3,289 matches
-
eram cufundați într-un somn de plumb și ne spune că peste ziuă nu putem rămâne în casă, căci am fi văzuți de vecini. Trebuie să ne urcăm în pod. Ne-am bucurat, gândindu-ne că în pod vom găsi fân și vom putea continua somnul întremător. Când colo pe podeaua podului nu se găsea decât pământ și nici pe el nu te puteai așeza. O mulțime de porumbei se roteau prin pod, intrau și ieșeau, speriați de apariția acestor oaspeți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost auzite de cei doi. Nicolae Petrașcu a proptit ușa cu o furcă și ei s-au strecurat pe ușa din fundul grajdului, în grădină. În timp ce jandarmul zgâlțâia ușa, care în câteva minute a cedat, apoi a cercetat grajdul și fânul. Ei au fugit prin grădină până la șanțul din fund, care era un obstacol greu de trecut. Horia Sima, cu un salt spectaculos a ajuns la partea de jos a pantei șanțului și apoi, în continuare, cu o agilitate extraordinară, din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
căciuli, îmblănește o manta de stofă/șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încarcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
căciuli, îmblănește o manta de stofă / șubă de sentinelă. Un salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
salahor: poate descărca pe zi un vagon cu lemne sau încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
încarcă jumătate vagon cu lemne pe zi sau stivuiește ¼ vagon cu lemne. Un salahor poate descărca ¾ vagon cu paie sau fân pe zi sau încarcă circa 3000 kgr. paie sau fân pe zi sau încarcă circa 2000-2500 kgr. căpiță de fân. Un salahor poate descărca jumătate vagon cu cereale ambalate în saci sau încarcă ¼ vagon cu cereale ambalate în saci. Un om descarcă circa 3500 kgr. cereale vărsate în vagon sau încărcă 1/5 vagon cu cereale vărsate. Media distanței între
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
citi sufletul? întrebă ea încercând să-mi prindă privirea. Cred că da, am zis calm. — Cum? — Nu știu încă, dar o să pot cu siguranță. Voi găsi eu calea cea mai bună. — Am impresia că tu cauți acul în carul cu fân. — Nu ai dreptate. Sufletul tău nu e ac. El n-are cum să se rătăcească printre alte lucruri. Dacă ești capabilă de credință, atunci crede în mine. Îți promit că-l voi găsi. Nu contează cum. — Cred în tine, șopti
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T. Ulmu, Const. Goran, Fl. Stoenescu, G. Roiban, Al.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
Editorial, a debutat cu volumul de „poeme rock” Eu vă iubesc pe toți, apărut în 1982, în urma concursului organizat la Editura Eminescu. Ultimii ani de viață îi sunt umbriți de suferințe, pe care nu le alinau retragerile în „podul cu fân” de la Bertea. Prezentările elogioase care au precedat debutul editorial al lui D. menționau similitudini cu începuturile lui Nicolae Labiș sau Mircea Dinescu. Adrian Păunescu afirma tranșant: „Simt în el un nou mod de a trăi al poeziei române”. Două antologii
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
și narcisiac până la autoironie: „eu vă iubesc pe toți, credeți-mă pe suflet, pe viață, pe cuvânt / și spunând acestea am rămas deodată singur pe pământ” (Iubirea ca lumina). Atât volumele antume (Baladă pentru copilărie, 1982, Lorelei, 1984, Podul cu fân, 1988), cât și cele apărute postum (Soare cu dinți de lupoaică, 2000, Lacrima de câine, 2001) atestă un poet, cum s-a observat, pentru care „poezia nu poate exista în afara unui exces de existență” (Mircea A. Diaconu). SCRIERI: Eu vă
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
nu poate exista în afara unui exces de existență” (Mircea A. Diaconu). SCRIERI: Eu vă iubesc pe toți, București, 1982; Baladă pentru copilărie, București, 1982; Lorelei, București, 1984; Șarpele cu clopoțeii furați. Concert pentru fericire și suferință, București, 1984; Podul cu fân, București, 1988; Poeme torențiale, București, 1994; Soare cu dinți de lupoaică, îngr. Constantin Manolache, Ploiești, 2000; Lacrima de câine, îngr. și pref. Constantin Hrehor, Botoșani, 2001; Bună dimineața, America!, 2003. Repere bibliografice: Constantin Țoiu, [Dan David], RL, 1978, 32; Cezar
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
În registrul derizoriului (Redonnet, de exemplu, alături de majoritatea “minimaliștilor”), iar non-evenimente capătă proporții cosmice (În acest caz secund cititorul suportă greu lectura, și asta dintr-un fel de furie rece a descoperirii a unui pai roșu Într-un car cu fîn, alimentată de iluzia narativă care mizează pe o dinamică a iminenței: Christian Oster). Minimalismul Îl are ca maestru incontestabil pe Samuel Beckett, adevăratul părinte al prozei franceze de avangardă de după 1950. Unul din marii dramaturgi, incidental romancier, ieșit din mantaua
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obișnuitele „teme majore”, el s-a remarcat încă de atunci și printr-o insolită (și chiar suspectă în ochii unora) preferință pentru o sursă de inspirație mai puțin „centrală” și, implicit, printr-o anumită tonalitate atipică. Născut „din grâne, din fân, din cucuruz”, poetul începe a răspândi, încă din primele volume, „mireasma pământurilor sfinte” ale Câmpiei Transilvane și, odată cu ea, „behăitul turmei”, „mugetul de vite”, „cântecul de greieri”. Pământul și roadele sale, fauna domestică, munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
asta mare s-a mutat dintr-un capăt al sârmei în celălalt. Domnule, norocul meu! La capătul de unde fugise câinele era o scară care urca la podul șurii. Am urcat repede scara și în pod la capătul celalalt era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dintr-un capăt al sârmei în celălalt. Domnule, norocul meu! La capătul de unde fugise câinele era o scară care urca la podul șurii. Am urcat repede scara și în pod la capătul celalalt era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă. Când am privit prin crăpături, poliția! Veniseră imediat după mine! Parcă văd și astăzi, că nu am cum
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mă dusesem nu avea garduri și era lângă școala din Miroslava. Toți copiii de prin Miroslava intrau în grajduri, mulgeau și luau lapte. Și nu-mi era mie frică de faptul că se fura lapte, că veneau pentru lapte sau fân sau lucernă sau siloz, ci mi-era frică să nu ia foc ferma, că intrau oameni băuți. Și am făcut gard de jur împrejurul fermei. Aveam toate materialele la magazie. Era spre iarnă, îngheța, puneam țeava, apoi cimentul în cofraj. Directorul îi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am mai spus, am stat cu frică tot timpul. De aceea am făcut gard aici la Miroslava: de frică! Am fost odată într-un concediu și un inginer care era membru de partid, M. O., n-a știut să clădească fânul și a făcut autoaprindere. N-a fost uscat cum trebuie și a fost clădit pe șiră mare, s-a înfierbântat, a luat foc și a ars. Au venit pompierii, că a ars focul două zile. Când am venit din concediu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
inginerul șef de la trust, Pop, un ardelean care terminase facultatea cu vreo doi ani înaintea mea, a venit la fermă și mi-a zis: " - Băi Bazon, ai avut un noroc chior! Dacă erai tu în fermă când a luat foc fânul, pe tine te împușcau fără discuție!" C. I.: V-ar fi încadrat la sabotaj. D. B.: Și așa era. M. O. fiind secretar de partid, activist, n-a pățit nimic. Fânarul acela fusese făcut la inițiativa mea, avea acoperiș de azbest
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fix, pe sursele de venituri și pe veniturile propriuzise, realizate. Alte dări directe erau cele care priveau bunurile materiale ale populației și erau fixate, de obicei, la 1/10 din veniturile realizate: pe ovine, porcine, albine, grâne, vin, miere, ceară, fân etc., numite și dări de cotitate, cunoscute prin termeni generici: desetină (deseatină), decimă sau dijmă. Zeciuiala, luată de stăpânul unui hotar de la oamenii care munceau indiferent unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unde se afla așezat hotarul, rezultă și din hrisoavele: „1667 - Iulie 30. Ilieș Alexandru Vv. volnicește pe jupâneasa răposatului logofăt Neculai Buhuș să ia de a zecea de pe tot hotarul Bohotinului și tot hotarul Coltului Cornii, din pâne și din fân și din pomete și din tot venitul ce va fi pe locul dumisale" (Cr. Bohotinului în Anarele Academiei Române XXVIII, p. 69). „1673 Maiu 20. Ștefan Petru Vv. dă volnicie mârzacului, hotnogului de Călărași, a opri a lui drepte cumpărături, din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ștefan Petru Vv. dă volnicie mârzacului, hotnogului de Călărași, a opri a lui drepte cumpărături, din sat din Scorteni, partea lui Lohănaș, din Copăceana, din Faur, Vutcani, Lungeni și Voroveani „să aibă a lua a zecea din pâne și din fân și din tot venitul ce se va aleage pre aceale hotare și din via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele lui; stăpânul era în drept a-i lua de a zecea din toată roada. Nu numai că se lăsa pe om să-și cultive țarina și săși cosească fânul - dându-ți din zece una, ci erai îndatorit tacit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]