9,869 matches
-
a existat un canon obligatoriu pentru evidențierea divinității-mamă, înscriindu-se printre temele majore (V. Chirica, 2004 a, p. 119) sau marile teme (D. Monah, 1992, fig. 4/1) ale iconografiei ceramicii și plasticii Cucuteni Tripolye. Dar, ca și tratare plastică, explicită și naturalistă, nu cunoaștem, până în prezent, nici o altă modelare a orantei, cu excepția unei plăci antropomorfe descoperită la Trușești-Botoșani, în nivel de locuire Cucuteni A (= Tripolye B 1) (fig. 4/2a b). Aceasta a fost modelată din pastă grosieră, cu multă
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
cu decor rombic, de la Cuina Turcului-Dubova, aparținând Epigravettianului din zona Porților de Fier), dar luăm în considerație și decorul spiralic geometrizat, cu identități în Gravettianul european (Mezin, Ucraina) și pe ceramica cucuteniană din aproape întregul areal de răspândire. În ceea ce privește lipsa explicită a feței statuetelor, sau acoperirea acestora cu mască, ori cu reprezentări mascate, animaliere, aici credem că ar trebui să vedem cel puțin două elemente cultice: mai întâi, obligativitatea imaginii interzise a divinității, potrivit canoanelor artistic-spirituale (A. Besançon, 1996, p. 36
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
îndeosebi în nivele de locuire eneolitică, poate conduce din nou la Paleoliticul superior, în a cărui artă găsim destul de bogat reprezentarea bovideului, ca element uranic al virilității, în raport direct cu elementul feminin. Ne referim mai întâi la reprezentările foarte explicite din grota La Magdelaine (Tarn), unde bizonul este redat în poziție de „atac”, în asociere cu cele două imagini feminine, în poziție sexuală, scenă unică în arta paleolitică (A. Leroi Gourhan, 1965, p. 289, fig. 500-502). O altă descoperire de
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
personale devine o treaptă necesară revelației purificatoare. Deși grevate uneori de o emfază autoreferențială, versurile impresionează, de regulă, tocmai prin gravitatea lor oraculară. Fără a aduce date substanțial noi, O lume paralelă (1989) este o sinteză a tendințelor anterioare: miturile explicite sunt resorbite aici în substanța unui mitologism difuz, iar tulburările survin, de obicei, ca urmare a fisurilor care se strecoară în crusta situațiilor originare. Poeme aristocrate (1991; Premiul Uniunii Scriitorilor) deschid o nouă etapă în lirica lui S.: pe de
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
țărănimii sărace, a dezmoșteniților în general, publicistica prefigurează proza narativă a lui S. Un articol din „Lumea românească” se intitulează Desculții. Trecând peste romanele Taifunul (1937)și Oameni cu joben (1941), narațiuni comerciale, renegate mai târziu de autor, întreaga proză explicit literară e de caracter autobiografic asumat: „Biografia mea - dezvăluie scriitorul - este uriașa ladă din care am scos pe rând și voi scoate și mai departe materialul de viață pe care l-am transformat și îl voi mai transforma în material
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
județului” (Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001). În România sistemul de dezvoltare a politicii regionale, după modelul existent la ora actuală în Europa, s-a dezvoltat începând cu 1997-1998, după ce a fost formulată cerea oficială și explicită pentru aderare la UE. România a deschis negocierile la capitolul 21 - referitor la politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, în cadrul Conferinței de Aderare din 21 martie 2002. Evoluția politicii regionale în România este monitorizată prin Rapoartele anuale ale Comisiei în legătură cu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cerință se referă la demonstrarea faptului că proiectele și acțiunile ce se cer finanțate vin în întâmpinarea obiectivelor europene. Programarea se bazează pe principiul „coerenței interne” și al complementarității între fonduri pentru realizarea coeziunii interne. Adică trebuie formulată o strategie explicită prin care să se maximizeze impactul proiectelor prin acțiuni complementare în diverse zone. Astfel, programarea este strâns legată de principiul parteneriatului și al dezvoltării unei rețele instituționale funcționale. O altă cerință explicită este aceea a cuantificării nivelului de bază de la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realizarea coeziunii interne. Adică trebuie formulată o strategie explicită prin care să se maximizeze impactul proiectelor prin acțiuni complementare în diverse zone. Astfel, programarea este strâns legată de principiul parteneriatului și al dezvoltării unei rețele instituționale funcționale. O altă cerință explicită este aceea a cuantificării nivelului de bază de la care se începe acțiunea, a contribuției naționale (publice și/sau private) și a nivelului la care se estimează că o să ajungă indicatorul. Din analiza celor trei variante ale planurilor de dezvoltare se
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aceste fonduri sunt de tipul FDS. Acțiunile necesare în această situație sunt mult mai complexe, nu depind doar de comunitatea locală, iar obiectivele fixate sunt mult mai greu de atins și de măsurat. În acest caz, unul dintre cele mai explicite obiective îl constituie descentralizarea, un proces destul de controversat datorită cel puțin unei dualități în abordare: descentralizarea deciziei fără descentralizare și sprijin financiar sau descentralizare financiară fără descentralizarea deciziei. FDS nu vizează însă toate aspectele descentralizării, concentrându-se îndeosebi asupra construirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor descrise în acest studiu, putem arăta că: a) fondurile sociale trebuie să se integreze mai bine și să aibă un rol mult mai bine definit în cadrul politicilor macroeconomice naționale și al strategiilor de reducere a sărăciei structurale. În mod explicit, fondurile sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Europa. Obiectivele privind educația din PNAinc Planul sectorial privind educația prevăzut în PNAinc conține obiective de prevenire și absorbție a sărăciei și excluziunii sociale, specifice acestui domeniu, majoritatea fiind deja incluse, într-o formă mai mult sau mai puțin explicită, în strategiile și programele naționale aflate în curs de derulare. Astfel: referitor la problematica accesului la învățământul primar și gimnazial, strategia guvernamentală prevede măsuri care vor preveni abandonul școlar și vor urmări creșterea participării școlare a copiilor provenind din familii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de la de 30 la de 74 de ori (Mkandawire, 2002; UNDP, 1999, apud Townsend, 2002), astfel încât după 1990 comunitatea științifică internațională a fost consecvent preocupată de nivelul de trai și de inegalitate în lume, reducerea sărăciei devenind unul dintre obiectivele explicite ale dezvoltării (Cornia, 1999, apud Townsend, 2002). Reducerea sărăciei înseamnă rate ridicate de creștere economică. Modul în care se distribuie veniturile/avuția în spațiul național/internaținal are un rol important în felul cum se vor distribui resursele acestei creșteri. Dacă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru inferențe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care o voi prezenta, motiv pentru care titlul studiului, dar și spiritul acestuia se înscriu în sfera conceptului de reproducție socială dezvoltat de Bourdieu. Inegalitatea oportunităților educaționale: perspectiva conflictualistă Relația dintre dezvoltarea economică și extinderea ofertei școlare este, în mod explicit sau implicit, una dintre temele majore de dezbatere ale sociologiei educației. Poziția funcționalistă din interiorul sociologiei educației afirmă o relație simplă, liniară între dezvoltarea economică și dezvoltarea fără precedent, de după al doilea război mondial, a rețelei școlare pentru învățămantul de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest caz, vorbirea nu devine obiectul unei activități speciale de percepție și nu se dezvoltă o atitudine teoretică față de posibilitățile structurale de organizare a frazei” (1978, p. 71). Teoria lui Bernstein face explicite mecanismele prin care mesajul educațional limitează oportunitățile educaționale ale copiilor din clasele de jos, contribuind, astfel, la reproducția culturală a reproducției sociale, pentru a folosi limbajul lui Bourdieu, a cărui teorie o completează. Astfel, conform cu Bernstein: Copiii socializați în clasele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai generali, de natură valorică, ideologică, alegerea scopurilor acțiunii colective și prioritatea acordată acestor scopuri; atunci când se decide cum trebuie făcut: Ceea ce se planifică trebuie să fie măsurabil, strategiile/planurile/programele să fie prevăzute cu ținte precise și activități formulate explicit (conform manualelor de monitorizare și evaluare; WB, 2003; Prennushi et al., 2001; Mățăuan, 1999); Impactul strategiilor este de dorit să fie măsurat prin indicatori privind problema propusă spre rezolvare; indicatorii utilizați în cadrul diagnozei sunt analizați, de această dată, în dinamica
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
suprapun în aria lor de intervenție, poate conduce la informații complementare, dar și redundante sau contradictorii, la o inflație a indicatorilor, consensul existând doar la nivelul adoptării unor principii și drepturi general umane. Spre exemplu, este neclară relația dintre concepția explicită cu privire la dezvoltarea socială promovată de Sistemul ONU sau Banca Mondială și concepția europeană cu privire la Europa socială sau modelul social european, perspectiva coeziunii și incluziunii sociale, cu implicații asupa conceptului de dezvoltare socială. Pentru unele sisteme de indicatori, este de remarcat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale evaluării. c) Evaluarea sumativă -intervine de obicei, la capătul unei componente tematice care se desfășoară pe o durată mai marte de timp sau la sfârșit de semestru -când sunt revizuite cunoștințele, deprinderile, abilitățile dobândite în acest interval - cu scopul explicit al întăririi și stabilizării noilor comportamente achiziționate. La această formă de evaluare se recurge la sfârșitul anului pregătitor, când se verifică parametrii generali ai dezvoltării și când se sintetizează cele mai înalte niveluri de performanță în baza cărora copilul este
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
în principal în domeniul cognitiv, deci cunoștințe acumulate, capacități intelectuale formate. Ceea ce este esențial la aceste probe, este faptul că ele permit o evaluare mai obiectivă a performanțelor în învățare ale copiilor, pe baza unor criterii de apreciere coerente și explicite. Ele au câteva caracteristici: sunt formate dintr-un grupaj de întrebări, sarcini (itemi) care acoperă o parte a programei, în structura lor vor fi evitate formulările generale; sunt mijloace care se utilizează pentru verificări periodice; asigură condiții asemănătoare de verificare
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
confuziei ce Încă domnește asupra intențiilor reale ale guvernanților de la București, decât la aprecieri negative vizavi de obiectivului urmărit În negocierile din 1901. Fie că s-a dorit repararea unei aparente lacune a tratatului din 1883, prin inserarea unei referiri explicite la o agresiune bulgară, fie, mai grav, că s-a dorit transformarea casus foederis-ului În așa fel Încât să facă posibil un război preventiv contra Bulgariei (În cazul În care aceasta ar fi ocupat Macedonia), este de observat că diplomația
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
numește psihoză canabică acută, subacută și cronică. Autorii notează că din punct de vedere diagnostic, cazurile seamănă cu psihoza ciclică. Cu toate aceste ei notează o serie de aspecte ce o diferențiază: 1. psihoza canabică are o bipolaritate mai puțin explicită a simptomatologiei decât psihoza cicloidă; 2. mai mulă confuzie decât schimbări de dispoziție se notează În cazul psihozei canabice; 3. istoric familial mai puțin evident (1/11); 4. un caracter agresiv și destructiv mai pronunțat În cazul psihozei canabice. Cele
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
integrantă a existenței noastre psihice. Lumea este orizontul realității noastre sufletești, dar și spațiul după care ne orientăm și în cadrul căruia se derulează existența noastră temporal-istorică. Pentru M. Merleau-Ponty „lumea este mediul natural și câmpul tuturor gândurilor și percepțiilor mele explicite”. Lumea este baza existenței noastre. Ea ne asigură substratul existenței. Lumea ne apare ca însăși condiția posibilității existenței noastre de „a-fi-în-viață”. Lumea ca orizont și ca bază este și scena pe care se derulează acțiunile situațiilor noastre de viață; fiind
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de care este afectată persoana respectivă, în scopul administrării unui tratament eficient. Nevoia stringentă a unei clasificări clinico-psihiatrice a tulburărilor psihice vine din necesitatea de adaptare a medicului la practica curenta psihiatrică. În sensul acesta orice clasificare pentru a fi explicită și acceptabilă trebuie să reprezinte o acțiune de cunoaștere a intelectului, care să aibă ca „obiectiv metodic” ordonarea coerentă și clară a tulburărilor psihice. În felul acesta „clasificarea bolilor psihice” va putea deveni un veritabil instrument de organizare a „discursului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și explicarea bolii. Dar, spre deosebire de spiritul clasic al clinicii care avea ca obiect de observație medicală boala, psihologia medicală își va deplasa atenția asupra persoanei bolnavului (M. Balint, P. Le Gendre, P. Sivadon, E. Rist, H. Sigerist). Rezultă, în mod explicit, din cele de mai sus, că problema se centrează asupra aspectului epistemologic al temei necesitând o riguroasă precizare a obiectului și metodologiei. Importanța psihologiei medicale constă în faptul că ea vine să completeze punctul de vedere clinic referitor la boală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din acest motiv, nu sunt compatibile. La fel se poate spune despre „rațiune” și „delir”. Rațiunea se întemeiază pe valorile logice de adevăr. Delirul începe acolo unde valorile logice de adevăr se estompează sau dispar complet. Rațiunea este inteligibilă și explicită. Delirul este ininteligibil și absurd. Rațiunea descoperă și clasifică. Delirul construiește, fabulează și interpretează. El nu clarifică, ci uimește. Rațiunea răspunde, pe când delirul fabulează. Enunțurile rațiunii sunt posibile, pe când enunțurile delirante sunt imposibile. Poțiunea este bazată pe realitate, delirul pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]