9,041 matches
-
urmă o sumă a satisfacțiilor individuale. Nu putem spune, decât dacă mințim, că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună dacă nouă, în plan personal, ne este din ce în ce mai rău. Chiar dacă nu are cunoștințe deosebite de filosofie, fiecare român intuiește că finalitatea existenței constă în posibilitatea de a ne manifesta ca oameni autentici, care își pun în valoare esența de oameni, așa cum spunea Ludwig Feuerbach: "... ce constituie genul, autenticul omenesc din om? Rațiunea, voința, inima. Pentru desăvârșirea omului se cere putere de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
trăiesc un fel de deziluzie marcată și determinată de un ecart, de o diferență curioasă între așteptări și rezultate. Speranțele post revoluționare erau acelea că vom trăi cu toții mai bine într-o lume liberă. Din entuziasm accentul era pus pe finalități și nu pe metodele de a atinge acele finalități. Ne doream să trăim mai bine, dar am văzut că se poate ca numai unii să trăiască mai bine. Deceniile de după au confirmat că așteptările pot fi înșelate și că privirea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un ecart, de o diferență curioasă între așteptări și rezultate. Speranțele post revoluționare erau acelea că vom trăi cu toții mai bine într-o lume liberă. Din entuziasm accentul era pus pe finalități și nu pe metodele de a atinge acele finalități. Ne doream să trăim mai bine, dar am văzut că se poate ca numai unii să trăiască mai bine. Deceniile de după au confirmat că așteptările pot fi înșelate și că privirea înapoi este acum justificată sau poate fi justificată. Spuneam
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
nejustificate, experiența este mai degrabă calitativă decât cantitativă. Impunerea de calificări specifice este, de asemenea, prea limitată, există adesea disproporții între calificare și experiență. Așa după cum deja am menționat, pentru ca analiza posturilor să fie desfășurată corect și să aibă ca finalitate rezultate bune, ea trebuie să se axeze pe obiective clare, care, după opinia unor specialiști, cum ar fi Lawrence A. Klatt, Robert G. Murdick și Frederick E. Schuster<footnote Klatt, L.A., Murdick, R.G., Schuster, F.E., op. cit., p. 149. footnote>, pot
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
politice: ansamblul riturilor care fie fac vizibile, impun și legitimează ordinea și ierarhiile existente, fie contestă, inversează, ridiculizează aceste relații de dominație. În prima categorie intră comemorările, celebrările periodice, inaugurările, instaurările etc. În a doua - demonstrațiile și mitingurile, charivari cu finalitate politică, riturile de violență etc. De altfel, tot În câmpul tipologiilor referitoare la sistemul ritual poate fi inclusă și dezbaterea În jurul binomului rit-ceremonie. Chiar dacă cei mulți cercetători folosesc cele două noțiuni ca perfect sinonime, au existat și voci care au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antiteză cu practica magică a sorcery (B. Kapferer, 2002, p. 10). În spațiul românesc, Simion Florea Marian (1996, pp. 7-9) a propus În urmă cu un secol, În același spirit, distincția dintre farmec și vrajă, prima fiind un act cu finalități pozitive, realizat cu ajutorul divinităților binevoitoare, În timp ce a doua s-ar referi la acțiuni magice malefice, care implică pactul cu diavolul. În planul actorilor, el distinge Între reprezentanții Necuratului - vrăjitori/vrăjitoare - și fermecător, ghicitor, zodier, descântător, adică persoane care folosesc puterile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
animal, obiect sau individ; b) imolarea sau (În forme mai blânde) alungarea acestuia din spațiul populat de acel grup (J. Henninger, 1987, vol. XIII, p. 92). Conceptul ritual de țap ispășitor „desemnează simultan inocența victimelor, polarizarea colectivă Împotriva lor și finalitatea colectivă a respectivei polarizări” (R. Girard, 2000, p. 54). Aceste complexe ritualice par a fi mai apropiate de sistemul poluției și al purificării (M. Douglas, 1965). După J. Preston (1987, vol. XII, p. 98), riturile „țapului ispășitor” sunt o subspecie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pot fi date altor persoane, pentru consum, astfel Încât dăruirea dezinteresată către semeni funcționează ca o ofrandă pentru divinități (este logica „pomenilor” din satul românesc tradițional, În care bunurile celui dispărut nu sunt distruse sacrificial, ci redistribuite, Într-o tranzacție fără finalitate economică, dar cu scop religios). În familia sacrificiilor sângeroase se Încadrează actele ritualice care conduc la imolarea unei ființe vii. În general, este vorba despre animale, dar se cunosc, din atestări istorice și din date etnografice, și numeroase exemple de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
credincioșilor, ci spaima de a rămâne În cercul vicios al nașterilor și morților. Motivul principal care Îndeamnă la pelerinajele către aceste locuri sfinte mai apropiate de ceruri ține fie de un interes personal - obținerea unui cer (svarga) -, fie de o finalitate suprapersonală - obținerea eliberării definitive (moksa). (M. Hulin, L. Kapani, 1996, p. 379) Prin aceste caracteristici, pelerinajul pare a urma schema riturilor de trecere: el construiește un cadru simbolic și generează o experiență rituală care consacră o schimbare de statut social
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avem celebrarea colectivă, veselă și fără miză, a unei căsătorii oarecare - chiar dacă accentele satirice sunt rareori absente, mai ales când distracția este condusă de tinerii localnici -, iar la cealaltă găsim exprimarea ostilității colective În cea mai crudă formă, având ca finalitate ostracizarea victimei, acoperirea de rușine, eliminarea ei din grup (E.P. Thompson, 1981, p. 274). Definițiile din lucrările de specialitate subliniază polivalența și polisemia acestui ritual: Formă ritualizată de justiție populară, care are ca scop atragerea atenției asupra transgresiunii ordinii morale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1994; M. Ozouf, 1976; R. Sanson, 1976) au urmărit etapele prin care data de 14 iulie a fost construită și impusă ca sărbătoare națională a Franței și tehnicile ceremoniale prin care mecanismul comemorării a reordonat și resemnificat trecutul. Dacă inițial finalitatea sărbătorii era una „conservatoare” (a păstra și apăra memoria revoluției), foarte repede o nouă perspectivă, teleologică, și-a făcut loc: sărbătoarea trebuia nu numai să comemoreze faptele de odinioară, ci și să promoveze un „viitor repetitiv”, un viitor al speranței
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Ghandi, de către una dintre gărzile sale, de religie sikh (ca o răzbunare pentru ordinul dat armatei de a intra În Templul de Aur pentru a evacua trupele rebele sikh), fiul ei, Rajiv Ghandi a declanșat un set de rituri, cu finalitate atât funerară, cât și politică: Procesiunea funerară a durat patru ore și s-a Întins cale de șapte mile pe străzile orașului, constituind o versiune indiană a ceremoniei organizate În onoarea lui John Kennedy cu două decenii În urmă. Trupul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sau mijlocit împrejurările specifice și caracterele etniei românești. Sunt cazuri când acestea capătă expresii cu valoare de unicat, explicabile doar prin condițiile locale. D. sugerează direcțiile pe care vor avansa în viitor cercetările din literatură comparată pentru a împlini majore finalități integratoare în cultura umanistică. SCRIERI: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
se situează în același plan, funcțiile lor fiind aceleași. Interpretarea textelor doctrinare merge mână în mână cu examinarea critică a unor concepții moderne și în ceea ce privește raporturile dintre cultură și religie, dintre cultură și civilizație, locul și rolul inspirației, stilul și finalitatea artei. Și de această dată, C. respinge o erudiție pretențioasă, ostentativă, discursul luând deseori o turnură lirică sau chiar colocvială. Graba redactării și eludarea unor etape, ce se resimt pe alocuri, nu împiedică Nostalgia paradisului a fi un închegat tratat
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Băcanu b.bacanu@unitbv.ro CONCEPTEtc "CONCEPTE" 1. Analiza costurilor de interes strategictc "1. Analiza costurilor de interes strategic" Studiul costurilor reprezintă unul dintre cele mai ample capitole ale științelor economice. Amploarea sa este accentuată de numeroase abordări, diferențiate în funcție de finalitatea demersului științific. Primele noțiuni despre costuri sunt dobândite în timpul liceului, pentru ca apoi, în facultățile cu profil economic, studenții să aprofundeze implicațiile multiple și complexe ale acestui concept de bază. Se remarcă faptul că subiectului i se acordă o atenție deosebită
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o exprimare vagă. Unii tehnicieni consideră că o astfel de exprimare este de natură să inspire o activitate creatoare a membrilor unei organizații, mai degrabă decât să le jaloneze un drum de urmat. Discuția despre scop și obiectiv are drept finalitate obținerea unei clarități a acțiunii și, în general, o clarificare a demersului strategic. Chiar dacă există exemple strălucite de dezvoltare a unor strategii emergente, în sensul oferit de Mintzberg (1978), acestea sunt contrabalansate de exemple mult mai numeroase de eșecuri, care
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
onestitate lăuntrică. Prozatoarea recurge la procedeul identității glisante, incerte, multiple, acreditează o „convergență” a personajelor, acestea apărând ca variațiuni ale unei teme unice: mântuirea personală. C. a preluat mult din arsenalul Noului Roman francez, dar a făcut-o cu o finalitate specifică. În Miercuri, joi pe strada circulară (1998), ceea ce primează este viziunea (neo)existențialistă, romanul fiind cronica unei drame umane: cea a unui artist, un pictor aparent nerealizat, care își ratează deopotrivă și vocația artistică, și viața familială, afectivă, socială
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
literatura română. O excelentă cunoaștere a câmpului teoriei literare și a teatrologiei moderne reprezintă baza pe care autorul își structurează demersul comparatist, interesat în principal de paralelismele și consonanțele existente între spațiile și epocile culturale, și mai puțin de influențe. Finalitatea studiilor lui C. urmărește, de fapt, probarea sincronismului dintre literatura română și marile literaturi europene (în principal cea germană, dar și franceză și engleză). Această intenție poate fi observată încă de la debutul editorial, Caragiale și începuturile teatrului european modern (1974
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a lui Iancu. Când finalitatea discursului liric nu este celebrarea directă a meleagurilor natale, poetul privește țara întreagă, nu numai Transilvania, din inima lor, însușită sau găsindu-se în afară, întinde punte spre semenii săi, oriunde s-ar găsi. Constant, e stăpânit de simțământul de
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
care, prin caracterul lor direct mobilizator, erau folosite ca material de propagandă românească și între tinerii ardeleni. Așa e viața și Trei femei, ambele din 1921, sunt culegeri de mici istorisiri ale unor întâmplări disparate, oarecare, lipsite, în general, de finalitate, dar justificate de autor prin dorința de a povesti lucruri adevărate. Romanul Babylon (I-II, 1921) este în bună măsură o continuare a intențiilor demascatoare din Satire, cu deosebirea că aici principalii vizați sunt ariviștii și îmbogățiții de război. Gustul
COSMIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286438_a_287767]
-
psihocială pregătește terenul pentru autonomie / rușine încredere / neîncredere îndemânare / inferioritate indentitate / confundarea rolurilor Existența mai multor căi ce pot conduce la același rezultat (de exemplu, depresia poate fi pusă pe seama a mai mulți factori) este un exemplu de multfinalitate. echifinalitate. finalitate triadică. reciprocitate triadică. Conform lui Bronfenbrenner, cercul de influență situat cel mai în exterior este reprezentat de cultură. școală și familie. copil. situația economică. Întărirea negativă este același lucru cu pedeapsa. o consecință negativă. o penalizare. fuga. Conform lui Piaget
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
în valoare de 500 de milioane de dolari pentru proiecte în domeniul turismului (Miller, Twining-Ward, 2005: 29). Beneficiile social-culturale veneau să le augmenteze pe cele economice: Unul dintre aceste beneficii este ideea că turismul promovează contactul dintre culturi, iar ca finalitate are pacea mondială, prin contactul direct dintre gazde Și vizitatori. În plus, turismul furnizează stimulente pentru prezervarea activelor istorice, culturale Și de mediu, iar o parte din venituri poate fi direcționată spre proiectele de protejare a acestor active. Dacă ne
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1924), președinte al Eforiei școlilor românești ortodoxe din Brașov (din 1925). Între 1928 și 1931, a fost vicepreședinte al Senatului. Poetul Lucian Blaga îi era nepot. În publicistica lui B., preocuparea dominantă este aceea estetică. Chestiuni cum sunt arta și finalitatea ei (care este plăcerea de ordin spiritual) sau înrâurirea morală a artei își fac loc într-o suită de articole scrise vioi, fără pedanterie, apărute în „Tribuna poporului” (1897). Unele idei vor fi reluate în manualul Teoria dramei, cu un
BLAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285755_a_287084]
-
poeți, prozatori, dramaturgi) și critice, asupra curentelor și revistelor reprezentative, punând în relief valori în genere ignorate. Continuând o preocupare mai veche (Portrete și reflecții literare, 1967), C. perseverează în a medita pe marginea literaturii, a dimensiunii ei lăuntrice, a finalității și chiar a fatalității care îi domină cursul. „Portretele” și „reflecțiile” sunt amplificate în Propilee (1984, subintitulat Cărți și destine) și Amfiteatru cu poeți (1995). Volumul Caietele privitorului tăcut (2001) include, pe lângă maxime și amintiri, numeroase însemnări de călătorie, în
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
statutului de bolnav W. Stern a contribuit la clarificarea problematicii persoanei prin lucrările filosofice și psihologice (dintre 1924-1926). Psihologia sa „personalistă” consideră că persoana umană este: a) existență (unitate în multiplicitate); b) activitate (cauzalitate imanentă), care apare în forma unei finalități; c) specificitate (individualitate, originalitate). Persoana ca realitate este activă în raport cu mediul ambiant, între cauză și efect se interpune persoana, ceea ce face imposibilă echivalența de forță dintre cauză și efect. Importanța cea mai mare în producerea reacției o are persoana (tendințele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]