3,199 matches
-
din timpul bătăliei de o lună de la Suomussalmi. Divizia a 44-a sovietică de infanterie (aproximativ 25.000 de soldați) a fost distrusă în totalitate după ce a mărșăluit pe un drum de pădure drept într-o ambuscadă a unei unități finlandeze de 300 de oameni, "Osasto Kontula". Această mică unitate a oprit divizia sovietică din înaintare, în timp ce Divizia a 9-a finlandeză (circa 6.000 de militari) a tăiat retragerea rușilor. Pierderile sovieticilor s-au cifrat la aproximativ 23.000 de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
în timpul războiului, iarna 1939-1940 fiind una dintre cele mai grele trei ierni înregistrate în acea zonă. A doua ar fi problema inovațiilor în luptele aeriene. Războiul aerian din timpul conflictului fino-sovietic fost primul conflict în care a fost folosită inovația finlandeză a formației de avioane de luptă "patru degete" (patru avioane, împărțite în două subgrupe, din care una zburând deasupra și alta dedesubt, fiecare avion luptând independent de celelalte, dar sprijinindu-și în același timp colegul de subgrupă), care nu numai
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
a dovedit superioară tacticii sovietice a formației de trei avioane zburând în triunghi, dar a fost așa de eficientă, încât fost adoptată de toate forțele aeriene importante implicate în Al Doilea Război Mondial. Această formație "patru degete" și hotărârea piloților finlandezi de a ataca întotdeauna, indiferent de sorții de izbândă, au contribuit la eșecul bombardierelor sovietice în încercarea lor de a provoca pierderi serioase pozițiilor militarilor, rezervelor, orașelor și instalațiilor industriale și civile finlandeze. Opinia publică mondială a sprijinit cauza finlandeză
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
finlandezi de a ataca întotdeauna, indiferent de sorții de izbândă, au contribuit la eșecul bombardierelor sovietice în încercarea lor de a provoca pierderi serioase pozițiilor militarilor, rezervelor, orașelor și instalațiilor industriale și civile finlandeze. Opinia publică mondială a sprijinit cauza finlandeză. Al Doilea Război Mondial nu se desfășura în mod violent, fiind în faza cunoscută ca războiul ciudat. În acea perioadă, "Războiul de Iarnă" era singurul conflict adevărat în afara celui din Polonia și de aceea era în atenția opiniei publice mondiale
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
de Iarnă" era singurul conflict adevărat în afara celui din Polonia și de aceea era în atenția opiniei publice mondiale. Agresiunea sovietică a fost considerată, în general, ca nejustificată. Diferite organizații străine au trimis ajutoare materiale, așa cum erau ajutoarele medicale. Emigranții finlandezi din Statele Unite ale Americii și Canada s-au reîntors în țară și mulți voluntari (așa cum a fost viitorul actor Christopher Lee) au venit în Finlanda pentru a se înrola în armata țării. Voluntari au sosit din Danemarca (1.010), Norvegia
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
De partea finlandezilor au mai lucrat și Forța Voluntară de Muncă, formată din aproximativ 900 de muncitori și ingineri. Corpul Suedez Voluntar, cu un efectiv de 8.402 de oameni în Finlanda, a început lupta prin înlocuirea a cinci batalioane finlandeze la Märkäjärvi, la mijlocul lunii februarie 1940. Împreună cu cele trei batalioane finlandeze rămase pe poziții, corpurile suedeze au făcut față la două divizii sovietice și au fost gata de atac în martie, dar au fost împiedicați să intre în luptă de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
formată din aproximativ 900 de muncitori și ingineri. Corpul Suedez Voluntar, cu un efectiv de 8.402 de oameni în Finlanda, a început lupta prin înlocuirea a cinci batalioane finlandeze la Märkäjärvi, la mijlocul lunii februarie 1940. Împreună cu cele trei batalioane finlandeze rămase pe poziții, corpurile suedeze au făcut față la două divizii sovietice și au fost gata de atac în martie, dar au fost împiedicați să intre în luptă de semnarea păcii. 33 de oameni au căzut în luptă, printre ei
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
ale armatei regulate, care ar fi avut un impact mai puternic asupra desfășurării războiului, sau i-ar fi făcut pe sovietici să nu mai atace. Într-o lună, conducerea sovietică a început să ia în considerație încetarea operațiunilor și guvernului finlandez i-au fost făcute propuneri prin intermediul unor emisari de pace (cu mijlocirea suedeză), prima oară pe 29 ianuarie. Până atunci, Finlanda a luptat, practic, pentru existența sa. Când la Paris și Londra au ajuns zvonuri credibile despre aceste tatonări de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
de Iarnă", era țară neutră în războiul care implica Franța, Marea Britanie și Germania Nazistă. Dându-le drept de tranzit trupelor franco-britanice, guvernul suedez a considerat că ar fi încălcat legile internaționale ale neutralității. Cabinetul suedez a decis să respingă cererile finlandeze pentru desfășurarea de trupe regulate suedeze pe teritoriul Finlandei și, de asemenea, a făcut cunoscut faptul că sprijinul în arme și muniții nu mai putea fi acordat multă vreme. Din punct de vedere diplomatic, Finlanda era prinsă între speranțele aliate
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
putea fi acordat multă vreme. Din punct de vedere diplomatic, Finlanda era prinsă între speranțele aliate pentru un război de durată și între temerile scandinavilor de răspândire a războiului și în țările învecinate, sau de formarea unui val de refugiați finlandezi, dacă țara ar fi fost înfrântă în război. De asemenea, Wilhelmstrasse dădea sfaturi precise pentru acceptarea păcii în condițiile unor pierderi teritoriale — germanii afirmau că orice concesiune teritorială "poate fi oricând corijată mai târziu." În timp ce germanii și suedezii făceau presiuni
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
unor pierderi teritoriale — germanii afirmau că orice concesiune teritorială "poate fi oricând corijată mai târziu." În timp ce germanii și suedezii făceau presiuni asupra finlandezilor să accepte pacea în orice condiții, francezii și britanicii aveau obiective diametral opuse. Din când în când, finlandezilor le erau propuse diferite planuri de ajutor. Pentru început, franco-britanicii promiseseră că vor trimite 20.000 de oameni care să ajungă în țară până la sfârșitul lunii februarie, cu toate că exista condiția implicită ca în drumul lor spre Finlanda să ocupe nordul
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
Pentru început, franco-britanicii promiseseră că vor trimite 20.000 de oameni care să ajungă în țară până la sfârșitul lunii februarie, cu toate că exista condiția implicită ca în drumul lor spre Finlanda să ocupe nordul Scandinaviei. Pe la sfârșitul lunii februarie, comandantul suprem finlandez, mareșalul Mannerheim, era pesimist în legătură cu situația militară. De aceea, pe 29 februarie, guvernul a decis să înceapă negocierile pentru încheierea păcii. În aceeași zi, sovieticii au declanșat un atac împotriva orașului Viipuri. Când Franța și Marea Britanie și-au dat seama
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
trupele sovietice riscau să se împotmolească în mlaștinile împădurite. Termenii unui proiect de înțelegere au fost prezentați finlandezilor pe 12 februarie. Nu doar germanii, dar și suedezii erau nerăbdători să vadă războiul încheindu-se, datorită temerilor de prăbușire a frontului finlandez. Cum guvernul finlandez ezita să accepte grelele condiții sovietice, regele Suediei Gustaf al V-lea a făcut o declarație publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
să se împotmolească în mlaștinile împădurite. Termenii unui proiect de înțelegere au fost prezentați finlandezilor pe 12 februarie. Nu doar germanii, dar și suedezii erau nerăbdători să vadă războiul încheindu-se, datorită temerilor de prăbușire a frontului finlandez. Cum guvernul finlandez ezita să accepte grelele condiții sovietice, regele Suediei Gustaf al V-lea a făcut o declarație publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de muniție. În același
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
și suedezii erau nerăbdători să vadă războiul încheindu-se, datorită temerilor de prăbușire a frontului finlandez. Cum guvernul finlandez ezita să accepte grelele condiții sovietice, regele Suediei Gustaf al V-lea a făcut o declarație publică, prin care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de muniție. În același timp, Uniunea Sovietică a reușit să străpungă aliniamentul până atunci impenetrabil al liniei Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernul finlandez a fost de
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
care refuza cererea finlandeză pentru ajutor al trupelor regulate suedeze. Până la sfârșitul lui februarie, finlandezii își epuizaseră stocurile de muniție. În același timp, Uniunea Sovietică a reușit să străpungă aliniamentul până atunci impenetrabil al liniei Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernul finlandez a fost de acord să înceapă negocierile. Până pe 5 martie, Armata Roșie depășise cu 10-15 kilometri linia Mannerheim și intrase în suburbiile orașului Viipuri. Guvernul finlandez a propus un armistițiu în aceeași zi, dar guvernul sovietic a preferat să mențină
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
reușit să străpungă aliniamentul până atunci impenetrabil al liniei Mannerheim. Pe 29 februarie, guvernul finlandez a fost de acord să înceapă negocierile. Până pe 5 martie, Armata Roșie depășise cu 10-15 kilometri linia Mannerheim și intrase în suburbiile orașului Viipuri. Guvernul finlandez a propus un armistițiu în aceeași zi, dar guvernul sovietic a preferat să mențină presiunea și a declinat propunerea chiar a doua zi. Luptele au continuat până în ziua când a fost semnat tratatul de pace. Spionajul sovietic și-a informat
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
a cucerit suficient teritoriu pentru a ne îngropa morții". Pierderile estimate variază mult — de la 48.000 de morți sau dispăruți în acțiune, așa cum au afirmat autoritățile sovietice imediat după încheierea războiului, până la 270.000, conform afirmațiilor lui Nikita Hrușciov. Veteranii finlandezi ai "Războiului de Iarnă" se laudă cu mândrie că, pentru fiecare finlandez căzut în luptă, sovieticii au pierdut zece soldați. În plus, sovieticii au pierdut foarte mult echipament militar, printre care și 2.000 de tancuri distruse sau capturate. Pierderile
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
Finlanda a fost obligată să cedeze o parte din Karelia și al doilea oraș ca mărime al țării, Viipuri, o bună parte a teritoriului cel mai bine industrializat al țării, ca și zone pe care încă le mai controla armata finlandeză, în total aproximativ 10% din teritoriul Finlandei antebelice. Aproximativ 422.000 de karelieni, 12% din populația Finlandei, și-au pierdut căminele. Armata și civilii din zonă au fost evacuați în grabă, în conformitate cu termenii acordului, și doar câțiva civili au ales
Războiul de Iarnă () [Corola-website/Science/302312_a_303641]
-
Tratatul de pace de la Moscova a fost semnat de Finlanda și Uniunea Sovietică pe 12 martie 1940. Prin semnarea acestui tratat s-a pus capăt războiului de iarnă. Guvernul finlandez a primit primele semnale pentru un tratat de pace cu sovieticii (via Stockholm) pe 29 ianuarie. Până atunci, obiectivul Armatei Roșii era înfrângerea și ocuparea Finlandei. În ianuarie însă, Uniunea Sovietică era dispusă să-și tempereze pretențiile. Astfel, sovieticii cereau
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
pace cu sovieticii (via Stockholm) pe 29 ianuarie. Până atunci, obiectivul Armatei Roșii era înfrângerea și ocuparea Finlandei. În ianuarie însă, Uniunea Sovietică era dispusă să-și tempereze pretențiile. Astfel, sovieticii cereau cedarea istmului Karelia, inclusiv orașul Viipuri și țărmul finlandez al Lacului Ladoga. Peninsula Hanko trebuia să fie închiriată URSS-ului pentru 30 de ani în vederea construirii unei baze militare. Finlanda a respins aceste pretenții și și-a reînnoit cererile de ajutor militar concretizat în trupe regulate, cereri făcute guvernelor
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
scandinavă nu a încetat nici o clipă să spere într-un ajutor din partea Ligii Națiunilor. S-au primit unele semnale pozițive din partea Franței și Marii Britanii și s-a sperat într-un ajutor din partea armatei regulate suedeze, toți acești factori încurajând guvernul finlandez să nu se grăbească cu acceptarea unor propuneri de pace (Pentru mai multe amănunte veziu și: Războiul de iarnă - Sprijinul extern). În februarie 1940, comandantul suprem finlandez Mareșalul Mannerheim și-a exprimat pesimismul în legătură cu situația de pe front, sfătuind guvernul să
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
sperat într-un ajutor din partea armatei regulate suedeze, toți acești factori încurajând guvernul finlandez să nu se grăbească cu acceptarea unor propuneri de pace (Pentru mai multe amănunte veziu și: Războiul de iarnă - Sprijinul extern). În februarie 1940, comandantul suprem finlandez Mareșalul Mannerheim și-a exprimat pesimismul în legătură cu situația de pe front, sfătuind guvernul să înceapă negocieri de pace. Negocierile au început pe 29 februarie, în aceeași zi declanșându-se și atacul sovietic împotriva orașului Viipuri. Pe toată durata negocierilor de pace
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
înceapă negocieri de pace. Negocierile au început pe 29 februarie, în aceeași zi declanșându-se și atacul sovietic împotriva orașului Viipuri. Pe toată durata negocierilor de pace, presiunea Armatei Roșii nu a slăbit nici o clipă. Pe 6 martie, o delegație finlandeză condusă de primul ministru al Finlandei Risto Ryti s-a deplasat la Moscova. În timpul negocierilor, Armata Roșie a străpuns apărarea finlandeze din zona Tali și aproape încheiaseră încercuirea Vîborgul. Tratatul de pace a fost semnat ora 1 dimineața a zilei
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]
-
Risto Ryti s-a deplasat la Moscova. În timpul negocierilor, Armata Roșie a străpuns apărarea finlandeze din zona Tali și aproape încheiaseră încercuirea Vîborgul. Tratatul de pace a fost semnat ora 1 dimineața a zilei de 13 martie (conform fusului orar finlandez, ziua de 12 martie, conform fusului orar al Moscovei). Luptele au încetat la ora 11 dimineață - ora oficială finlandeză. Finlanda a fost obligată să cedeze apropae tot Istmul Karelia (inclusiv centrul industrial Vîborg/Viipuri, al doilea oraș ca mărime al
Tratatul de pace de la Moscova (1940) () [Corola-website/Science/302353_a_303682]