4,069 matches
-
Clum și Knowles (1991) au sugerat faptul că strategiile de învingere a fricii și eficiența asociată lor fac mai puțin probabil comportamentul de evitare. Ideea că poți fi capabil să-ți înfrunți teama ajută la reducerea comportamentului de evitare și evadare (Craske et al., 1988). Comportamentul evitant a fost asociat cu lipsa de încredere în capacitatea de a face față viitoarelor atacuri de panică (Craske et al., 1988; Mavissakalian, 1988; Telch et al., 1989). Cei cu comportament evitant preferă, de asemenea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să se dezvolte și să treacă, evitarea situațiilor fobice este mai scăzută. Cu toate că printre indivizii care suferă de fobii specifice (vezi Marshall, 1985) expunerea care durează pînă la scăderea anxietății s-a dovedit a fi mai eficientă decît tentativele de evadare în clipele în care anxietatea crește, la pacienții cu agorafobie par să funcționeze la fel de bine ambele metode (de Silva și Rachman, 1984; Rachman et al., 1986; deși cf. Rayment și Richards, 1998). Un factor suplimentar care poate intensifica programele de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cînd o persoană cu tulburări de panică și agorafobie urmează să se confrunte cu anumite situații de care se teme, îngrijorarea și anxietatea încep să crească. Dacă evită situația respectivă, total sau parțial, teama sporește, deoarece scăderea anxietății (care urmează evadării) îi sugerează că evitarea a fost o stategie inteligentă. Astfel, comportamentul de evitare este întărit: la urma urmei, dacă puteți evita panica evitînd situațiile, de ce să nu procedați astfel? Din nefericire, atacurile de panică nu încetează cu adevărat; pur și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în prezența obiectului fobic cu cele ale unui grup căruia i s-a permis să plece în momentul în care anxietatea atingea un anumit nivel. Potrivit conceptului operativ ce descrie menținerea evitării fobice, ar fi trebuit ca reducerea anxietății în urma evadării să influențeze negativ comportamentul evitant și să se dovedească, astfel, neproductivă. De fapt, acest lucru nu s-a întîmplat, ceea ce sugerează că în timpul expunerii funcționează anumite mecanisme adiționale sau alternative. Rachman și colaboratorii săi (1986) susțin că permisiunea de a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că apelați la o evitare subtilă sau evidentă, rezultatul este același. De fiecare dată cînd o persoană cu fobie abordează o situație, iar apoi o evită parțial sau în totalitate, consecința este amplificarea spaimei, deoarece diminuarea anxietății (care urmează după evadare) constituie o recompensă. Astfel, evitarea este recompensată: la urma urmei, dacă puteți evita spaima, evitînd situația, de ce să nu procedați astfel? Din păcate, teama nu dispare cu adevărat, ci ajungeți să vă confruntați cu tot mai multe situații potențial periculoase
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comportamentale impuse ziua de tatăl său, iar dimineața și seara de mama sa, trebuie să-i fi creat micului Mihai dificultăți de adaptare. Așadar, chiar dacă era potolit și timid, și dornic de a le îndeplini dorințele, avea și momente de evadare, când lăsa timiditatea și rezervele deoparte și devenea zgomotos, ca orice copil normal. Era în spiritul epocii ca, pentru potolirea copiilor “recalcitranți”, părinții să recurgă la o sperietoare, un căpcăun. Pentru Mihai, imaginea vie a căpcăunului era Virgil Potârcă, fruntaș
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în străinătate, știe ce riscă. De ce? Pentru ca el își pierde cititorul care l-a consacrat, și pe de altă parte mizează pe câștigul unor alți cititori, care de regulă nu se lasă câștigați chiar așa de ușor. Să spunem celebra evadare din literatura română a vârfului numărul 1 care era Petru Dumitriu se datorează, și foarte putini oameni știu acest lucru, faptului că tocmai atunci îi apăreau primele două volume din "Cronică de familie" în Franța. Petru Dumitriu a crezut că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
foarte puține. Alți artiști, să spunem muzicieni, dansatori, pictori, nu au trecut prin această dramă. Se întâmplă ca, părăsind această țară, din diferite motive, nu poți fi decât scriitor de limba română. Oamenii s-au salvat, chiar și fizic, prin evadare, dar unii au plecat chiar pe căi legale, pentru simplul fapt că era mai bine. Problema care se pune este că, de fapt, cam toate literaturile estice și în general toate literaturile au ceea ce se numește literatură de diasporă. Cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
s-a încercat în zadar, de fapt) decât o îndoctrinare râvnită a fi ritualică (aceasta a eșuat, după cum am precizat deja) asupra elevilor. Ocazional au avut loc la Târgșor și bătăi colective, dar acestea au fost urmarea unei încercări de evadare, și nu ceea ce aveau să fie la Pitești. Nu insist asupra evenimentelor principale de la Pitești, întrucât autorul realizează un 'bildungsroman' impresionant, un mozaic, un puzzle și o tapiserie a abominabilului (care i-ar fi folosit cu siguranță lui Michel Foucault
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Grupul lui Stoian era puțin numeros și, de cele mai multe ori, tolerat. Crăciunul lui 1949 a fost ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori Gherla. Evadarea. Evacuarea penitenciarului În jurul datei de 1 mai 1950, Stoian și ceilalți suceveni au lipsit câteva zile din penitenciar, Andreica observând demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
moș Dumitrache a fost dat afară fiindcă lovea cu milă. Măzăreanu a fost bătut de director, anchetat la Ploiești, ținut la carceră timp de șapte zile, după care s-a întors în cameră și le-a povestit colegilor tentativa de evadare. Regimul de bătăi a durat însă doar o lună de zile, până pe 6 decembrie 1950, când toți cei care nu aveau pedeapsa expirată au fost duși la Gherla. La Târgșor au rămas doar 29 de elevi, care au mai fost
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
doi referitor la faptul că va fi sprijinit în tot ceea ce va face. O altă măsură importantă pentru ceea ce a urmat s-a luat prin iulie 1949, odată cu izolarea vârfurilor, când s-au construit ziduri interioare, chipurile pentru a preveni evadările, dar ele s-au construit între toate secțiile, cu o ușiță mică, permițând izolarea lor perfectă. Cei din jurul lui Pătrășcanu au fost izolați unii de alții, apoi toți cinci au fost mutați în camera 6-corecție. Presiunile au continuat și în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
la Securitatea din Pitești, unde a discutat cu colonelul Nedelcu și cu un alt colonel din București, care i-au propus să lucreze pentru ei și să ofere informații despre legionarii pe care îi știa în schimbul eliberării sub forma unei evadări. Pătrășcanu a primit și a fost ținut câteva zile într-o cameră, până pe 1 aprilie, când a fost dus înapoi în penitenciar și repartizat la camera 2-corecție, unde erau numai vârfuri: Ion Gheorghiu, Balanișcu, Lungu, Jianu, Străchinaru, Emil Constantinescu, Păvăloaie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o privire de perspectivă asupra întregii săli, a întregii adunări. Era o poziție strategică cemi permitea să observ atât chipurile participanților, cât și desfășurarea... ostilităților. Dacă miar fi trezit niscaiva îndoieli comportamentul lor, aveam la îndemână ușa, portița mea de evadare. Voiam să fiu sigur că nu am de-a face cu niște sectanți, cu niște... exaltați - iertatămi fie gândirea de-atunci! În plus, la acea vreme stăteam bine și cu văzul, și cu auzul. Între timp... acuitatea vederii a avut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
despre prietenie, o poveste saturată de energii divine. Plecarea din Brăila. Traseul Brăila - Arad l-am făcut pe o rută ceva mai lungă - aparent ocolitoare - dar care mi-a permis să schimb multe vibrații, să îmi facă mai ușoară această evadare din confortul meu cotidian de brăilean cuminte, să mă ferească de vicleana letargie ce mă pândea. Am plecat din Brăila cu mașina încărcată - computerul și combina muzicală considerându-le indispensabile - cu haine, cu CD-uri, dar și cu fiica mea
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
pic?!) Așa că am decis să cumpărăm și noi din piață cele două componente, pentru a-i bucura și pe frații rămași în țară, dornici și ei de cât mai multe povești, povești adevărate, trăite, pipăite sau... gustate! Astfel încât, la prima evadare avută în mica piață din imediata apropiere a spitalului-ashram, am cumpărat un kilogram de năut și încă unul din gustoasele bombonele albe. Erau ambalate în pungi închise etanș. Seara, la obișnuitul festin de fructe - eram toți românii din ashram - i-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu multă căldură despre teologul, filosoful și poetul iranian Rumi și ne-a sfătuit să-l citim. Exceptând interesul și bucuria discuțiilor spirituale și filosofice purtate în trei în lunga vacanță moscovită, nu ne-a fost deloc comodă șederea până la evadarea spre tărâmul țintă. Dar... ce făcea partea feminină a grupului în acest timp? Păi, șase fete în trei camere călduroase și cu duș la dispoziție, cu două sacoșe mari și grele (doar eu le cărasem) cu de-ale gurii, vesele
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
vă fac părtași la... amuzamentul meu: după un timp, Diana, strâmtorată și aglomerată de prea multe, a început să vândă din ceea ce, totuși, îi prisosea... A rămas cu bucuria cumpărăturilor; este și aceasta o bucurie! În piață la Mumbay. Prima evadare. Revenim în piață. Pamela m-a condus într-un centru comercial în care nu aveai cum să scapi fără a cumpăra ceva. Orice. Efectiv, erai învăluit de un parfum greu de definit, pe care nu-l puteai regăsi în nicio
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
auriu, discret înserat prin țesătură. După negocieri îndelungate l-am achiziționat contra a 400 de rupii (aproape 10 dolari). Abia acasă mi-am dat și eu seama de frumusețea pânzei și am trăit satisfacția succesului unei afaceri reușite! A doua evadare. În ultima zi a șederii mele în Mumbay, am fost neascultător: am lipsit de la ultima ședință cu dr. Katia în favoarea unei... partide finale de cumpărături. Prin urmare, miam făcut de lucru într-o piață din apropierea ashram-ului. Aveam bilet de voie
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
bunici ; lor le era permanent frică sub comunism că noi o să scăpĂm vreo vorbă și o să spunem ceva la școală, nu eram de mare încredere. În schimb, am auzit multe povești despre războiul din RĂsărit, în care luptase bunicul meu, evadări, lamentații după țara pierdută... Ei au scăpat... fetele au traversat Prutul doar cu cutia lor de bijuterii. Asta-i tot ! Dar cu bijuteriile salvate au putut să cum‑ pere în Iași casa lui Constantin Stere, care era plecat definitiv, casa
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
greșeli (emendabile în traiectoria lui), impecabilului placid" etc., etc. Pentru Călinescu, "dialectica înfățișează legea cea mai generală în care se mișcă universul, forma structurală a naturii în veșnică mișcare și dezvoltare, esența ei. Astfel problema ontologică a fost dezlegată fără evadare în metafizic". Cît de simplu ne-a scăpat marele critic de complicata și greoaia metafizică! Între cei atacați în "Contemporanul" se află și Virgil Ierunca, criticat pentru maniera în care a prezentat literatura română în Enciclopedia Pleiade. În răspunsul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Convorbiri literare, octombrie, noiembrie, decembrie 2003) VICTIME ȘI EROI Nicolae Steinhardt, în Testamentul politic ce precede Jurnalul fericirii, afirmă trei soluții strict lumești și accesibile oricui, pe linia cea mistică, a credinței (posibilă în prezența harului prin esență selectiv), pentru evadare dintr-un univers concentraționar, fie lagăr, temniță, deportare etc. specifice oricărui tip de produs al totalitarismului. Prima este a lui Soljenițin, menționată în Primul cerc și preluată pe larg în primul volum din Arhipelagul Gulag, unde cel intrat pe mîinile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu are acces publicul. Pentru Kant, "casa, domiciliul este singura barieră împotriva spaimei de neant, de noapte și de origine obscură; ea închide între pereții săi tot ceea ce umanitatea a adunat cu răbdare veacuri de-a rîndul; ea se opune evadării, pierderii, absenței, căci ea își organizează propria origine internă, civilitatea, pasiunea sa. Libertatea ei înflorește într-un climat de stabilitate și închidere și în nici un caz într-un spațiu deschis și infinit". Acest spațiu personal era și putea fi oricînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
încheiat cu proaspătul stat apărut între noi și ruși, bucovinenii sînt din nou abandonați. Ion Ioanid, autorul monumentalei cărți Închisoarea noastră cea de toate zilele, este și unul dintre cei paisprezece curajoși care au organizat și realizat cea mai spectaculoasă evadare dintr-o închisoare comunistă. El va fi, după o sută de zile de libertate, prins ultimul. Arestat, în două rînduri, în 1948 și în 1952, ultima oară va fi condamnat la douăzeci de ani de muncă silnică. Trei, aprecia un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cum a fost lotul lui Noica, și al treilea, oameni de grup, care intrau cu prilejul unor evenimente dintr-astea în care ei încercau să bage spaima în oameni, adică evenimentele din Ungaria, colectivizarea și așa mai departe...". O altă evadare din Gulag a fost a lui Tudor Greceanu cu alți doi colegi. Greceanu, eminent aviator, a primit medalia pentru opt sute de misiuni în teritoriul inamic. Era singurul care a primit-o. Este descendent direct din ilustra ramură a lui Ion
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]