3,497 matches
-
în care am intrat în UE, am sperat că această alegere va duce dintr-un lucru bine făcut într-altul... Dar lucrurile nu merg de la sine. Dimpotrivă, ce am făcut noi și bulgarii este că am dat o foarte proastă faimă în acest moment extinderii Uniunii Europene și că alte țări, cum e Serbia, au de suferit din această pricină. V.A. : Da, vor aștepta mai mult să intre. A.M.P. : Vor aștepta mai mult... Atribui o vină și Uniunii Europene
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Ioan Borcea, Ion Bucovineanul, dr. Alex. Pohoață, prof. A. Buzdug. Unele semnături sunt ale celor cu reproduceri din presa vremii. Sunt și „înțepături”, ca în cazul epigramelor din Satiricul din Cernăuți: Lui Alvirescu: De la Dorna pân' la Vama Răspânditu-ți-s'a faima 61 Că „pădurea noastră” vrai Ca pe „Măcieș” s-o tai!” Ori lui Spânu: Peste Coșna - Frasin - Suha Zi și noapte cântă buha; Cântă buha pe-ndelete De parchet și de parchete... * Deșteptarea, gazetă pentru popor, „iese la 1 și 15
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Morariu, reprezintă textul Conferinței rostite la Universitatea RadioBucurești în 4 septembrie 1942, exprimând ceea ce „distinșii exploratori din Universitatea cernăuțeană - dr. Anton Mühldorf, M. Gușuleac, Emilian Țopa, I.T. Tarnovschi, Traian I. Ștefureac îi închinase naturii virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la 1899 din 10.441 km2 peste ½ (5325 km2) era pădure, pădurea seculară de la Slătioara - unde „molidul și bradul e de 300-400 de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să vorbesc în aceste pagini, sau în oricare altele, despre Eliade. Cine activează motorul de căutare Google își dă seama că numele său este prezent într-un număr de situri cu multe zerouri. Există și cluburi cu numele lui, chiar dacă faima sa nu este, cu siguranță, comparabilă celei a lui Elvis Presley. Si licet parva componere magnis, aș spune că este unicul istoric al religiilor al cărui nume e cunoscut tuturor (sau aproape!) colegilor mei de la Facultatea de Litere a Universității
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
seară minunată ar fi fost dacă am fi încercat marea cu sarea. Ca niște respectabili onaniști, domnișorule Cristian. Poate asta și suntem în adâncul sufletelor noastre. D-aia viața nu e bună cu noi mai niciodată, nu e loc de faimă pentru onaniști. Cristi își mai toarnă un pahar de vin. Ochii îi sticlesc de amețeală. — Da, sigur că da, continuă Pribeagu. Am putea să râdem despre cum am încercat să cântăm și am fost dați afară. În șuturi chiar. Aruncați
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pare atât de ușoară precum i se spune, deși, după atâtea deziluzii de când se mutase în agitata capitală de la capătul de Est al Europei, vocea lui își găsise în sfârșit un loc și putea intra în poveștile și miturile despre faimă, și nu despre ratare, de al cărei gust se săturase, decizia de a da curs invitației lui Răcaru și de a merge să cânte și următoarele nopți era incredibil de grea. Între el și această cale, de-a lungul căreia
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
aplaudat peste măsură pentru vocea lui. Dar în același timp un spațiu în care, în loc să se nască un artist, putea la fel de bine să moară chiar înainte de orice fel de glorie. Vorbele adânci ale profesorului Vrăbiescu cântăreau greu. Putea oare, din faima crâșmelor, să ajungă să înregistreze pe plăci, așa cum visa ? Puteau oare nopțile fără oprire să-l așeze în timp alături de idolii săi ? Putea el, prin aplauzele și iubirea publicului, să devină nemuritor, ca pe o scenă de operă ? Sau nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
basta ! Nu vreau să aud de niciun cântat ! Liniște. Pribeagu se uită uluit la Cristi și nu înțelege nimic, mai are puțin și se crucește. — Domnișorule Cristian... Răcaru te așteaptă... Ionel Fernic te așteaptă... Publicul te așteaptă... Banii te așteaptă, faima te așteaptă, aplauzele, uralele, nu asta visai ? Să cânți ? — Am avut o zi îngrozitoare, dragul meu Sachi. — Nu zău ? Atunci hai să-i schimbăm deznodământul ! — M-am certat cu profesorul Vrăbiescu... îi șoptește Cristi. Lasă, că mâine poate recupera dânsul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în a-l duce către gloria Operei, dar nici profesorul său ce destin mult mai măreț i se pregătea ucenicului său. Mulți dintre foștii colegi, din invidie sau având o viziune conservatoare, au spus că a ales cu buzunarul, pentru faimă ieftină și câștiguri excentrice. Însă Cristi nu a ales niciodată ceva decât cu inima lui pură, plină de dragoste și naivă și ușor de păcălit totodată : Ce m-a îndemnat să cânt romanțe ? Taxa de cămin ? Îmbră- cămintea care se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ești o vedetă. — Ești doar gelos și invidios... — Gelos ? Invidios, ai înnebunit ? Nu crezi, tâmpitule, că mă bucur enorm pentru succesul tău ? Mai mult decât tine chiar. Crezi că-mi doresc să câștigi mai puțin sau să nu ai atâta faimă ? ! Dumnezeule ! Dar mă uit și te văd cum arunci totul pe fereastră, de parcă mâine n-ar exista, de parcă lumea toată se termină în câteva ore. — Mâine la fel de bine nu poate exista, mai știi ce cruntă poate fi soarta ? De când ai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cel puțin cinci ori mai mult. Nici nu voia să audă, putea la fel de bine să câștige de cinci ori mai puțin, dacă ar fi avut același succes și publicul l-ar fi iubit la fel de tare. E adevărat că își câștigase faima până prin ’31-’32, deve- nise cunoscut și apreciat în oraș, da, era în fruntea preferin- țelor bucureștenilor împătimiți după muzică și distracție, dar acum, cu Zaraza, intra în cu totul alt capitol al vieții sale, unul în care niciun cântăreț
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ce om ai văzut tu cu o sută de prieteni ? Și cu o mie de femei ? E una care să te iubească ? Care să te iubească cu adevărat, pentru cine ești tu, nu pentru trupul tău tânăr și frumos, pentru faimă și banii de palate. Spune-mi, știe vreuna din câte au călcat aici ce e în sufletul tău ? Spune- mi... După câteva secunde de tăcere, Cristi o îmbrățișează. — Nu te mai îngrijora atâta, mamă, c-o să fie bine. O să găsesc
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de Cristian Vasile era mai importantă decât niște bani din drepturi obținuți și cheltuiți peste noapte sau un scurt moment de glorie, ce ar fi fost la fel de repede uitat. Odată intrat în repertoriul său, fie pe scenă, fie pe placă, faima pe care o dobândeai și succesul erau ca și garantate. Celorlalți interpreți nu le rămânea de cele mai multe ori decât să ciugulească din ce el respingea. Texte și piese la mâna a doua, care, evident, nu deveneau atât de cunoscute precum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pre- tenție, doar ca să aibă onoarea de a fi compus ceva cântat de Cristian Vasile. Era Pribeagu încetase, dar lăsase în urmă peste douăzeci de piese ale căror cuvinte fuseseră aranjate de el. Dincolo de minunata lui invenție, Zaraza, a cărei faimă creștea în continuare și care marcase pentru Cristi începutul unei noi vieți, tangoul epocii, cum era numit mai în glumă, mai în serios, de succes s-a bucurat în același 1931 și melodia Sunt foarte pudic, madame : Sunt foarte pudic
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cel mai ușor. Un adevărat idol al scenei, cunoscut atât în țară, cât și în afara ei, cu un succes de invidiat, la care orice interpret visa. Un tip întotdeauna elegant, cu aspectul și stilul său de „amorez franțuz“, modest în ciuda faimei și a câștigurilor lui peste măsură, pe care le împărțea în jur cu prietenii, plin de entuziasm și viață, un adevărat iubitor al artei, indiferent care ar fi fost ea, omul de care micuța Rada nici nu îndrăznea să se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fel și să cred că duc o ultimă bătălie a unei generații care e pe cale să fie înlocuită. Cea a tangoului și a romanței, care ne-a stors de atâtea energii și totodată ne-a umplut viața de culoare și faimă. Oamenii sunt tot mai răi și mai violenți. Nimeni nu mai ascultă pe nimeni, nu știu când totul a devenit doar alb sau doar negru și de ce au uitat toți că viața e plină de atâtea culori. În aer plutește
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu era la modă și foarte mulți au considerat-o o muzică ieftină, ce urma să piară a doua zi, dar iată, a cucerit un deceniu întreg ! Vă asigur deci că nu pentru a obține un câștig rapid și puțină faimă m-am dedicat acestui gen, concluzionează Cristi, după care își aprinde o țigară. Știți de ce am ales tangoul și am decis să-l personalizez atât de mult și să-l schimb și să-l adaptez, ajungând astăzi ceea ce sunt ? Pentru că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot mai zbuciumate și mai erotice. De departe, noua vedetă a localurilor este compozitorul și bateristul Serghei Malagamba, venit tocmai din îndepărtatul Chișinău, care debutează în 1937, schimbându-și pe scenă numele rusesc în Sergiu, iar în doar câțiva ani faima sa va depăși hotarele, fiind socotit în scurt timp nu doar pionierul jazzului românesc, dar și un baterist de renume mondial. Datorită felului neobișnuit și nonconformist de a se îmbrăca, va lansa și o modă vestimentară ce-i va purta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
minte că orice are un preț pe lumea asta. Și dacă va fi să devii nemuritor, lumea abia acum începe și are să-și arate colții la fiecare pas. Căci viața o fi pentru toți proștii, dragul meu Cristian, banii și faima țin de noroc și de îndrăzneală, dar nemurirea... Costă poate mai mult decât poți tu da, ascultă- mă, dragul meu Cristian, căci vor veni vremuri în care vei urla de durere și chin, lumea se va nărui în palmele tale
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
începea să danseze printre mese, violonistul făcea un adevărat spectacol cu instrumentul său. Nimeni dintre nenumărații care au avut șansa să-l vadă în acea perioadă în carne și oase, pe scenă, nu a rămas nefermecat de o așa experiență. Faima sa creștea din nou pe zi ce trecea, din vorbă în vorbă, fiecare cu poveștile și trăirile lui personale pe care le purta mai departe, depășind granițele orașului și, din nou, ale țării. Presa îl elogia și îl răsfăța din
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se vedea izgonit până și din cele mai ieftine și mai împuțite crâșme, pe când cântăreți fără mari voci și cu un repertoriu sărac, dar care învățaseră lecția și se vânduseră cum puteau mai bine se umpleau de bani și de faimă. — Și tu, Gică ? Și tu ? ! — Ce vrei, nea Vasile ? Ce ? Să murim de foame ? De-asta te-am învățat eu să cânți, pentru a-ți umple stomacul ? Și tânărul Gică Petrescu, care era tot mai în vogă, i-a trântit
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și plină de dragoste, indiferent câte dezastre avuseseră loc în fața ei. S-a dus înapoi în cameră și și-a pus cel mai bun costum. Costumul negru, pe care îl purtase pentru prima dată la Roata lumii, ultimul loc unde faima și succesul îi zâmbiseră, înainte să-și piardă averea, iar sănătatea să înceapă să i se degradeze. Câtă eleganță și cât rafinament, câtă boemie și dragoste putea simți în materialul sacoului său, care-i emana amintiri ce parcă fuseseră un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
norii negri ce adormiseră orașul. Povestea ospătarului nu doar că l-a mișcat puternic, dar l-a făcut să -și aducă aminte câți oameni ajutase de-a lungul carierei sale, fie cu bani, fie cu susținere, fie folosindu-se de faima sa pentru o simplă recomandare. Studenți, cântăreți, actori, scriitori, textieri și câte și mai câte categorii, oameni cărora nu le știa nici numele și poate și acum îl aminteau pentru bucuria pe care le-o adusese. Simțea deodată că existența
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
acest „liman” sau limită ce sperie, poate, În primul rând pentru marea, „fizica”, „primejdioasa” ei apropiere de ceea ce se numește moarte. Da, mai știi, dacă bătrânețea ar fi fost „instalată” undeva pe la mijlocul existenței umane, ea s-ar bucura de o faimă ceva mai blândă, ar fi - ceea ce eu, În profunzime, cred că este! - În ochii multora doar una din acele etape ale formării și cunoașterii, o altă „mască” a ceea ce numim pripit viață, o formă de a rezista timpului. Deoarece timpul
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
proces al mondializării - În afara, bineînțeles, a fenomenului deja instalat al des-naționalizării, de fapt, al unor mari industrii sau de speculațiile financiare care nu cunosc hotare! -, așa cum nu mă dumiresc prea bine nici cu ceea ce se numește - insistent și cu acea faimă pe care o au leacurile unor șarlatani cum că „ar fi bune la toate!” - postmodernism! Eu, ca și unii dintre creatorii timpului meu, am fost și suntem ceea ce se cheamă moderni, adică actuali! Actuali „atunci”, decenii În șir, Într-un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]