3,956 matches
-
abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc, Înghițirea peștelui cu solzi de aur (de către Împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, cu soarili În piept, luna-n spati și luceferii pe umeri și cu păru de aur, a doi mânji și a doi căței, care-și unesc forțele În vederea atingerii aceluiași scop: triumful binelui. Tot despre apariția miraculoasă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Înainte de a-i da fata de nevastă. Îndeplinește cele trei probe și se căsătorește cu fata, mărturisindu-i și că are canon de Îndeplinit de la părinți, să fie cap de cal și după ce-l va Îndeplini, să devină iarăși un fecior frumos. În credințele românești despre capul de cal se arată următoarele: Capul de cal se pune În gard la casă, ca să nu te doară capul. Diferite animale pot juca rolul de substitute ale copiilor mult doriți. Bărbatul care s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vrăjile și descântecele) ori chiar păcatele Înfăptuite de părinți În existența lor, participă la proiectarea unui copil. În basmul Viteazul cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare Împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi 34 feciori care nu s-au mai Întors, popa Îi spune: Din. cauza păcatelor ei, o Împărăteasă este sfătuită de un preot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu mâna de aur apare o situație excepțională. Craiul și crăiasa, după ani lungi de așteptare Începură să-și jelească feciorii. Într-o zi de sărbătoare Împărăteasa merge la biserică unde se roagă; mărturisindu-i istoria cu cei doi 34 feciori care nu s-au mai Întors, popa Îi spune: Din. cauza păcatelor ei, o Împărăteasă este sfătuită de un preot să cutreiere lumean lung și-n lat nouă ani Împreună cu Împăratul și să se oprească atunci când soarele va clipi un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sluga este avertizată de către stăpân: dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă. În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost Înjurată, părăsește satul și merge În munți unde naște un fecior Înzestrat cu puterea cumpăna pământului. Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, se pomeni Împărăteasa că prunca-i plânge În pântece, iar Împăratul se Înghesui cu urări care mai de care, Însă copilul tot nu tăcea. Și nu știu cum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
făcu că, ieșindu-și din minți, Împărăteasa zise: -Taci cu maica, năștear-ai de fată mare. Și minune! Copila tăcu și se născu. În Șarpele moșului, moșul găsește Într-o peșteră un șarpe cu cap de om. El mărturisește că e fecior de Împărat vrăjit și că nu se poate transforma În om decât dacă este luat de suflet. Feciorul de Împărat blestemat să fie șarpe este găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur. Șarpele, după Ivan
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
tăcu și se născu. În Șarpele moșului, moșul găsește Într-o peșteră un șarpe cu cap de om. El mărturisește că e fecior de Împărat vrăjit și că nu se poate transforma În om decât dacă este luat de suflet. Feciorul de Împărat blestemat să fie șarpe este găsit de către un moș; pus pe cuptor și hrănit bine, ajunge balaur. Șarpele, după Ivan Evseev, este simbol arhetipal și totalizator, un adevărat model simbolic, imago mundi În concepțiile și În reprezentările arhaice
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
drăgălașă, care nu era mai Înaltă decât degetul cel mare de la mână, care a fost botezată Degețica. Și Povestea lui Tom Degețel narează un asemenea caz. Merlin, Înțelept și iscusit vrăjitor, Îi Îndeplinește dorința unei femei de a avea un fecior mic cât degetul cel mare al bărbatului ei. Basmul Floarea și Florea prezintă o situație diferită: niște zmei cu care s-a războit Împăratul au jurat că, dacă va naște Împărăteasa o fată, ei o fură și o batjocuresc. Împăratul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și e bucuros că Dumnezeu l-a rânduit cu un asemenea dar. Tu muiere, Îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta! Împăratul, merge În drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta e feciorul Cărbunașului, Îl trimite pe băiat cu o scrisoare la Împărăteasă, În care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un asemenea dar. Tu muiere, Îi vide numai ce noroc om ave noi cu pruncu aiesta! Împăratul, merge În drum spre luptă, poposește la casa crișeriului și rămâne uimit de frumusețea feciorului său, Criș; dându-și seama că acesta e feciorul Cărbunașului, Îl trimite pe băiat cu o scrisoare la Împărăteasă, În care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
18 ani. Și n a si d e aii d e Îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe cât eon ceaz două-n zi. Când fata Împlinește 17 ani, se duce la o petrecere În vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; fata moare. Tot despre Încălcarea unei interdicții este vorba și În basmul Frumoasa din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În grădină iar paznicul grădinii Îl Împușcă, după care se cunună cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi Îl cută femeia În cap și găsește acul Înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, Întocmai cum au prorocit ursitoarele . Omul apare În aceste narațiuni ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin Împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre Încercările Întreprinse
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
miezul nopții sunt conotate negativ În credințele românești; la miezul nopții, bântuie duhurile rele. Cojile de ou și broasca fiartă cu smântână par a fi ingredientele unor descântece. Un alt caz prezentat de aceeași Niculiță Voronca se referă la un fecior schimbat, pe nume Cocotea, căruia Îi plăcea dulceața. El ajunsese bărbat voinic În partea superioară a corpului (cu ochi albaștri, barbă și mustăți roșii), care a Învățat carte singur și care purta tot timpul procese, fără avocați. S-a Însurat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Anul Nou, Însă numai de către fetele mari, se ține pentru profețirea și cunoașterea ursiților. Cea de-a treia specie de vergel este sărbătorită În ziua de Anul Nou, după amiază, sau la Lăsatul de Sec În Postul Mare, doar de către feciori; la el se invită și fetele mari Împreună cu părinții lor. Timpul căsătoriei poate fi, În concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur (Cât creșteau alți copii Într-un an, el creștea Într-o lună), care Întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum află, Își alege un cal cu care ajunge la o vale semănată cu mac, după aceea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Într-o gheară de cocoș. Baba Îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt Încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba Îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a Împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sau În actele magice de stimulare a ploii. Într-o altă poveste, Lumânările de cununie (Poveste). Omul de flori cu barba de busuioc, un Împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de Împărat la ei În casă; pe unde pășea el, totul era deschis și pe nimeni nu vedea. Feciorul de Împărat spune În gândul său: De mi ar ieși Înainte o bătrână, sămi fie mamă, să-mi fie tată, iar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu barba de busuioc, un Împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de Împărat la ei În casă; pe unde pășea el, totul era deschis și pe nimeni nu vedea. Feciorul de Împărat spune În gândul său: De mi ar ieși Înainte o bătrână, sămi fie mamă, să-mi fie tată, iar de va fi o fată, să-mi fie soție. A ieșit Înaintea lui fata, iar el, cum a văzut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bucatele miresei să mănânce i-a mirosit bucatele a busuioc. Și, cum a văzut că miroase a busuioc, i-a dat În gând că-i el. În același sens, În basmul Crăiasa zânelor, un Împărat, ducânduse la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană Întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, Împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți. Drumul Întreprins de cei trei feciori pentru a și Încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care se dovedește milostiv cu o babă, de fapt, Împărăteasa (mare fermecătoare strigoaie, Îngheța apa În blid În postul Sf. Petru) care, În chip de cerșetoare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uimite de cântarea ceasului. Atunci, fata Îi cere drept plată să doarmă Împreună În același pat. În momentul În care a devenit nevastă, palatul zânelor a pierit. Crăiasa a rămas numai cu inelul, devenind femeie ca toate muritoarele. La remarca feciorului (așa a fost să se Întâmple, veacul zânelor a trecut, iar tu a fost scris să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde ne-a Împinge soarta, acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să fii soția mea, crăiasa mea), femeia răspunde: unde ne-a Împinge soarta, acolo merg cu tine. Echilibrul se dereglează după furtul inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
inelului de către un corb. Eroul urmărește corbul, apoi se reîntoarce la nevastă și copil. Reuniți, ajung la casa feciorului de Împărat. D. A. Vasiliu afirmă, În Sufletul românului În credințe, obiceiuri și datine: Așa erau Zânele până mai eri, când un fecior de Împărat travestit În fată, cu ajutorul unor obiecte miraculoase le-a Înșelat. Așa spunea bătrânul Dimitrie Fiat, din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete mari, care nu Îmbătrânesc nice când. Acum s'a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din CărăvanSeverin, «că de atunci nu mai sunt zâne, ci mueri». Zânele sunt fete mari, care nu Îmbătrânesc nice când. Acum s'a pierdut, nu mai sunt. Ele stau În mări, cântă, se plimbă și mâncă. Le-o Înșelat un fecior de Împărat de s'or prăpădit. El s'o făcut fată, ca să le poată prinde pe ele pe Crăiasa zânelor. În basmul Copiii negrilor, se căsătoresc doi copii mici. Născut pe Întuneric, protagonistul pornește În căutarea luminii. În acest drum
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]