3,170 matches
-
n-are cum să facă ori să meargă ori să vadă ori să ceară etc.); pe de altă parte, omiterea tot a unui predicat incert, care ar putea fi mergi sau te îndrepți sau zbori etc., din enunțul da-ncotro, flăcăule? este considerată, de data aceasta, elipsă gramaticală (vezi Dobridor, s.v. elipsă). De altfel, distincția menționată nu ni se pare prea relevantă: toate tipurile de omisiuni care se petrec la nivelul sintagmei, al propoziției sau al frazei sunt, în fond, elipse
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
asta costă 1,80 dolari. O pereche nouă, solidă, de box, vă costă 2,30 dolari. Am plecat acasă cu perechea nouă. Pe cea veche am dat-o mai târziu singurului cetățean american pe care l-am întâlnit desculț, un flăcău negru, în urma plugului, în statul Mississippi. Vorbind de prețuri, de scumpete sau ieftinătate, aceste noțiuni trebuiesc întelese sub dublul lor aspect. Întâi, în raport cu prețurile din România. Tot ce cerea muncă manuală era scump. Un lucrător agricol la secerat primea 5
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
care s-a infiltrat în țesuturile copacilor, pietrificându-i. Vrem să luăm masa în pădurea arhaică dar constatăm că ne-am uitat tolba cu alimente în stațiunea de benzină, după ce am ieșit din grotă. Trecem pe acolo, și înainte de a coborî, flăcăul nostru, radios, se prezintă cu tolba. All right. Ne continuăm drumul spre sud de Rapid City, urcând o lungă serpentină care ne duce în Munții Negri. În fața noastră se ridică muntele pe care un ingenios sculptor s-a dedicat unei
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
necununată cu Vasile, zestrea se știa: lada plină cu covoare, un vițel, 4 ha de pământ și cheltuielile de nuntă. Cum fata era și foarte frumoasă, tare cuminte și de neam bun (și zestrea de luat în seamă) cei 6-7 flăcăi înstăriți se aruncau la prețuri serioase pentru a-i cumpăra ilustrata, ca dovadă de regina balului. Licitația era purtată (de) pe o masă dinspre scena sălii de clasă lungi de peste 10 metri și lată de 6 a școlii Giurgioana, construită
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
beznă culturală. Clădirile, în mare parte dărăpănate, găzduiesc acum botezuri, parastase și discoteci. După ce programul ministrului Iorgulescu va fi implementat, fusul va începe din nou să se învârtă în mâinile bătrânelor dibace, hora se va încinge în fiecare duminică și flăcăii vor pleca în petit, sătenii vor avea Internet la priză de curent electric. Mai mult, șefii peste instituțiile locale de cultură vor fi adevărați manageri, cu proiecte depuse și valabile câțiva ani. » Horia-Roman Patapievici, presedintele Institutului Cultural Român, a renunțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
râului. Este o trăsătură foarte particulară viața aceasta intensă a personajelor, ale căror fapte rămân obscure și a căror imagine are claritatea liniei: ucigașul Dragomir, care a fost închis la ocnă și are un somn frământat de coșmarul crimei; Stan, flăcăul frumos cu mâini uriașe care are în sânge instinctul omorului; Nicolae, țiganul laș și răzbunător; Profira, vrăjitoarea dușmănoasă și lubrică; Zamfira, mama cinstită și dojenitoare; Ileana, fata care luptă zadarnic împotriva unei iubiri prost îndreptate. D-ra Văcărescu știe să-și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu potcap negru, fără boruri, călugărițe, evrei, fete frumoase cu șorțuri brodate și țechini împletiți în păr, băieți în pantaloni rotunzi, vechili înarmați cu bice și voievozi imperiali, țepeni în mânia lor și purtând mantii aspre cu broderii de aur. Flăcăii beau, joacă hora, iar fetele au spaime de neștiutoare, superstiții nebunești și naivități pe care le-am crede false dacă n-am ști contrariul. Copiii cântă refrene populare, femeile își fac semnul crucii spunând vechi povești la șezătoare, iar oaspeții
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Excludent alii... De atunci, Bizanțul a format și modelat sufletul artistic al Europei Orientale. Capitolul întâi Literatura orală populară Folclorul, tradițiile, obiceiurile populare, dansurile oferă elementele unui pitoresc tablou. Poporul are o întreagă literatură de legende și tradiții, în care flăcăii mor din dragoste, călăreții străbat câmpia, zânele fac frunzele să foșnească, iar eroi legendari se ivesc noaptea din toate stâncile. Primii exegeți care s-au aplecat asupra legendelor populare românești au fost Alecu Russo (între 1840 și 1846), Anton Pann
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mai mică divagație nu strică tabloul prin neverosimilul lor, este o pastorală trăită de păstori adevărați, murdari și brutali, printre oi care nu sunt nici pieptănate, nici împodobite cu panglici. Pe coasta muntelui Istrița, aproape de Buzău, îl urmărim pe un flăcău voinic: Gheorghiță, fiul lui Negoiță. El are niște conturi de reglat. Face negoț cu piei de oaie, lapte, smântână, brânză; umblă pe la stâne și știe fie cusurgiu ca să cumpere cât mai ieftin: Și umblă din stână-n stână De tot
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
moravuri, mai precis despre decăderea lor, drept urmare a „nebuniei înnoirilor“. Căci unde ne sunt nunțile cele frumoase, „ce odată era obștești“, și vechiul chip galant de a face curte, „care-ți insuflă niște suvenire mitologice“, când simplul fapt că „un flăcău apucă pre o fată de peștiman sau de salba care-i este împregiurul gâtului, este ca și când ar cere-o de soție?“. Iar în locul lor, iată „nunțile bogaților noștri de astăzi, unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
unde căsătoria este o speculație, binecuvântarea părintească o comedie de râs, fata o marfă, adeseori dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu, flăcăul face azi curte „lăzei cu galbeni“, după care face o „declarație, ce pute a aur și a precupeț două ceasuri de departe!“. Unde sunt, așadar, vremurile de altădată, când cimpoieșul, după ce fata de la țeară îi încuviința cererea, mergea în casa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
dânsa în cămara amorului“. Dar toate aceste „alegorii“, „idilii practice“ au fost distruse de „coasa civilizației“. Chiar și în satele de la munte a apărut un nou chip de a face curte, și anume: „o fată căreia i-au plăcut un flăcău din vreun sat, îi dă voie să vie s-o vadă o dată pe săptămână“, iar când „părinții s-au culcat, fata, dacă este vară, iesă încet, încet, pe vărful degetelor, se duce de-și găsește ibovnicul, și puindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
vărful degetelor, se duce de-și găsește ibovnicul, și puindu-se pe iarbă verde, supt un păr bătrân ca veacurile, își vorbesc de dragoste“. Dacă este iarnă, scena se petrece „pe cuptior“Ă. Iar după această nevinovată noapte, „dar nevinovată!“, flăcăul vine și sâmbăta viitoare la amoreză „să-i facă curte pe cuptior sau pe supt păr“. Mă întreb cum ar fi sunat articolul lui Kogălniceanu azi, după nunți ca aceea dintre Monica și Irinel Columbeanu. Cine face curte cui și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
zile până când dragonul a fost înfrânt. Fără puteri și rănit, tânărul a eliberat Soarele, reușind să facă fericiți pe toți cei care-și puseseră ultimele speranțe în el. Natură a reînviat, oamenii au început să zâmbească din nou, doar flăcăul nu a mai apucat să vadă primăvară venind. Sângele cald din rănile sale cădea pe zăpadă. În timp ce zăpadă se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primăverii, răsăreau din pământul desțelenit. Cand ultimul strop de sânge al tânărului s-a
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
țăranii fiind obligați să lucreze mai toată viața pe moșia boierească. Semnificative sunt cele arătate de săteanul Lazăr Gheorghe Mirăuță din satul Alba care lucra pe moșia lui Ion Franc: Cea mai mare parte din viața mea de copil, de flăcău și apoi însurat mi-am petrecut-o la plugurile boierești, am făcut parte din echipele permanente de la mașina de treier. Cu adâncă mâhnire în suflet îmi aduc aminte de viața amară pe care am trăit-o în timpul domniei boierilor de pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
practica mai ales cu scopul de a face rău altora în favoarea unora. Așa a fost în toamna anului 1924 cazul unei fete din sat pe nume Elena Gh. Cronț, frumoasă de altfel și care era mireasă cu Constantin V. Alupoaie, flăcău voinic, frumos și gospodar. Cu trei zile înainte de nuntă fata s-a îmbolnăvit rău. Toată familia s-a alertat. Tatăl fetei, om grijuliu a pus caii la căruță și cu fata bolnavă au plecat la o vrăjitoare la Baranca. Au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care trebuia să-i cânte la nuntă, i-a cântat la înmormântare. Tot satul a participat la înmormântarea ei. A fost un plâns și-o jale de nedescris. Dumitru Cronț în vârstă de 86 de ani povestește că pe când era flăcău, mergea cu tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală care învârteau pe lângă un copac un gânj. Din când în când se opreau și cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se confruntau registrele de stare civilă cu situația reală din teren. în general, se proceda așa cum a observat revizorul școlar Scipione Bădescu: Se scutesc uneori părinții cu mijloace de a-și trimite copiii la școală și se pun pe listă flăcăi și fete care de mult se prind în joc, ori văduve oloage sau lipsite de orice mijloace de existență și a căror locuințe erau la 4-5 km. depărtare de școală. Imposibilitatea copiilor de a merge la școală din cauza grelelor condiții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
te scoală măricel Să te duci cu oile Pe câmpul cu florile, Să te duci cu vacile Pe câmpul cu fragile.” Cântecele de dragoste sunt cele care au o mare circulație mai ales în rândurile tineretului. Ele erau cântate de flăcăii din Vatra, din Bașeu, din Alba în zilele de sărbătoare când se întorceau de la hora din sat, la diferite șezători sau la clacă. în unele cântece sunt amintite păsările cântătoare, pădurea cu umbra sa și florile cele mai frumoase. Dăm
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o bătem, Voia-n casă s-o făcem!” Tot pe roate, pe schimbate Și cu stângul mai departe, Cu dreptul mai înapoi, C-așa-i jocul pe la noi!” Vorbind despre jocuri, nu pot să nu-mi amintesc jocul de bărbați (flăcăi) numit impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
impropriu „țigăneasca-de fapt o bătută, organizat pe mehedeanul din centrul satului la hramuri, la Paști sau la sărbătorile de iarnă, când fanfara de la Bașeu zisă pe vremea aceea și „Bozenii aprindeau jocul și mai tare. Nu-l pot uita pe flăcăul mic de statură, dar vânjos, încălțat cu cizme de piele neagră și cu pălărie bătând pământul cu picioarele. Era Schiopeț Ghiță care era neîntrecut la „țigănească. Pe lângă acest joc erau și altele. De altfel și D. Cantemir spunea că: „jocurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții băiatului trimiteau un staroste, om cu experiență, ales dintre rudele familiei, la părinții fetei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fetei pentru a vedea și părerea acestora. Dacă se ajungea la înțelegere asupra tuturor problemelor, se pregătea la casa fetei logodna, un fel de petrecere cu mâncare și băutură organizată de obicei de către părinții fetei, la care participau starostele, părinții flăcăului, rude apropiate și bineînțeles, cei doi tineri. în ziua următoare tinerii trebuiau să meargă să-și facă analizele la dispensar și apoi să depună actele la primărie pentru căsătorie. Mai înainte, căsătoria era aprobată de sfatul bătrânilor din sat și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ajutau pe mire să se bărbierească, să se pieptene și să se îmbrace cu hainele cele noi de mire, prilej cu care făceau și anumite glume. La bărbierit îi aduceau coasa și-i cântau: Foaie verde ciucălău / Radeți barba de flăcău ! După ce te-ai însurat / Barba-i bună de aruncat . La pieptănat îi aduceau grebla, iar la îmbrăcat îi aduceau haine vechi și rupte de ale tatălui său. în tot acest timp muzica intona diferite melodii vesele. Către amiază la casa
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]