12,214 matches
-
la noi, M. Beniuc ce se erija în toboșarul vremurilor noi. În „Amurgul idolilor”, scria despre sine: „Am dat umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră că, de la natură, omul posedă o fire demonică, predestinată pentru tragic, că el este implacabil sortit să interpreteze veșnic pe scena lumii rolul personajului tragic. Simbolul lui Prometeu, învingătorul zeilor, exprimă la filosof sensul etic al pesimismului, o justificare a eternei suferințe, o imagine a zădărniciei condiției umane, față de orice speranță sau dorință de ameliorare este fără rost și care impune întotdeauna un tragic sacrificiu. Al. Florin ȚENE Iunie, 2009 Referință Bibliografică: Al.
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
prezențe din viața mondenă a începutului de veac XX a fost, cu siguranță, Maria Cantacuzino, considerată pe drept cea mai frumoasă prințesă aristocrată a vremii. Prietenă apropiată a reginei Maria, ea s-a iubit cu prințul Mihail G. Cantacuzino, cu filosoful Nae Ionescu și cu muzicianul Dinu Lipatti, pentru ca mai târziu să devină soția marelui compozitor George Enescu, mama aviatorului Constantin Cantacuzino și bunica scriitoarei Oana Orlea. Născută la 18 iulie 1879 într-o familie de boieri moldoveni din Tescani, județul
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
aventură. „Anturajul select a făcut-o să beneficeze de cea mai înaltă instruire în spiritul filosofiei și al artei. Așa l-a cunoscut de fapt pe marele Nae Ionescu, alături de care a trăit o iubire devastatoare”, povestește istoricul Dan Falcan. Filosoful a rămas impresionat de vitalitatea ei, deși era cu 11 ani mai în vârstă . Prietenia lor, nota prințesa, era una „eterică, în domeniul transcendental al spiritului”, dar nu excludea dintre calități virilitatea lui. Relația lor nu a fost una lipsită
O POVESTE ADEVĂRATĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366944_a_368273]
-
trăiri intense și spontane, și că ce trebuie să respecte o normă, ea aparține poeziei și prezintă caracteristicile relativului, ale particularului. Al. Florin ȚENE mai 2009 ---------------------------------- *Alexandru Husar (n. la Ilva Mare, 26 aprilie 1920 - m. 17 mai 2009), Important filosof al culturii românești, cercetător al istoriei civilizației, eseist filosofic și moralist. (n.r.) Referință Bibliografică: Criticul de poezie un parazit al sentimentului uman? / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
ori neastâmpărat: (Gora=Neastâmpăratul; Mborgali=cel care nu s-a învățat minte ), coleg cu eroul nostru într-unul din lagărele de exterminare stalinisto-bolșevice. Curajul aristocratului ofițer, al neatârnării, avântul tineresc în somtuoasa uniformă verde a sufletului său în care lăcrima filosoful, îl azvârle pe Radu Mărculescu pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a credinței divine, sub flamura surâsului său înlăcrimat al destinului. Spirit mereu tânăr, vesel, primitor, boierul Radu Mărculescu radia de sinceritate, de echilibru, de omenie, de politețe, de
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
pierdută. În imaginea vizionară emoția este anterioară înțelegerii, deci, implicit în înțelegere. Schimbarea copernicană pe care iraționalismul o aduce în artă constă în această condiționare a înțelegerii de către emoție. De fapt, înțelegerea este un termen- nu opus rațiunii, cum susțineau filosofii antipozitiviști din secolul XX, dar, mai cuprinzător și mai complex decât rațiunea. Înțelegerea care implică emoția, care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea distincție, dar, ne vine în minte definiția kantiană a frumosului:”...ceea ce place universal fără concept “. Definiție care e departe de a afirma natura irațională a frumosului. Semnificația emoțională rămâne astfel să caracterizeze poezia de sugestii
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de ani, sintetizează gândirea psihologică a vremii completată de o listă bibliografică importantă și perpetuu valabilă. Părerile selecționate în acest volum sunt un bun câștigat
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea inclinații spre muzică eclectica), știința, filosofie. Viziunea să asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un ascet, care își transformase atelierul într-un adevărat templu, impresionând pe vizitatori prin atmosfera profund spirituală. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
fi patron de ziar și a conduce secția culturală, aici, sunt preocupări complementare. Nu fac numai cultură, scriu și editoriale, cărți, fac tehnoredactare, îngrijesc ediții ale altor scriitori..., „nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e străin” - cum ar spune filosoful. Mi-am propus să dovedesc forța creatoare a românilor de aici, și i-am căutat pe cei de valoare, i-am mediatizat. Când spun români, mă refer la cetățeni români, nu la etnie. Pentru mine, valoarea nu are etnie, după cum
“NICIO SOCIETATE NU POATE FUNCŢIONA FĂRĂ BUNI PROFESIONIŞTI” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367164_a_368493]
-
alese cele mai bune interviuri cu personalități culturale realizate de Anca Goja în perioada în care ea a reflectat în „Graiul Maramureșului" evenimentele culturale din Baia Mare și din județ. Se regăsesc, astfel, mărturisiri ale unor artiști plastici și vizuali, etnologi, filosofi, actori, regizori, critici de film și de teatru, scriitori, muzicieni și jurnaliști, fie aceștia personalități născute sau trăitoare în Maramureș, fie spirite alese care au avut ocazia să viziteze aceste locuri cu diverse ocazii. Iată câteva nume: Maia Morgenstern, Claudiu
„CONVORBIRI CU ELITELE” DE ANCA GOJA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367206_a_368535]
-
că noi, în România, am ajuns la momentul adevărului. Acum știm ce ființe devenim fără Dumnezeu și știm ce societate producem fără El.” Caracterul - chipul lui Hristos în noi În concluzie, caracterul nu este rodul întâmplării și nici consecința vreunei filosofii omenești. Chiar comportamentul creștin autentic reprezintă standardul cel mai înalt la care poate ajunge ființa umană, însă numai în relație cu Dumnezeu. Parcurgând diferite fragmente din cuprinsul Bibliei, autorul ne arată mai departe, modul în care Cuvântul lui Dumnezeu ne
O CARTE APEL PESTE TIMP de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367212_a_368541]
-
martie 1847, într-o modestă căsuță din mahalaua Păcurari-Iași, într-o familie “împovărată cu șase copii,” una din cele mai strălucite figuri ale științei și geniului românesc, marele savant și istoric ALEXANDRU DIMITRIE XENOPOL, lăsa posterității o biobibliografie impresionantă: - istoric, filosof, estetician, literat, publicist, sociolog, pedagog, economist, om politic și magistrat; - discipol al lui Titu Maiorescu și profesor al lui Nicolae Iorga; - profesor la Institutul Academic, la Universitatea și Institutul Humpel din Iași; - doctor în drept (la Universitatea din Berlin) și
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
și interpretarea umanității în timp prin care putem înțelege, fenomenologic, o anumită transformare a unui loc - spațiu. Prin corelarea individului, a persoanei în cadrul comunității, pe o perioadă de timp concretă, s-a fundamentat umanitatea creatoare în istorie. [1] Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. Unul din filosofii români avea să puncteze sensul istoriei gândind evocarea trecutului ca o fiind o transfuzie a sângelui prezent în umbrele trecutului. Tot trecutul, cu urmele arheologice și cronicile sale, înseamnă o parte din noi, fii ai prezentului. [2] Dacă acceptăm ideea
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Hmm, dar acestea sunt temele filosofice abordate de la începuturile civilizației și despre care au vorbit marii înțelepți ai acestei lumi, ar putea spune orice cârcotaș de serviciu! Eu unul însă nu-i consider ca făcând parte din acest segment, al filosofilor, pe acei creatori care au umplut mii de pagini, asasinând zadarnic pădurile, cu inepții învelite în cuvinte pe care nici ei nu le înțeleg, asumându-și prin fraudă titluri academice cu pretenții. Alexandra vorbește în cuvinte frumoase și simple despre
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
română-engleză, care a văzut lumina tiparului la Editura Singur din Târgoviște, octombrie, 2016. Varianta în limba engleză este o contribuție strălucită a renumitului scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică, prof. dr. George Anca. Marele filosof Blaise Pascal afirma în una din celebrele sale cugetări că, atunci când n-ai un templu în suflet în zadar aștepți apariția zeității. Se pare că acest lucru se potrivește și poetei Mariana Gurza, care, în timp, cu aplecare și migală
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
El spunea: „E frumos pentru cel care crede în nemurirea sufletului, să creadă; asta îi va întări sufletul, îl va ajuta să privească demn moartea...“ „Căci tot ce ține de spirit se situează în afara timpului și a spațiului...“, ne spun filosofii. Socrate a murit între prieteni, ca un om eliberat de frica morții, prin rațiune. Și totuși... pe patul de moarte fiind, stând cu ochii închiși, de sub una din pleoape, scrie Josef Toman, i s-a prelins o lacrimă. La intrarea
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
imaginile tablourilor prin care se alunecă în valul ideilor!“ Mai aflăm că Muzeul a achiziționat acest tablou cu suma de 2,3 milioane de dolari. Meditația este prezentă în multe picturi ale lui. Îmi place nespus de mult și tabloul Filosoful meditând (The Philosopher in Meditation), pe care nu-l vedem aici. Îmi plac tablourile lui Rembrandt „la nebunie!“, nu numai pentru lumina pe care o folosește cu măiestrie, plămădită parcă dintr-un foc lăuntric ci și pentru, iată, ideile picturilor
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
dintr-un foc lăuntric ci și pentru, iată, ideile picturilor lui. Octavian Paler spune că bătrânii pictați de Rembrandt, tot mai mulți pe măsură ce rămân singuri, „sunt luminați de soarele din amurg. Aproape toți absorbiți de gânduri.“ Și îi numește inspirat „filosofi fără nume“... Fac o comparație cu cele citite într-o carte a lui George Călinescu, despre obiceiurile unor triburi de negri din Africa, care-i suiau pe bătrâni în copaci, scuturau copacul și dacă se țineau bine erau lăsați să
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, este sărbătorită și cartea, 23 aprilie fiind declarată Ziua Cărții și Ziua Bibliotecarului român. “Cărțile sunt avuția tezaurizată a lumii și moștenirea potrivită pentru generații”, spunea, în secolul al XIX-lea, filosoful american Henry David Thoreau și cum altfel am putea cinsti cartea, noi, cei care îi suntem zi de zi slujitori în templul sacru al bibliotecii, decât aducându-i o ofrandă ruptă din sufletul nostru. Cel mai recent număr al revistei
,,CĂRŢILE SUNT AVUŢIA TEZAURIZATĂ A LUMII ŞI MOŞTENIREA POTRIVITĂ PENTRU GENERAŢII” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368618_a_369947]
-
prin formula Născutul (informații bogate în Dicționarul Academiei). Avem, în această privință, mărturia scrierilor unor importanți clerici; astfel este numită, de exemplu, sărbătoarea creștină în Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643): „Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui Hristos". Consensul Sfinților Părinți spune chiar că Dumnezeu atâta inimă a pus în creația Sa, încât S-ar
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
acumulate de-a lungul anilor, pentru veșnicie, din împliniri și eșecuri, din educația primită și cultura dobândită, din contemplarea detaliilor creației divine, din introspecție, din bucuriile și necazurile semenilor, dar mai ales din propria suferință. De aceea, probabil, spunea un filosof că atunci când stai de vorbă cu un om stai de vorbă cu nemurirea lui. Iar poetul este înzestrat cu un al șaselea simț - talentul alcătuitor de frumusețe artistică (denumit în Evanghelie „talant” - dublet al cuvântului „talent”, ambele provenind din latinescul
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]