7,566 matches
-
în urmă, în timpul unui bombardament, când fusese distrusă și casa doamnei Popovici, gazda lui Păunescu. Niște muncitori aflați în cârciumă confirmă cele spuse de cârciumar, însă negustorul „face prinsoare“ că acel adăpost există, împreună cu persoanele menționate de el, și pierde. Fantasticul constă într-o ruptură de planul real. Eroul trăiește rațional, verosimil, dar neconcordant; tot ce povestește pare să fie adevărat, numai că acțiunea se desfășoară în alt timp decât cel al evenimentelor cotidiene. Gore, așa cum afirmă Eugen Simion, în Scriitori
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
avertismentul tinerei doamne Zerlendi și al slujnicei de a abandona „cercetările“, deoarece tot ce ține de doctor este un blestem, iar cei care îi cercetează arhivele au parte de nenorocire, însă autorul nu renunță la elucidarea misterului. În final apare fantasticul; cele două doamne Zerlendi neagă întâlnirea cu autorul. Ele afirmă că biblioteca a fost împrăștiată încă de acum douăzeci de ani, iar că slujnica cea bătrână a murit acum cincisprezece ani. Autorul nu știe dacă ce a trăit a fost
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
evenimentele profane, cât și cele sacre. Totuși, încearcă să-și dea o explicație: doctorul Zerlendi este nemulțumit că un muritor i-a aflat taina și probabil determină comportamentul familiei sale de a rupe legătura cu trecutul, de a uita totul. „Fantasticul este aici însăși posibilitatea unui eveniment real, pentru că interpretarea, semnificația lui este neechivocă. În alte nuvele fantasticul reiese din confruntarea nerezolvată a două interpretări ale același eveniment, trăit în chip diferit de participanți“. Ghicitorul în pietre personajul Alexandru Emanuel, viitor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
că un muritor i-a aflat taina și probabil determină comportamentul familiei sale de a rupe legătura cu trecutul, de a uita totul. „Fantasticul este aici însăși posibilitatea unui eveniment real, pentru că interpretarea, semnificația lui este neechivocă. În alte nuvele fantasticul reiese din confruntarea nerezolvată a două interpretări ale același eveniment, trăit în chip diferit de participanți“. Ghicitorul în pietre personajul Alexandru Emanuel, viitor viceconsul, face cunoștință pe litoral cu Vasile Beldiman, un bătrân misterios, fost marinar și paznic la un
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dovedește imperialist, iar la vest, realpolitik-a pretinde că a creat un drept universal, concretizat într-o Societate a Națiunilor, pentru care SUA nu oferă însă garanții. Generația dintre cele două războaie a produs cele mai puternice și, adesea, cele mai fantastice arhitecturi ale sensului. "Teroarea istoriei", după expresia lui Mircea Eliade, este obsesia majoră și, indiferent de gradul de sinceritate al opțiunilor democratice și liberale, această teroare se face simțită. O mare parte a tinerei generații interbelice căuta inauguralul în revoluție
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deficite pe sama guvernului conservator. Din capul locului ne izbește, în discuția asupra acestui pretins și îndelung răbdător deficit - care nu apare decât astăzi, după cinci ani de zile - ne izbește neidentitatea totală între presupunerile răposatului Strat și între cifrările fantastice, însă de reacredință, ale ortalei. Ce zice răposatul Strat? Admitea pentru anul 1875 un deficit de 5 milioane și mai bine și adăuga la acestea 7 milioane și ceva, rămășițe ce credea că vor rămânea neîncasate, la un loc 12
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ni se vor pune înainte cuvinte de intrigi străine, de facțiuni, și altele; dar mai bine ar face guvernanții noștri să-și dea seamă de adevăratele cauze ale răului decât să caute a-și pune răspunderea la adăpostul unor iscodiri fantastice. Lipsa de bun-simț cu care d. ministru de justiție, în loc de-a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o cauză
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alt cuprins. Pe când Strat prevedea un deficit provenitor din neîncasarea veniturilor statului, confrații au lăsat toate prevederile răposatului de o parte, căci trebuiau să le lase, de vreme ce în mare parte acele venituri au fost încasate, și au admis un deficit fantastic, pe care nu-l datoresc numărui, compus din cifre fantastice, ca cele 8 milioane efecte de portofoliu, și, invocând mereu numele lui Strat și autoritatea lui într-o cauză pe care el n-o susținuse niciodată, mai au și azi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
veniturilor statului, confrații au lăsat toate prevederile răposatului de o parte, căci trebuiau să le lase, de vreme ce în mare parte acele venituri au fost încasate, și au admis un deficit fantastic, pe care nu-l datoresc numărui, compus din cifre fantastice, ca cele 8 milioane efecte de portofoliu, și, invocând mereu numele lui Strat și autoritatea lui într-o cauză pe care el n-o susținuse niciodată, mai au și azi cutezarea de-a spune că partidul conservator a căzut prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
își apropia scaunul de fereastră pe care o deschide, și, la lumina cea palidă a lunii, el întorcea foaie cu foaie..."; "I se păru atunci că e într-un pustiu uscat lung, nisipos ca seceta, deasupra căruia licărea o lumină fantastică și palidă ca fața unei vergine murinde?"46 Semnificația "galbenului" în alchimie și în cosmologiile popoarelor, rămâne asociată de veșnicie (precum aurul este metalul nemuririi), de "esența divină"47, fiind preluat ca atribut al principilor, regilor. În tantrismul budist el
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
care Paul Cornea îl vedea între două opere: "o analogie oarecare indiferent de natura și gradul ei" (vezi Conceptul de concordanță în literatura comparată, în vol. Studii de literatură comparată, Ed. Academiei, Buc., 1968, p. 38-39). Într-o conferință asupra fantasticului Borges s-a adresat publicului: "Oare cărui fel de literatură aparținem noi, Dv. care mă ascultați și cu mine: unui roman realist ori unei povestiri fantastice?" Această întrebare în ciuda deosebirii enorme dintre citadinul care a fost Borges și Eminescu, poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Studii de literatură comparată, Ed. Academiei, Buc., 1968, p. 38-39). Într-o conferință asupra fantasticului Borges s-a adresat publicului: "Oare cărui fel de literatură aparținem noi, Dv. care mă ascultați și cu mine: unui roman realist ori unei povestiri fantastice?" Această întrebare în ciuda deosebirii enorme dintre citadinul care a fost Borges și Eminescu, poetul naturii omniprezente condensează, succint, întreaga operă a lui Eminescu. El a formulat-o în finalul Sărmanului Dionis astfel: "Fost-au vis sau nu, asta-i întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
națională. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de Vasile C. Nechita. Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Eminescu cu biblioteca lui Borges este detectat exact. Biblioteca tatălui în care se cufundase micul Jorge Luis, va fi însăși persoana acestuia, destinul lui marcat de "profundele etajere ale trecutului". Nu altfel studentul de la Viena, care răscolea pe uliți vechiturile fantastice la câte un "anticvar", va fi fascinat pe viață de labirintul lecturilor. George Vulturescu abordează tematica centrală "cartea, labirint", exemplificând cu magul eminescian, cu Dionis, cu regele Tlà, intervenția oglinzii și a cifrului, obsesive la Borges. Modestul nostru ecou la
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
noastre cunoștințe, un mic-mare număr de mimică, ce mimică!, în care tot revenea, obsedant, reverența feciorelnică a Tisbeii, într-un picior, dreptul, celălalt îndoit, în spate, elegant, elegant, ca-ntr-un fastuos contradanț elisabetan. Ce față avea Blehan! Ce grimasă fantastic de mobilă! La rîndu-mi, eram și eu bun, jucam adică rolul celui care crapă de rîs, dar nu rîde. În scenariu, cum ar veni. Ce noapte! Mai alaltăseară, ies din atelierul din Armeană, cu gînd să-mi fac rondul de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nou", așa sună pînza albă de deasupra ușii prin care, iată, intră pîlcul de învățăcei ce, după săptămînile de studiu, în încăperile de taină, vor da diseară concertul de închidere. Revăd vila stenic-demonicului Enescu și a delicat-princiarei sale Maruca. Ce fantastică metamorfoză! În domneștile încăperi, spoliate de administratorii comuniști, își găsiseră, ani la rînd, loc de aciuare mitocanii gospodăriilor de partid, țațele lăfăindu-se în patul Marucăi, urduroșii, în cel al geniului. Ce repunere în nobilele drepturi! Au fost aduse, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Legenda este specie a genului epic, care cuprinde fapte reale, dar și închipuite, despre o întâmplare mai puțin cunoscută, petrecută demult. Arată originea unei ființe, lucru, momente istorice, a unor eroi. Aici sunt prezentate faptele reale ivite dintr-o cauză fantastică. Tematica legendei poate fi lupta dintre bine și rău, adevăr și minciună, sărăcie și bogăție, dreptate și nedreptate.) În clasa a III-a, textele epice cunoscute sub denumirea de povestiri sunt: Dreptatea lui Țepeș, povestire populară; La săniuș de Ion
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
menținând un aer familiar și invitând la o permanentă comunicare. La clasele primare se recomandă pentru lectură textele: Vizită, D-l Goe, Bubico de I. L. Caragiale. 4. Povestea și basmul sunt specii ale genului epic, în care sunt prezentate întâmplări fantastice împletite cu unele reale, săvârșite de om, acesta fiind pus față în față cu forțe ireale din lumea nonumană. Mesajul din povești și din basme constă în victoria binelui asupra răului, în faptul că adevărul doboară minciuna, iar frumosul câștigă
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
exemplu, acțiunile specifice care concretizează FUNCȚIILE ce constituie componenții fundamentali ai oricărui basm se pot schimba de la un basm (sau un set de basme) la altul, iar schimbările (care ar putea fi considerate ca urmînd o evoluție istoricește determinată, cu fantasticul devenind rațional de pildă, sau cu eroicul devenind umoristic) sînt numite transformări. La fel, potrivit lui Lévi-Strauss, pentru care un mit constă din toate versiunile sale, se poate spune că aceste versiuni sînt legate de transformări. ¶Van Dijk 1980; Ducrot, Todorov
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Cronologia economiei mondiale, Frédéric Teulon, 72 pag., 44.000 lei • Elemente de logică, Marie-Dominique Popelard, Denis Vernant, 120 pag., 74.000 lei • Europa economică, Bertrand Commelin, 80 pag., 44.000 lei • Europa monetară, Andrew Brociner, 80 pag., 44.000 lei • Fantasticul în literatură, George Bădărău, 96 pag., 71.000 lei • Fascismul și nazismul, Jean Claude Lescure, 80 pag., 49.000 lei • Filosofia artei, Florence Begel, 80 pag., 50.000 lei LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Dicționar ARAD Librăria Corina
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a X-a, în cadrul lecției Amurg violet de George Bacovia grupurile primesc sarcina: Surprindeți ideea poetică a strofei I (II/ III), făcând legătura cu mijloacele de realizare artistică! Metoda piramidei a fost aplicată la clasa a XI a, în cadrul nuvelei fantastice La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale. Fiecare elev primește o întrebare care este apoi discutată și completată cu colegul de bancă, apoi în grup de 4 elevi, în final reportorii grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care sunt
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
I. L. Caragiale. Fiecare elev primește o întrebare care este apoi discutată și completată cu colegul de bancă, apoi în grup de 4 elevi, în final reportorii grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care sunt elementele/detaliile care susțin caracterul fantastic al nuvelei? Aduceți argumente! Autoscopia ca metodă, a fost aplicată la clasa a VIII-a în cadrul lecției Lacul de Mihai Eminescu. Sarcina individuală a fost: Argumentează că opera literară Lacul de Mihai Eminescu e o operă lirică! Fiecare elev a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
și condusă de Georges Mathieu, în care Lupasco a publicat "Cîteva reflecții asupra logicii dinamice a contradictoriului". Doi mari poeți, argentinianul Roberto Juarroz și francezul Michel Camus au fost foarte interesați de filosofia terțului inclus. Cum aș putea uita acea fantastică seară de 9 februarie 1991, cînd am avut șansa să-l întîlnesc pentru prima dată pe Roberto Juarroz, acasă la Michel Camus? Din prima clipă, am fost frapat de intensitatea care îl locuia, o intensitate stranie, căci părea generată de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
asociate procesului alimentării, îmbrăcării, igienei, odihnei etc.; experiența senzorială este dirijată, în vederea optimizării, prin cuvânt, care capătă rol deosebit și în trecerea de la percepția schematică, nediferențiată, la cea organizată, cu o anumită finalitate; reprezentările (,,evocatoare, de completare, de anticipare și fantastice"43) se dezvoltă; gândirea are un caracter concret; realul se îmbină cu imaginarul (vezi explicarea prin magie a multor situații, acțiuni, a existenței unor obiecte, ființe etc.); gândirea copilului este caracterizată, de altfel, prin ,,tendințe ludice" până pe la 7-8 ani
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu toată grupa sau cu grupe mai mici de copii. Povestirea educatorului/educatoarei conținut și formă Conținutul povestirii reflectă: * teme variate: lumea copilăriei și cea a adulților; lumea viețuitoarelor (necuvântătoare)/a lucrurilor/a elementelor/fenomenelor naturii; lumea reală și cea fantastică; lupta dintre bine și rău; relația părinți copii etc.; * personaje încadrate/încadrabile în tipologii diferite; * o sursă/surse de cunoștințe/informații etc. Forma povestirii trebuie să fie accesibilă, aspect ce implică: * dimensiuni reduse, adecvate particularităților de vârstă ale copiilor preșcolari
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]