3,915 matches
-
câteva zile în satul natal și mi-a prezentat cartea „Pentru legionari”, autorul fiind chiar Corneliu Codreanu. Era proaspăt ieșită de sub tipar, executată la tipografia Vestemean. Exemplarul pe care l-am văzut era în condiții de lux, având copertele pânzate fin în culoare verde și cu litere aurite imprimate pe prima copertă; o carte voluminoasă. M-a mișcat mult sufletește faptul că pe prima pagină era scris chiar de Căpitan, cu cerneală verde următoarele: Camaradului Călvărăsan și cuibului Omul Nou din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de coceni. Le-am strâns laolaltă și ne-am întocmit din ele un adăpost. Acolo, înghesuiți unul într-altul și uzi până la piele, am stat până noaptea târziu, când ne-a găsit Pera. Venise însoțit de un alt om, un fin al lui Tomici. Ne-a spus că Borobaru și Vârlan, după ancheta de la Primărie, au fost escortați la Belgrad, legați unul de altul cu mâinile la spate. Din faptul cum i-a tratat acuma, se părea că jandarmii îi descoperiseră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
gară s-a interesat de linia care mergea la Vârșet și a putut să cumpere ceva alimente. În timp ce mâncau l-au zărit pe copilul Pera, care le-a povestit tot ce se întâmplase la Ofcea, cum fuseseră arestați Tomici și finul lui, cum că regiunea este împânzită de jandarmii, care îi prinseseră pe cei doi (Borobaru și Vârlan) și îi căutau pe ceilalți trei. Bietul copil era foarte amărât, de ce i se întâmplase tatălui său și urându-le noroc și drum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Coșcofag. Dar așteaptă în zadar până seara, că nici Coșcofag nu apare și nici feciorul hangiului n-a putut să se ducă până în Jamul Mic să-l caute. A doua zi dimineață hangiul, văzându-i îngrijorați, le vorbește de un fin al lui, care se va duce să-l aducă pe Coșcofag din Jamul Mic. Până seara nu sosise acesta cu răspunsul. într-un târziu vine și le spune că nu l-a găsit pe Coșcofag. Cine știe dacă îl căutase
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el, fără nici o grijă, până la Lățunaș, la Neagu. S-au învoit și au hotărât că trebuie să plece imediat ca pe înserat să poată ajunge la Jamul Mic. Deci au plătit lui Țăranu datoria cu prisosință și au plecat cu finul lui Cojocaru. în România, la Lățunaș înainte de a ieși din Vârșeț călăuza i-a dus acasă la el. Aici o mizerie înfiorătoare, care i-a impresionat, îngrijorându-i pe ce mâini își dăduseră soarta. Cojocaru le spusese că prietenul lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
care au participat doi prieteni și colegi de ai lui Florian Dumitrescu, pe care el, Gheorghiu Ion, i-a cunoscut sub numele de Mihai și Adrian. La sfârșitul acestei declarații, Gheorghiu Ion arată că Petre Duduță ia recomandat pe un fin al său Rădulescu Sandu, strungar, care și el făcea parte din unitatea condusă de Duduță. Ulterior, acest Rădulescu s-a certat cu Duduță, astfel încât a primit de la Gheorghiu Ion misiunea să-și formeze o unitate proprie. într-o altă declarație
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grămăjoare de zăpadă căzând de pe crengile copacilor. Ca să evit lumina aceea puternică, am tras perdelele și m-am închis în casă. Se pare că nu aveam însă nici o scăpare. Orașul înghețat se reflecta ca o bijuterie cu multe fațete, sculptată fin, trimițându-și lumina în unghi drept fix spre camera mea. Parcă m-ar fi înțepat cineva în ochi cu mii de ace. Mi-am petrecut după-amiaza întins pe pat, cu perna pe față, ascultând ciripitul păsărelelor. Veniseră o mulțime la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Atena, îndeplinind apoi același mandat la Varșovia. Elegant și distins, cu abilități de sportsman și cu o ținută de aristocrat, F. făcea o agreabilă figură în societate, risipind vorbe de duh și etalându-și verva de cozeur. Ochiul lui de fin observator rămânea însă la pândă, surprinzând chipuri și „măști”, întâmplări cu semnificație morală, pe care va căuta să le speculeze în lucrările dramatice. Fără să persevereze, și-a încercat pana și în gazetărie, colaborând cu reportaje parlamentare și cu articole
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
determinări (vârsta); vâscozitatea lăptișorului de matcă păstrat în refrigerator la o temperatură de 4șC este mai mare comparativ cu cea a lăptișorului păstrat la temperatura camerei; este un lichid gelatinos, albicios, neomogen din cauza diferitelor granule insolubile; aspect: masa vâscoasă, omogenă, fin granulată (Andrițoiu, 2005); culoare: gălbuie ori alb-gălbuie (Andrițoiu, 2005); uneori bătând ușor în brun gălbui, mai ales când albinele aduc în stup mari cantități de polen de la o anumită plantă bogată poleniferă (în contact cu aerul și lumina culoarea lăptișorului
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
nu este lipsită de obiecțiuni...” (Raportul Comisiei însărcinată cu elaborarea celei mai bune metode de editare a textelor vechi). Sinteză a cercetărilor sale asupra vechilor texte privind cultura Transilvaniei, lucrarea Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIII-e siècle (1938), subliniază contribuția Transilvaniei la îmbogățirea patrimoniului culturii române. SCRIERI: Istoria școalelor năsăudene (în colaborare cu Virgil Șotropa), Năsăud, 1913; Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București, 1914; Un manuscris calvino-românesc din veacul al XVII
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
Istoria școalelor năsăudene (în colaborare cu Virgil Șotropa), Năsăud, 1913; Două manuscripte vechi. Codicele Todorescu și Codicele Marțian, București, 1914; Un manuscris calvino-românesc din veacul al XVII-lea, București, 1936; Histoire de la littérature roumaine de Transylvanie des origines à la fin du XVIII-e siècle, București, 1938. Repere bibliografice: Iorgu Iordan, Nicolae Drăganu (1884-1939), „Societatea Română de Lingvistică”, 1942, seria I, memorii, 1; Perpessicius, Opere, X, 89-90; D. Macrea, Școala clujană: Nicolae Drăganu, CLG, 1961, 1; Octavian Șchiau, Un mare filolog: N.
DRAGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
S S· S Se va ev alu a or i d e c ât e or i a pa r m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rtim en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ril or di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
i un ila te ra le ba za te p e tre nd ul d e de va lo riz ar e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S R Pi er de ri fin an cia r e S· R Mo ni to riz ar e S R S· R Se ur m ăre ște zil ni c ev ol uți a pi ețe i va lu ta re 3. Ti po gr af
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
06 S S S· S Se va ev alu a o ri de câ te o ri ap ar m od ifi căr i în co m pa rti m en t 2. Co m pa rti m en t fin an cia r Di m in ua re a pi er de ri di n op er ațiu ni va lu ta re . In di ca to r d e pe rfo rm an ță 0,1 % in flu en
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
i un ila te ra le ba za te p e tre nd ul d e de va lo riz ar e Co nd uc ăto r co m pa rti m en t S R Pi er de ri fin an cia re S· R Mo ni to riz ar e S R S· R Se u rm ăre ște zil ni c e vo lu ția pi ețe i v alu ta re 3. Ti po gr af ie
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Iată de pildă debutul abrupt al romanului Cherokee: “Un jour, un homme sortit d’un hangar. C’était un hangar vide, dans la banlieue est. C’était un homme grand, large, fort, avec une grosse tête inexpressive. C’était la fin du jour.” Prea lucid pentru a fi un grantécrivain, Jean Echenoz și-a făcut din indiferență un stil. Frazele romanelor sale se succedă ca niște alice trase la țintă de un profesionist, asemenea unui personaj din prima sa carte, Le
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și-l pedepsește, de dincolo de mormânt, pe ucigaș, chemând poliția: si Sleuth n’a pas réussi, alors personne ne le peut, et je le sais. Je sais qu’un chat est chat, et Sleuth Sleuth, et que fini c’est fini, quand c’est écrit au milieu de l’écrane, en énorme, savoir qu’à partir de là il n’y a plus rien à faire pour personne, pour les meilleurs comme pour les pires, plus rien à espérer, déjà le
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
obiectivitatea raționamentului, așadar uzurpatoare. „Acoladele comparatiste” (Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă, Natura ironiei la Walter Scott și Mihail Sadoveanu, Coincidența și substituirea contrariilor la Mircea Eliade și Bram Stocker) examinează opere, legături „izomorfice” (pe cât de surprinzătoare, pe atât de fin identificate și argumentate), filiații spirituale și afinități, în proiecții critice remarcabile prin erudiție și forță analitică. Eseul Experiența sadoveniană a povestirilor în ramă preludează o altă lucrare de pionierat în critica și teoria literară românească, Povestirile în ramă. Ipostaze universale
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
lirică populară moldovenească (1973, în limba rusă), a îngrijit volumele Poezia lirică (1975), Cântece revoluționare sovietice (1982, în colaborare) din seria Creația populară moldovenească (16 volume, 1975-1983). Ca prozator, a semnat câteva culegeri de povestiri: Fata frumoasă (1939), Nănașul și finul (1941), La aprinsul zorilor (1947), pe tema satului „nou” colectivizat, a „patriotismului” sovietic. În ultimii ani, C. a continuat să susțină „moldovenismul” din cultură în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
în două lucrări apărute la Universitatea din Tiraspol, în cadrul laboratorului de cercetări științifice a istoriei regiunii Transnistria: Cuvânt despre destinul limbii materne (1992), Limba maternă în destinul meu (1993), ambele în limba rusă. SCRIERI: Fata frumoasă, Tiraspol, 1939; Nănașul și finul, Chișinău-Tiraspol, 1941; Pagini din trecutul Moldovei, Chișinău, 1946; La aprinsul zorilor, Chișinău, 1947; Cum Paraschița a învățat carte, Chișinău, 1948. Antologii: Poezia lirică, Chișinău, 1975; Cântece revoluționare sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Moldavskaia narodnaia liriceskaia poezia. Neobreadnaia pesnea [Poezia lirică
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
mea, eu o să cred în existența ta". 2 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 247. 3 Francesca Y. Caroutch, La licorne. Symboles, mythes et réalités, Éditions Pygmalion, Paris, 2002, p. 19-25. 4 Bruno Faidutti, Images et connaissance de la licorne (fin du Moyen-Age XIXeme siècle), Tome I, teză de doctorat la Universitatea Paris XII (Științe literare și umanistice), Jury: Lucien Bely, Denis Crouzet, Frank Lestringant, Michel Pastoureau, 30 novembre 1996, p. 68. 5 Iov, traducere de Iulia Cojocaru, Francisca Băltceanu și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mea, eu o să cred în existența ta." 289 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, p. 247. 290 Francesca Y. Caroutch, La licorne. Symboles, mythes et réalités, Éditions Pygmalion, Paris, 2002, p. 19-25. 291 Bruno Faidutti, Images et connaissance de la licorne (fin du Moyen-Age XIXeme siècle), Tome I, These de doctorat de L'Université Paris XII (Sciences Litteraires et Humaines), Jury: Lucien Bely, Denis Crouzet, Frank Lestringant, Michel Pastoureau, 30 novembre 1996, p. 68. 292 Iov, traducere de Iulia Cojocaru, Francisca Băltceanu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și 2-3 roșii date pe răzătoare. Lăsăm la fiert 35-40 de minute, apoi adăugăm 1 l de borș de putină fiert cu puțină sare și o crenguță de leuștean. Dăm gust de sare și piper. Închidem focul, adăugăm pătrunjel tocat fin și tarhon tocat. După dorință o putem drege cu smântână. CIORBĂ DE PEȘTE Un crap potrivit, 2 morcovi, o țelină, 1 păstârnac, o ceapă, 1 gogoșar roșu, 2 roșii, 3 linguri de orez, 1 kg borș de putină, 2 l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pătrunjel și doi căței de usturoi. Lăsăm să fiarbă, apoi strecurăm, supa o punem la fiert din nou și punem în ea găluște de griș. După ce a fiert, adăugăm fâșii de morcov și pătrunjel și decorăm cu pătrunjel verde tocat fin. Găluștele de griș se fac din două ouă bătute spumă, adăugăm puțină sare, cinci linguri de griș și două linguri de ulei. Lăsăm compoziția să stea o jumătate de oră, apoi cu lingura punem în supă la fiert. SUPĂ DE
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lasă la răcit, apoi o luăm de pe oase și o adăugăm în supa strecurată. După dorință, zarzavatul îl pasăm și îi dăm drumul în ciorbă, dăm gust de sare și punem piper, verdeață și o crenguță de cimbru verde tocat fin. Separat, fierbem în apă cu sare o ceașcă de paste făinoase cam nouă până la zece minute, apoi le strecurăm și le punem în supă. Se poate adăuga smântână deasupra. SUPĂ DE ROȘII O ceapă tocată fin, un morcov ras pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]