domeniu, au fost elaborate: normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern; normele metodologice de evaluare a activității de audit public intern; Codul privind conduita etică a auditorului intern. Legea nr. 84/2003, pentru modificarea și completarea Ordonanței de Guvern nr. 119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, a fost adoptată de Parlamentul României și publicată în MO nr. 195/26.03.2003. Modificările
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și au fost programate activități de pregătire profesională. Stadiul transpunerii și implementării acquis-ului Transpunere * Legea nr. 77/2002, de modificare și completare a Legii nr. 94/1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, a fost adoptată; * Codul privind conduita etică a auditorului intern a fost aprobat, prin Ordinul ministrului finanțelor publice, nr. 880/28.06.2002; * Legea nr. 500/11.07.2002, privind finanțele publice, a fost adoptată și a intrat în vigoare, la 1 ianuarie 2003; * Legea nr. 672
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
neconvertibilă: ea va merge mereu înainte orbește, căci e în natura spiritului de abstractizare și de formalizare să se intensifice tot mai mult, astfel încît pe termen scurt sau lung, stă în vocația însăși a științei să eludeze orice problemă etică și ontologică și să se instaleze în infinitatea posibilelor ca pe un teren de joc unde viața și moartea se înfruntă mereu, cu șanse egale și infinit renăscînde"38. Și aici ne confruntăm cu un redutabil paradox. Emisfera de jos
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jean-François Malherbe, "Jeux de langage" et "Tiers inclus": de nouveaux outils pour l'éthique appliquée ("Jocuri de limbaj" și "Terț inclus": noi instrumente pentru etica aplicată), Sherbrooke, GGC, 2000; Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul poliglot. Excelența etică în postmodernitate), Montréal, Bellarmin, 2000, pp. 163-201. 1 Stéphane Lupasco, Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie Prolégomènes à une science de la contradiction, Paris, Hermann, "Actualités scientifiques et industrielles", n° 1133, 1951; a 2-a ediție : Monaco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Iași, Polirom, 2006. 32 Charles Sanders Peirce, The New Elements of Mathematics (Noile elemente de matematică), The Hague, Mouton Humanities Press, 1976, vol. IV, pp. 383-384. 1 Jean-François Malherbe, Le nomade polyglotte. L'excellence éthique en postmodernité (Nomadul poliglot. Excelența etică în postmodernitate), Québec, Bellarmin, 2000. 2 Gaston Bachelard, Scrisoare din 7 decembrie 1942, cu antetul Université de Paris, Institut des Sciences et des Techniques, 13, rue du Four (VIe), 1 pagină. Arhivele Alde Lupasco-Massot. 3 Stéphane Lupasco, ""'La dialectique de la
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Idées", n° 475, 1984, pp. 317-332. 13 Lydia Harambourg, Georges Mathieu, Neuchâtel, Ides et Calandes, 2001. 14 Arhivele Alde Lupasco-Massot. 15 Jean-François Malherbe, "Un choix décisif à l'aube de l'éthique: Parménide ou Héraclite" ("O alegere decisivă în zorii eticului: Parmenide sau Heraclit"), în curs de apariție. 16 Georges Mathieu, " Mon ami Lupasco", alocuțiune rostită la Congresul Internațional "Stéphane Lupasco L'homme et l'œuvre", 13 martie 1998, Académie des Inscriptions et Belles Lettres, Salle Hugot, Paris, organizat de Centrul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
2.3.4. Trăsăturile normelor juridice / 124 2.3.5. Dreptul ca sistem normativ / 126 2.4. Normele morale și normele juridice asemănări și deosebiri / 131 2.5. Sursele normativității / 140 Capitolul III. Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică / 159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
baza unei bibliografii consistente și a unei analize riguroase a criteriilor (care atestă formația de jurist, dar și de logician a autoarei) se disting două moduri particulare, respectiv două subsfere în cazul fiecăruia dintre cei doi termeni de bază. Doctrinele etice disting între morala ca aspirație (virtute) și morala ca datorie: "Morala ca aspirație, definită ca o morală a vieții bune, a perfecțiunii și a realizării depline a omului, face obiectul eticilor centrate pe virtute, iar morala ca datorie constituie obiectul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cont de faptul că doar morala ca datorie este înrudită cu dreptul, fiind susceptibilă de a fi transpusă în norme juridice, nu și morala ca aspirație, centrată pe virtute" (p. 4). Autoarea are în vedere actuala dispută între două orientări etice numite de Frank Deaver, Teleologie și Deontologie. O distincție similară este operată în sfera juridică: "Noi apreciem că și în privința dreptului trebuie să ținem cont de o delimitare, respectiv de cea pe care filosofia dreptului o face în mod tradițional
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o tipologie sistematică, deci un set de alternative care merg de la identificarea celor două sfere până la teoria rupturii lor complete. Să observăm că autoarea are un subcapitol în care expune momente semnificative ale acestei tipologii, din istoria gândirii (juridice și etice) românești. După explorarea și exploatarea informațională a temei (și teoriilor) din perspectivă diacronică, autoarea trece la a doua mare perspectivă, cea sincronică (deci sistematică și logică). Sunt analizate pe rând cele două sfere comparate. Ele sunt prezentate prin utilizarea unor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de plastică (deschisă) pentru a putea încorpora o informație nouă, derivată din mutația reală sau posibilă a celor două domenii (mai dinamică în cazul dreptului, mai puțin dinamică în cazul moralei). Capitolul 3 (Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică) este într-un fel o ilustrare a elementelor teoretice expuse anterior; însă este și o îmbogățire și nuanțare a lor. Autoarea dă o extensie specială acestei teme fiind convinsă că toate aspectele relației morală-drept ies mai bine în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
disting de normele morale. Abordarea aspectelor complexe invocate mai sus ne-a determinat să structurăm lucrarea în trei capitole astfel: În primul capitol, după fixarea semnificațiilor termenilor de etică și morală, sunt prezentate analitico-critic câteva dintre cele mai reprezentative teorii etice, precum cognitivismul și non-cognitivismul, naturalimul, intuiționismul, emotivismul și prescriptivismul universal. După o succintă prezentare a ideilor celor mai cunoscuți susținători ai doctrinelor dreptului natural și pozitivismului juridic, capitolul continuă cu analiza principaleor teorii referitoare la relația dintre drept și morală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Korsgaard, care propune patru modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei în care dreptul contaminează morala și invers, abordând două concepte susceptibile de a fi analizate atât din perspectivă etică, cât și juridică: vinovăția și pedeapsa. Am încercat să subliniem natura consubstanțială a relației dintre responsabilitatea morală și răspunderea juridică și, în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deosebirilor esențiale dintre ele, cât și elementelor comune, care unesc cele două domenii. Capitolul I Morala și dreptul 1.1. Morala delimitări conceptuale și repere teoretice Nu există un acord general cu privire la utilizarea termenilor de etică și morală. Etimologic, termenul etică provine de la grecescul ethos, care însemna "obicei", "datină" sau "obișnuință", iar termenul morală provine de la latinescul mos, mores, care însemna același lucru ca și ethos pentru greci 1. Investigând sesurile originare ale celor două vocabule, T. Cătineanu observă că deși
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
etica aplicată. Meta-etica, numită și etica analitică ori critică, se ocupă cu studiul caracteristicilor sau naturii eticii, încercând să stabilească ce este ea, ce reguli de argumentare i se aplică, în ce mod pot fi considerate adevărate sau false judecățile etice. De asemenea, analizează înțelesul unor termeni abstracți, precum bine, drept sau corect și încearcă să ierarhizeze valorile morale. Etica normativă este preocupată de elaborarea unor teorii generale, reguli și principii care să ghideze comportamentul moral. Aceste reguli și principii teoretice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
generale, reguli și principii care să ghideze comportamentul moral. Aceste reguli și principii teoretice furnizează temeiuri pentru deciziile morale pe care trebuie să le luăm în cazuri particulare. Etica aplicată este ramura filosofiei morale care se ocupă cu rezolvarea problemelor etice. Ea este, practic, puntea de legătură dintre teorie și practică și presupune aplicarea răspunsurilor logice, epistemologice sau semantice oferite de meta-etică, precum și a regulilor și principiilor eticii normative la cazuri practice, concrete. Meta-etica "nu constă din teorii sau cercetări de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
despre ceea ce e bun, corect sau obligatoriu. Ea pune și încearcă să răspundă unor întrebări de natură logică, epistemologică sau semantică, cum ar fi: Care e înțelesul și utilizarea expresiilor "corect" sau "bine"? Cum pot fi formulate sau justificate judecățile etice sau valorice? Pot fi ele justificate în vreun fel? Care e natura moralității? Care e distincția dintre moral și non-moral? Care e înțelesul lui "liber" sau "responsabil"?"8. Teoriile meta-etice se pot clasifica în cognitiviste și non-cognitiviste9. Cognitivismul susține că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de adevăr și exprimă o cunoștință. Dimpotrivă, non-cognitivismul, afirmă că judecățile normative nu sunt nici adevărate, nici false și nu exprimă nicio cunoștință. Teoriile cognitiviste pot fi naturaliste sau non-naturaliste10. Potrivit naturalismului meta-etic, reprezentat de Bentham, Mill sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau Spencer, conceptele etice fundamentale, precum bun, trebuie, datorie, pot fi definite cu ajutorul unor termeni care nu aparțin eticii. Spre exemplu, J. S. Mill susține că bun este "ceea ce produce plăcere". Conform teoriilor non-naturaliste, cum este intuiționismul meta-etic, aceste concepte etice fundamentale nu pot fi definite decât prin referire la anumite proprietăți morale sui-generis. Teoriile naturaliste au fost puternic criticate. Cea mai celebră critică, formulată la începutul secolului al XX-lea de G. E. Moore 11, a fost cea numită "eroarea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Analizând întrebarea " Este identic binele cu plăcutul?" remarcăm faptul că această întrebare nu este identică cu întrebarea " Este plăcutul identic cu plăcutul?" sau cu întrebarea " Este binele identic cu binele?"12. Pentru intuiționiști, cum sunt Moore, Prichard sau Ross, conceptele etice fundamentale pot fi definite doar prin proprietăți non-naturale, care pot fi sesizate printr-o presupusă "intuiție morală" sau datorită unor convingeri generale larg împărtășite. G. E. Moore susține că binele "nu este definibil" în sensul că este "nonanalizabil", adică binele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ierarhizează datoriile după tăria lor, datoriile morale situându-se în vârful piramidei 17. Etica normativă este acea ramură a eticii preocupată de normarea acțiunilor, ce încearcă să găsească un răspuns la întrebarea fundamentală a moralei: "Ce trebuie să fac?". Teoriile etice normative implică cel puțin două componente diferite. În primul rând, fiecare oferă o perspectivă legată de ceea ce este bun sau de valoare, adică despre ceea ce am dori să prevaleze în acțiunile noastre: fericirea tuturor ființelor, libertatea umană, solidaritatea socială etc.
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
scop, fie el admirabil sau obligatoriu din punct de vedere moral. Teoriile teleologice sau consecințialiste resping ideea că ar exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea. Criticând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant susține că acțiunile valoroase moral sunt cele care rezultă dintr-o voință autonomă. Kant și-a construit teoria etică în jurul întrebării fundamentale " Ce trebuie să fac?", încercând să descopere maximele fundamentale de acțiune pe care trebuie să le adoptăm. La baza eticii sale stă imperativul categoric formulat astfel: "acționează totdeauna conform unei asemenea maxime care să poată deveni, în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corespondentul la nivelul drepturilor, fiind în mod necesar selective și nedeterminate. Exemple de datorii imperfecte sunt: obligația de a nu-i neglija pe ceilalți aflați în nevoie și de a-ți dezvolta propriul potențial 25. Cea mai cunoscută critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric. Singura condiție impusă maximelor universale este ca principiile noastre fundamentale să fie adoptate de toată lumea. Onora O'Neill crede că teoria kantiană de universalizare se distinge
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]