2,882 matches
-
-l înfățișa pe Maxut serdarul, capuchehaia sa și a lui Antioh, sub masca unei jivine care, de regulă, nu are reputația unui iubitor de dreptate? Aici nu trebuie să ezităm: cunoscător al persanei, al arabei, Cantemir a apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Aici nu trebuie să ezităm: cunoscător al persanei, al arabei, Cantemir a apreciat culegerile de fabule care prelucrau Panciatantra; în prefața la traducerea celebrei cărți de înțelepciune indiană, Th. Simensky schițează câteva date despre răspândirea și versiunile acestei culegeri de fabule înlănțuite conform logicii povestirii în ramă, specifică spațiului cultural și mentalității orientale. Astfel, a existat o traducere în pehlvi, vechea persană literară, intitulată, după numele celor doi șacali care sunt protagoniștii primei cărți a Panciatantrei, Karațaka și Damanaka. A mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
realizată în secolul al VIII-lea de Ibn al-muqaffa, care prin titlu se refera tot la cei doi șacali 13. Cunoscător al celor două limbi de cultură, Cantemir nu avea cum să rateze aceste celebre opere. Mircea Anghelescu detaliază influența fabulelor de proveniență "panciatrantrică" asupra Istoriei ieroglifice într-un studiu care, din păcate, nu a fost continuat de alți cercetători 14. Prin urmare, de aici provine Ciacalul lui Cantemir. Cât despre fidelitatea față de aceste modele, ea e considerată de autor un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
importat dintr-o cultură îndepărtată; dimpotrivă, îi făcea trebuință o figură inedită, exotică, care să facă un bun cuplu cu Lupul. Altfel spus, un șacal convertit la înțelepciune și la echilibru. Prin urmare, el nu alege decât masca din cunoscutele fabule care au circulat atât de mult în Orient și o întoarce pe dos. În Panciatantra, șacalul, fie că e vorba de Karațaka, de Damanaka, de șacalul albastru sau de ceilalți anonimi, este bârfitor și lacom, intrigant, șiret, deși nu lipsit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 32 Idem, p. 457. 33 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 34 Albert the Great, op. cit., p. 156. 35 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 36 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde că lupii fac excepție și că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Press, Oxford, 2004, p. 116. 6 Ibidem. 7 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 8 Plinius, op. cit., p. 172. 9 Albert the Great, op. cit., pp. 319-320. 10 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 11 Esop, op. cit., pp. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 12 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 13 D. Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 369. 8 Plinius, op. cit., p. 172. 9 Albert the Great, op. cit., pp. 319-320. 10 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 11 Esop, op. cit., pp. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 12 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 13 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 14 Idem, p. 501. 15 Vezi, în acest sens
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
orientare tot stoică, reia această opinie, considerând că prudența ar fi "cea mai mare virtute". (vezi Septuaginta, vol. 3, p. 634.) 431 Idem, p. 457. 432 Vezi fabula Lupii și câinii care s-au împăcat unii cu alții, în Esop, Fabule, traducere de Traian Lăzărescu, Editura Minerva, București, 1980, p. 116. 433 Albert the Great, op. cit., p. 156. 434 D. Cantemir, op. cit., p. 466. 435 Aristote, Histoire des animaux., tome III, p. 20: Se pretinde că lupii fac excepție și că
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Press, Oxford, 2004, p. 116. 523 Ibidem. 524 Homer, Odyssea, ed. cit., p. 369. 525 Plinius, op. cit., p. 172. 526 Albert the Great, op. cit., p. 319-320. 527 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 528 Esop, op. cit., p. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 529 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 530 D. Cantemir
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 369. 525 Plinius, op. cit., p. 172. 526 Albert the Great, op. cit., p. 319-320. 527 Isidor din Sevilla, op. cit., p. 266. 528 Esop, op. cit., p. 133-134. În Esop, Fabule, traducere, prefață și note de Traian Diaconescu, Editura Univers, București, 1972, fabula se găsește la p. 105. 529 Buffon, Pagini din Istoria naturală, traducere, prefață și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 530 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 531 Idem, p. 501. 532 Vezi, în acest sens
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ed. nouă, Ed. Adevărul, 2010 (LT). 93 Red Mars, 1992, Green Mars, 1993, (Marte verde, Ed. Nemira, 1998, 2006, tr. Emil Sârbulescu), Blue Mars, 1995 (Marte albastru, Ed. Nemira, 2000, 2006, tr. Emil Sârbulescu (LT). 94 Umberto Eco, Lector in fabula, Grasset, Paris, 1985. 95 Ed. Fahrenheit, RAO, 1998, tr. Daniela Truția; Ed. Leda, 2005, tr. Petre Solomon (LT). 96 Seria a fost tradusă la Nemira și Teora: Preludiul Fundației, tr. Emil Barzac, Nemira, 1993, Teora, 2001; Înainte de Fundație, tr. Mihai
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
română (1825-1875) INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: geniu, utilizarea și politica genialității, literatura română în secolul al XIX-lea, emergență literară, productivitate literară. Cuprins De la prima utilizare a cuvântului geniu în cultura română... / 7 Partea întâi. RESURSELE / 9 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române / 9 1.2. Cum se face o literatură prin ideea de geniu / 16 1.3. Tehnicile spontaneității / 22 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei / 23 1.3.2. "Geniul național" (Volksgeist
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ierarhii ne-a făcut - și continuă să ne facă - să nu mai vedem adevărata natură a literaturii, matricea ei secretă, aceea de a fi o uzină al cărei principal scop rămâne mărirea productivității. Partea întâi RESURSELE 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române Barbu Paris Mumuleanu a folosit cuvântul geniu în volumul din 1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Poetul era mai tânăr, întreținuse o relație de discipolat cu Heliade Rădulescu și fusese ajutat de acesta - găzduit, editat etc. La sfârșit, și pe Alexandrescu îl acuză tot de impostură auctorială, făcând un rechizitoriu al greșelilor de limbă dintr-o fabulă 14. Ca și cum în Heliade Rădulescu s-ar găsi doi oameni, unul care formează școlari, le deschide gustul pentru literatură, le pune la dispoziție mijloace pentru profesionalizare, îi integrează în mediul publicistic - și un altul care se teme de toți cei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
profet" să se completeze cu o metodologie fină de aplicare la text. E de remarcat de altfel că Heliade Rădulescu nu procedează la analize de opere decât atunci când e vorba de o creație de "serie". Când în 1838 comentează o fabulă a lui Grigore Alexandrescu, intervenția lui critică se rezumă la corectura filologică sau prozodică. Misiunea pe care o asumă e de educare, nu de consacrare. Iar acest lucru se va vedea clar câțiva ani mai târziu, în programul critic schițat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își închipuie, în lumea săracă și rudimentară a unui popor la început de drum, nașterea valorilor spirituale. Câteva lucruri mi se par notabile aici. Mai întâi, confuzia în care se scaldă această poetică. Jacques Rancière a arătat că Noe în fabula biblică îndeplinește simultan două roluri. El este meșteșugar, cel care construiește arca. Dar fabricând arca e și autor al unei profeții, cel care prin gesturile lui, prin proiecția unei nave salvatoare, prin imaginarea unei supraviețuiri după apocalipsă - scrie un scenariu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Racoviță la Sf. Sava. Nu era vorba doar de manuale, ci de toate cărțile pe care le foloseau profesorii la clasă. Pentru primul ciclu situația e simplă, literatura era utilizată ca suport moral. Din clasa a doua, școlarul nostru primea fabule și nuvele moralizatoare: începea cu Fedru și La Fontaine, continua cu Florian în clasa a treia, și termina cu Fénélon în clasa a patra. Întâmplător, putea să îi cadă în mână câte un autor român, însă probabil că nici măcar nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se difuzau pe o filieră paralelă. Existau cărți de citire, în care uneori se puteau găsi și mici bucăți de literatură. Un asemenea manual, celebru pentru că la realizarea lui a contribuit și Ion Creangă, conținea o secțiune de "Istorioare morale, fabule, poezii și proverbe"113. O altă carte de citire din 1863, subintitulată Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, avea o secțiune de "Nărăciuni și asămănări morale"114. Rolul lor era să construiască în mintea elevului mici reprezentări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
obiectivității care tinde să aprecieze formele clasice sau producțiile cu o auctorialitate slab determinată. Așa se explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu o auctorialitate slab determinată. Așa se explică, de pildă, calificarea genialității în cazul lui Alecsandri, pe baza contribuției sale la recuperarea stilului impersonal popular, sau în cazul lui Alexandrescu, datorită fabulelor în care Pantazi Ghica descoperă expresia "geniului liberal": "[Fabulele] sunt dovezi necontestate și recunoscute ale geniului liberal, ale amorului de țară, ale iubirei sale pentru adevăr" etc.145. Tot așa se explică tendința de a selecta ca repere ale genialității fie dintre clasici ("geniu filosofic și serios ca La
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cinstea lor. Aceasta este îngropată și astfel ia naștere Orion. Avem aici versantul pozitiv al ospitalității răsplătite prin împlinirea dorințelor. Acestea pot fi, de altfel, întoarse împotrivă. Lipsa de ospitalitate este astfel pedepsită prin chiar îndeplinirea dorinței. Un singur exemplu: fabula lui Fedru (pe care unii o consideră o transcriere stângace a unui vechi mit) care povestește cum Mercur promite, dezvăluindu-și identitatea de zeu, celor două femei care l-au primit rău, îndeplinirea unei dorințe. Una dorește ca pruncul ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în arbori, care au durat multă vreme: pentru a arăta că reputația oamenilor de bine este ca un copac nemuritor, din care fiecare secol culege fructe, adică exemple frumoase... S-ar mai putea face mai multe reflecții morale asupra acestei fabule: că adeseori în sărăcie se vede Dumnezeu și nu în belșugul lucrurilor. Că locuința unui om de bine este ca un templu în care Dumnezeu este mereu prezent..." (Moreri, Grand dictionnaire historique, 1674). În timp ce coliba lui Filemon și Baucis și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1685), în traducerea sa liberă îl parafrazează pe Ovidiu și se inspiră în același timp din Virgiliu și din Horațiu; el urmează cu destulă fidelitate modelul pe care îl mulează în gustul și în alexandrinul clasic, dându-i structura unei fabule. El stăruie mai puțin asupra bucatelor și mai mult asupra așternutului împodobit cu flori, trecând destul de repede peste ospitalitate pentru a întârzia în schimb asupra potopului care servește de pedeapsă. In vale norii aprigi și focuri plutitoare,/ miniștrii răzbunării lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ocazia unui pelerinaj al cuplurilor de îndrăgostiți ("și dacă, din-tâmplare, sub dânșii s-au umbrit/ doi amorezi odată, ei vecinic s-au iubit"167. Englezul John Dryden (Baucis and Filemon, 1699) este și mai fidel decât La Fontaine în selecția fabulelor vechi și moderne (chiar dacă el scrie 200 de versuri, adică dublu față de modelul ovidian). Câteva invenții interesante sunt totuși introduse de el, cum ar fi faptul că pe lângă că paharele se umplu singure, ele mai și sar pe masă: "Fill
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altă origine decât un alt sistem semnificant, nu există descendență, ci numai transformări și nu mai poate funcționa modelul istoric tradițional. Datele realului sunt simultan esențiale și aparențiale, totul este original și copie, profunzime și suprafață. Lumea devine nu o fabulă, o poveste, cum ne anunțase Nietzsche - vremea marilor narațiuni a trecut, replică acum postmodernismul - ci o suprafață semnificantă. în epistemele de până la Renaștere, lumea este text. înțelesul acestei metafore din vremurile în care omul împrumuta semnificațiilor carnea și sângele său
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]