6,844 matches
-
altă lume pentru că lumea adulților le este barată". (Arendt, 1997, p. 189) Tirania grupului produce substimulare și frică, iar soluțiile nu mai par a fi doar conformismul și delincvența juvenilă (cum nota Hannah Arendt), deoarece în prezent se poate adăuga evaziunea din realitate și libertatea din lumea virtuală (eventual, sub un alt nume, sub un alt chip, sub altă identitate, cu alte caracteristici de personalitate). Mai târziu, resentimentele împotriva tiraniei grupului se vor plia perfect peste efemeritatea flashmob-urilor, dând naștere unei
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de personalitate). Mai târziu, resentimentele împotriva tiraniei grupului se vor plia perfect peste efemeritatea flashmob-urilor, dând naștere unei aversiuni durabile pentru orice aderență la un grup durabil (partid, sindicat, ONG etc.). Rămâne întrebarea: de ce creierul uriaș al multor copii preferă evaziunea oferită de internet sau activitățile inepte de pierdere a timpului în locul forării după sensul ascuns în operele mari ale umanității sau de ce nu se lasă ispitit de provocările pe care școala le pregătește pentru a-l atrage pe calea creativității
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
menționate mai sus, sau o atitudine de simplă acompaniere cu supunerea ancilară consecventă față de știință și tehnică; pe de alta, o cunoaștere de tip arcadic, dar vlăguită, cu funcții compensatorii de care să profite ca de o distragere și o evaziune. Orizontul autoreprezentării culturale și filozofice a epocii contemporane fie că este etichetat "după Nietzsche", "după Weber" sau "după Heidegger" este un orizont marcat de convingerea că s-a micșorat orice capacitate de sinteză și că, prin urmare, este în zadar
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Noaptea de Sânziene, dar, dată fiind multitudinea de personaje care dialoghează între ele, autorul este nevoit să ,,inventeze” și alte modalități prin care să sugereze acele momente de respiro despre care vorbeam mai sus. Așa se justifică opțiunea pentru micile evaziuni lirice sau pentru reluarea în diferite momente ale textului a unor mici tabieturi ala personajelor. Un bun exemplu ar putea fi adevăratul ,,ritual” al preparării ceaiului de către Cătălina atunci când o vizitează Biriș. Timpul necesar pentru fierberea apei produce întotdeauna o
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
mult decât un simplu "om al muncii mediocre" și pune succesul în carieră exclusiv pe seama disciplinei ("Numai disciplina salvează", notează undeva). Și dacă tot trebuie să tragă linia, socotește că zilele de odihnă, irosite în călătorii de plăcere, momentele de evaziune în care oamenii obișnuiți își caută periodic refugiul, toate clipele acestea trecute fără rost, adunate, nu însumează în propria-i existență mai mult de patru săptămâni (Curios! Aproape în aceiași termeni i se confesează Goethe lui Eckermann, la 75 de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nou în străinătate, după aproape două decenii, din cauze încă neelucidate. Se pare că la mijloc va fi fost speranța recuperării unei "stări de grație"3, literaturizată în textele de tinerețe, mai cu seamă în nuvele 4. O formă de evaziune retrospectivă, poate, în căutarea timpului pierdut... Așa să fie oare? Posibil. Oricum, dincolo de romanțioasa presupoziție, posteritatea nu va ști niciodată mai mult despre perioada aceasta de trei săptămâni din viața criticului. Însemnările precizează cu strictețe itinerariul, fără nici o impresie personală
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
s-ar strădui să dea impresia vieții, discursul rămâne un flatus voci care funcționează în gol, hrănindu-se cu țărâna vorbelor moarte. Însă credința apriorică în ideea inconsistenței lumii concrete (certată cu orice prilej ca vinovată iluzie) îi facilitează călătorului evaziunea în universul formelor pure, plăsmuite de imaginația artistică. Intrarea în lume (dar și ieșirea din ea) se face aproape invariabil prin intermediul unor analogii construite, toate, după tipar livresc 28, cam în felul acesta: apa "are aparența unei oglinzi lucii de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
spectatorului, cât personajelor înseși, vindecate moral prin binemeritata pedepsire finală a vinovaților). De altfel, în una dintre cele mai consistente lucrări dedicate subiectului, Michael R. Booth 60 consideră melodrama o mise en scène cu caracter oniric compensatoriu, având drept scop evaziunea din realitatea neconvenabilă. Lumea melodramei ar fi, dacă așa stau lucrurile, o lume de vis, dar și de certitudini, ce se caracterizează prin: claritate (la nivelul situațiilor, personajelor-roluri, comportamentului, moralei); optimism (în pofida filosofiei dezastrelor); succesiune rapidă a evenimentelor; concentrare pe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
urmare, în melodramă singura formă de "artă" accesibilă tuturor "fiecare își găsește exaltarea sentimentelor lui bune", grație cărora "compătimim cu cei ce sufăr și ne indignăm împotriva asupritorilor". Finalul fericit asigură în felul acesta o compensație morală binevenită, dată de evaziunea superficială care ne face "să creștem în propriii noștri ochi". Pentru că ne avertizează lucidul cronicar deghizat în moralist de ocazie "oricât am fi de decăzuți, avem nevoie de stima noastră; voim să ne știm generoși măcar pentru o clipă. Melodrama
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
stricto sensu cu un discurs prefabricat despre sine, prin care scriitorul își construiește "masca" menită a camufla cât mai eficient "umbra" trădătoare a unei personalități fără pată. Apoi, cum și autorul, și personajele sale par a experimenta, cu superioară satisfacție, evaziunea din realitatea neconvenabilă, exercițiul distanței (de "realitate", dar și de sine însuși) proiectează asupra existenței lumina unui spectacol când tragic, când de-a dreptul ridicol, singura formă de implicare admisă pe scena vieții fiind trăirea exaltată (însă dirijat, ca la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
păstrează, până și în cele mai "subiective" forme ale sale, legătura cu teatrul și cu procedeele predilecte ale acestuia? Apoi, preferința tânărului Lovinescu pentru teatru (genul "obiectiv" prin excelență) și, îndeosebi, pentru melodramă (definită în mod curent ca artă a evaziunii în imaginar, unde virtutea este răsplătită după merit) nu atrage oare după sine obsesia obiectivării cu orice preț și privilegierea criteriului moral, de care criticul convertit la dogmatism va face atâta caz? Nu același gust pentru melodramă îi dictează aprecierea
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
personajului său predilect (intelectualului adică) o cantitate considerabilă de "amintiri", Lovinescu îl înzestrează din capul locului cu o bogată viață interioară și cu o capacitate de percepție superioară, chiar dacă astfel de "daruri" riscă să provoace un dezechilibru grav, semnalând pericolul evaziunii în imaginar și al refugiului în trecut. Oricum, asemenea exemplar de elită, înclinat mai mult spre contemplație decât spre acțiune, este predestinat să trăiască dragostea ca pe o formă de elevație, în maniera unui spectacol sublim și ridicol deopotrivă (de unde
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o intuiție artistică sigură, după secvența retrospectivă Lovinescu alternează iar planurile, contrapunctic, și în capitolul al treilea poartă pașii eroului său trezit din visare chiar într-o sală de teatru spațiu de două ori privilegiat, pentru că: 1. oferă spectatorului posibilitatea evaziunii din prezentul neconvenabil; 2. promite vindecarea cathartică, purificarea de "patimi". Însă Andrei merge la teatru nu fiindcă vrea să uite, cum s-ar putea crede, ci pentru a retrăi încă și mai intens decât în amintire propria dramă sentimentală. Prin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
imaginației, îndemnând la refugiul în contemplație. Ca atare, psihologia omului "natural" (și a femeii, în genere) ar sta sub semnul unei fatalități biologice, în vreme ce existența bărbatului-intelectual ar fi guvernată de "fatalitatea literară", prin care criticul ieșean înțelegea o formă de evaziune obligatorie prescrisă de "funcția cathartică a cuvântului"169 (sensurile "fatalității literare" sunt însă mai complexe și le vom explica, pe cât ne stă în putință, în cele ce urmează). Fiind și el o victimă a acestei "fatalități literare", Andrei Lerian reușește
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mare greu se învoiesc să plece, și atunci, nevoiți să-și iasă din tabieturi, nimic nu li-i pe plac. Dacă nu sunt prea cârcotași, pun totul pe seama ironiei. Îi vom numi anticălători". Pentru astfel de oameni, soluția salvatoare rămâne evaziunea în imaginar: Multe călătorii au un dublu al lor, un pandant în imaginar. Infidelitatea, voită sau nu, a unor descripții, fluxul asociativ, țîșnind în extravagant și neverosimil, născocirea impertinentă (pe o claviatură mergând de la plastic la jucăuș, de la sublim la
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în extravagant și neverosimil, născocirea impertinentă (pe o claviatură mergând de la plastic la jucăuș, de la sublim la grotesc) imprimă textului o mobilitate ce deplasează mereu, uneori derutant, linia de hotar. O dezmărginire pregătind fiesta imaginarului. Imaginarul, ca bucurie pură a evaziunii în nețărmurit" (idem, pp. 12-13). 16 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 136. 17 Apud Lucian Raicu, "E. Lovinescu: Construcția de sine", în volumul Calea de acces, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 156. 18 E. Lovinescu, "Fragmente
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în care se manifestă; plăcerea recunoașterii este plăcerea derivată din cultura de masă (ibidem, p. 20), care creează și iluzia confortabilă că poți integra elementele ficționale în realitate. În altă ordine de idei, melodrama satisface atât nevoia de senzațional, de evaziune, cât și de ancorare în imediat, prin curiozitatea pentru faptul divers, pentru "știri" din viața cotidiană (vezi Gloria Awad, Du sensationnel, L'Harmattan, Paris, 1995; Frank Évrard, Fait divers et littérrature, Éd. Nathan, Paris, 1997 etc.) 81 "Melodrama represents both
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de exploatare offshore dar și în construirea de conducte în apele teritoriale ale Rusiei și pe platoul continental. Ministerul Finanțelor exercita control indirect prin taxele pe care companiile energetice ar trebui să le plătească. Scandalul Yukos bazat pe acuze în privința evaziunii fiscale a companiei subliniază puterea acestui minister ca instrument al politicii rusești. Ministerul Afacerilor Externe nu are o putere constantă asupra domeniului energetic. Uneori acest minister a fost chiar condamnat pentru că nu a apărat suficient de viguros interesele rusești în
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
îmbunătățire a sustenabilității fiscale îl reprezintă credibilitatea măsurilor adoptate, modul în care economia reală răspunde la aceste măsuri. Printre măsurile care trebuie adoptate se află creșterea bazei de impozitare, inclusiv prin reducerea la minimul posibil a economiei subterane și a evaziunii fiscale, stimularea creșterii numărului locurilor de munca și a consumului ș.a. 4.2. Evaluarea măsurilor de politică fiscală 4.2.1. Etapele procesului de politică fiscală 4.2.1.1.Noțiuni privind procesul de politică fiscală Ciclul planificării politicii fiscale
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
crearea unei capacități de lucru pe termen lung privind politica guvernamentală pentru mediul de afaceri. Planul de Acțiuni formulat pentru implementarea Strategiei pe perioada 20102012 răspunde următoarelor 3 priorități guvernamentale actuale: 1. Susținerea activității economice și a investițiilor 2. Combaterea evaziunii fiscale, 3. Creșterea absorbției fondurilor europene. Pentru fiecare măsură identificată s-au urmarit următoarele criterii principale: Impactul estimat / contribuția la dezvoltarea mediului de afaceri; Oportunitatea în raport cu contextul socio-economic actual din România; Fezabilitatea (costuri, capacitate umană, structuri instituționale, reglementări). Definirea obiectivelor
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
economică, "au reușit" să adopte măsuri prociclice ale căror efecte negative au apărut sau vor apărea în timp. Una dintre primele "măsuri anticriză" instituite a fost introducerea impozitului minim, principalul argument care a stat la baza acestei decizii fiind reducerea evaziunii fiscale. Trecând peste faptul că fundamentarea acestei decizii trebuia făcută pe baza unei analize cost-beneficiu astfel încât să se poată identifica impactul asupra principalilor indicatori macroeconomici, de asemenea, era necesar ca impozitul minim să fie în concordanță cu principiile de echitate
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
ale producției, ale lichidității pe piață, ale fluxurilor financiare pe care activitatea firmelor dispărute le-ar fi generat și de care economia ar fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care a stat la baza introducerii acestui impozit a constat în faptul că agenții economici care înregistrează pierderi realizează și evaziune fiscală prin nedeclararea unor venituri. Totuși, anul trecut, întreprinderile cele mai afectate de impozitul minim nu au
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care a stat la baza introducerii acestui impozit a constat în faptul că agenții economici care înregistrează pierderi realizează și evaziune fiscală prin nedeclararea unor venituri. Totuși, anul trecut, întreprinderile cele mai afectate de impozitul minim nu au fost cele care au înregistrat pierderi perpetue, ci acelea care au reușit să treacă de la pierdere la profit. Astfel, impozitul minim a determinat
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
efect de selecție adversă (deoarece a descurajat un comportament rațional), a eliminat sau îngreunat activitatea tocmai a agenților economici care au putut să se mențină pe piață în condițiile recesiunii economice și a încurajat comportamentele anormale ale celor predispuși la evaziune. Introducerea impozitului minim a condus la diminuarea semnificativă a numărului de întreprinderi din Romậnia, aproape 200.000 de firme intrậnd în faliment sau fiind radiate. 4.4. Un posibil model de analiză O criză economică și financiară este cea mai
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
schimbare de mentalitate, întrucật în ultimii ani s-au stimulat mai degrabặ speculațiile decât investițiile și munca eficientặ. Fiscalitatea asupra muncii este și va rặmâne una din cele mai ridicate din Europa dacă nu se va acționa în sensul scặderii evaziunii fiscale în domeniu, a muncii la negru, dar și prin creșterea gradului de conformare voluntarặ la declararea salariilor mari. Mặsurile acestea sunt necesare atât pentru creșterea bazei de impozitare (implicit a veniturilor), creștere care sặ permitặ scặderea în viitor a
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]