3,509 matches
-
cealaltă, scuar, dilatarea în oraș, coca minții de tînăr, cum prinde ea mirosurile negre de aici, și pe acesta de text l-a prins! gînditorul de la Hamangia ca atitudine de răspuns, capul băgat între umeri, coatele pe genunchi, între degete frămîntarea anacronică a brichetei roșii, hipnoză totală, două perechi de ochi urmăresc tehnologia de vîrf a pixului, ce să atenueze alți doi ochi, ai minții! alt controlor, calm din rumegatul gumei, dacă s-au văzut biletele? rotesc privirea, trupul, urc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primăvară, miei la fel de mulți ca oile în turmă! Boju km 473 tunel, repară linia paralelă, sursa de alimentare lumile paralele, scurgeri spre Someș, luciul de iaz cu gură la nord-est, panta rambleului, primăvară pe toamnă trecută! utilaje de terasare în frămîntări, unelte indirect agresive, din lucrativ, din semantic în fond, două tunele, muzele neliniștitoare cu bucle pe care vom călca, 2-3 km de anticipate întîrzie proiecția cui în timp? prea golașe dealurile cu hăul Bacovia, copiii de acum se nasc în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
găsește pacea rupt în altul, să fie tot prohodul acesta! țara ar mai avea unde se retrage din iadul istoric, în istoria Ardealurilor ei, dar peste Carpați, peste Muntenia, tăpșanul înclinat cu bot în Dunăre, vor sta Munții Lupilor și frămîntarea lor fără rest, nu iese nici bulz, nici telemea! Băcia mînia se poartă pe nori, Băile Călan amenajări balneare în îngrăditură, căutînd cătarea pușca perechii de coșuri are două țevi, cocseria Călan ruine incomplet evacuate, fierul s-a cerut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
betoane. Ora 8,10, în personalul Buzău Ghimeș, în stația Onești, ziuă cu pojghiță pe băltoace, Trotușul cenușiu, dilatările de soare pe dungi, cu mult mai teșite straturile pe coastă, fliș spintecat, stîna cu țărîna înghețată, bolovani oile, halta Trotuș frămîntare submontană, noapte și zi fac două călătorii, nesiguranță din adînc, bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
numele chinezesc al țițeiului este Shiyai ulei de piatră), care a atras atenția asupra extragerii și folosirii produsului respectiv. Înscăunarea dinastiei Yuan (1279-1368), întemeiată în anul 1206 de Kubilai Khan (mongol), a încheiat cea mai lungă epocă istorică de mari frământări, reprezentând și cea mai sângeroasă perioadă a istoriei Chinei, în procesul formării statului multinațional chinez și care avea ca bază și nucleu civilizația Huaxia și cultura Han, fiind a treia etapă a formării națiunii chineze. În cadrul acesteia, pe calea cuceririlor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cunoașterii umane. Cum arătam la un moment dat, viața ne-a alăturat de prea puține ori pentru a cunoaște mai bine și a comenta unele aspecte din viața personală a profesorului Mustață. Mi-ar fi plăcut să-i știu aspirațiile, frământările, suișurile și coborâșurile, hobiurile, gusturile, slăbiciunile, unele scene amuzante din viață etc., pentru a-i face un portret ca om și coleg. Atât cât am reușit să-l cunosc, aș spune că sub masca unui om sobru, distant, deosebit de exigent
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
învățământului superior și cercetării științifice ieșene. Personal, l-am cunoscut pe prof. univ. dr. Gheorghe Mustață imediat după anul 1990, când devenise conferențiar universitar, la catedra de zoologie a Facultății de Biologie-Geografie din Universitatea Iași. Era o perioadă de puternice frământări din partea facultății amintite și a conducerii Universității, care vizau și recuperarea Stațiunii Biologice Marine „Prof. dr. I. Borcea”, de la Agigea, stațiune care fusese creată și aparținuse până nu demult Universității și care fusese luată de Administrația Portului Constanța Sud-Agigea, odată cu
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
profesorul sa nu le facă o prezentare a istoricului Stațiunii. Nu rareori această prezentare se transforma într-un veritabil curs concentrat de Hidrobiologie presărat cu elemente de biologia Mării Negre. Primele cercetări în domeniul biologiei marine au fost consacrate tanatocenozelor, descifrării frământărilor mării pe baza resturilor cochiliilor de moluște. Rigoarea și curiozitatea științifică l-au determinat să se aventureze mai departe, spre larg, de la biocenozele litorale către studiul comunităților bentonice sublitorale. Nu pot uita entuziasmul primelor mele ieșiri pe mare cu mica
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
le permiți sa-ți palpeze musculatura picioarelor care fac atâtea minuni pe terenul de joc? Nici amintirea momentelor de glorie trecută și nici suferința sufletească îndurată nu mi-au îndulcit amarul hotărârii la care am ajuns după câteva zile de frământări, la unica hotărâre rațională posibilă, aceea de a nu mă supune riscului unei intervenții chirurgicale și de a mă adapta unui nou stil de viață fără fotbal. Ani de zile am resimțit durerea abandonului inevitabil, impus de sentința unui destin
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pierzi locuința și tot sprijinul meu. Tace și ține privirea în pămînt. Pare că se frămîntă. Ridică apoi ochii aceia frumoși și clipește din genele exagerat de lungi. Sînt convins că acolo, în căpușorul acela adorabil, este o furtună, o frămîntare care va duce la o decizie crucială. O decizie care să-i marcheze întreaga viață. Ei, ce spui? Ai decis ceva? Da. Ce, ce ai decis? Plec de la cămin... Bumbărează și-a introdus o nouă bombă în CV. Primarul m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-l avem în față, apărut la Editura P.I.M.,Iași și care are în vedere exact ceea ce spunea-ți mai devreme : pământul, oamenii. Cum a apărut ideea nașterii acestei cărți ? ȘB-P- Ideea, nașterea acestei cărți a apărut ca urmare a unor frământări interioare ale mele, în care mama mea a insistat totuși să scriu ce văd, ce simt, ca să cunoască și ceilalți care vin după noi, viața țăranului român în perioada primului război mondial, al doilea război mondial, în perioada secetei și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
alt statut internațional pentru Principatele Române și mai ales înlăturarea regimului fanariot 65. Totodată, a fost contemporan cu împrejurările dramatice ce au dus la ocuparea ținuturilor Cernăuți și Suceava de austrieci și la anexarea lor sub numele de Bucovina. Toate frământările epocii au contribuit în bună parte la formarea conștiinței și caracterului său, precum și a orizontului politic. Din scrierile lui Balș putem deduce că sursele gândirii politice românești din Bucovina, în epoca luminilor, își au originile în ideile iluminismului francez și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
strugurii într-un pahar de vin Să te strivesc pe toată ntr-o credință Și-n ea să strig al lumilor suspin. Voi, stropi de sânge, boabe de lut înfiorate, Svâcnește viața toată-n voi... În pulsul vostru cântă a lumii frământare... O temă deosebită este cea a naturii sfințite, cel puțin în plan autohton, unde românul manifestă de secole un cult al pământului strămoșesc, cult descoperit în „Cântecul pământului.” Probabil că acest cult și comuniunea cu natura, clamată și de Eminescu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
spre sfârșit i s-au umezit puternic. A plecat într-o dimineață rece, cețoasă și mohorâtă de ianuarie, 3 ianuarie 1974. Și acum, după ani și ani aud ecoul timbrului său vocal: „Mariană, să nu uiți nimic, nimic din toate frământările noastre. Când vei uita, îți vei pierde rădăcinile și atunci ne vom pierde neamul.” Era bunica un om profund și deseori mă gândesc cât de mult și-a identificat existența cu neamul și comunitatea căreia i-a aparținut. Asemenea refrenului
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
că nu se cade să întârzii, unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi-am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă, Adi și-a fixat un gen de cutumă în a-i da tatălui nostru de pomană, alături de cele rânduite în mod obișnuit țigări și brichete. Odată, ne întorceam împreună de la cimitir și pe toată distanța
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de la intrarea în cămin. A stat cu mine și mi-a perfectat toate detaliile legate de cazare. Îi plăcea mult Iașiul, oamenii, locurile, dar mai ales tradițiile și seriozitatea învățământului ieșean. Când am ajuns la cămin, în „Pușkin 6”, căminul frământărilor noastre, cazarea era în plină desfășurare. Era căminul Facultății de Biologie-Geografie-Geologie și al Facultății de Fizică. Întotdeauna se respecta același protocol în repartizarea „bobocilor”, etajul IV fiind ocupat de anul I. În cameră am fost cinci studente repartizate, din care
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
între pulberi de stele, Jike s-a întâlnit cu tata și stau acum să savureze plăcerea unei țigări, așa cum o făceau în urmă cu 30 de ani. Din toată configurația traseului nostru universitar, din tot zbuciumul, trăirile noastre și desigur frământările noastre interioare, un episod unic mi-a rămas cel mai aproape de suflet și-l leg fără putere de tăgadă de imaginea și profesionalismul fără echivoc al regretatului domn profesor doctor Băcăoanu Vasile. Poate pe undeva structura mea, cu siguranță formatul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
povară a gestului incomplet” toată viața. Dintre toate colegele mele de facultate, cu Dana am păstrat o legătură viabilă, poate și pentru că distanța geografică în sine este mică, iar întâlnirile noastre se accesează mult mai rapid. Ea îmi cunoaște toate frământările și mi-a fost alături în acele momente decădere, ajutându-mă de fiecare dată să mă ridic, fiindu-mi sprijin și alinare. Adina a plecat departe, mult prea departe, însă reușim să păstrăm relația constantă, grație internetului și suplimentelor sale
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
puzzle-ului meu dumnezeiesc. Este un numitor grefat și statuat pe acele coordonate ce dau credit și potențial socio-valoric statutului de medic, aici gândindu-mă evident la profesionalismul acestor oameni. Ce-i deosebește însă? În mod cert specialitățile medicale, poate frământările lăuntrice, însă dincolo de toate și de tot, rămân oamenii, „oamenii puzzle-ului meu dumnezeiesc.” Nu există și n-am prefigurat o ordine în prezentarea domniilor lor, am respectat doar momentul întâlnirii pe această schemă de puzzle, așa cum mi-a rânduit-o
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
primar specialist neonatologie în cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. Relația mea, a familiei mele cu doamna doctor vine în prelungirea celei socio-profesionale. Ne cunoaștem de aproape douăzeci de ani și sunt convinsă că doamna doctor îmi știe parte însemnată din frământările mele. A fost alături de mine și a deschis ușa sufletului meu zbuciumat atunci când timpul a cerut-o. Indice de personalitate, altruismul. Doamna doctor Tatiana Samoilă, medic primar specialist, interne, în cadrul Spitalului Municipal de Urgență, Pașcani. Ne-am cunoscut prin intermediul copiilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
inevitabila colonizare romană a dus la asimilarea dacilor, dând naștere poporului român și a limbii române, din care făceau parte indivizibilă, și fac și astăzi, basarabenii și bucovinenii. Nașterea poporului, care de-a pururi va purta numele ROMEI, în ciuda tuturor frământărilor și răzlețirilor de pe lungul drum al Istoriei, va tinde necontenit spre libertate și unitate. Așadar, dintotdeauna Basarabia și Bucovina de Nord au trăit și vor trăi cât lumea, prin trecutul lor glorios, ca un tot unic și indestructibil, în hotarele
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a înghețat sângele în vine și li s-a oprit suflarea-n piept de spaimă. Am cincizeci de ani. Mă fac haiduc nu din îndemnul sângelui înfierbântat al tinereții, ci din amară și fără de leac suferință, după îndelungată chibzuială și frământare. Din Apuseni, apăi, no, de răul cătanelor împărătești, am fugit în Făgăraș. Am muncit, pe ici, pe colo, ca un câine de pripas, ascuns cu nume schimbat. Mi-am luat muiere, o făgărășancă blândă și bună ca pita când o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-am văzut-o de aproape 30 de ani? ─ Ai drepate, dar când intri prin magazine, nu te mai pot scoate. Am stat pe plajă până către ora șapte seara. Simțeam briza mării care ne înviora după atâta mers și frământare. Soarele după amiezii ne încălzea încă puternic. Apa mării prin valurile ei când mai accentuate, când mai domoale parcă ne mustra: „Pe unde umblați nebunelor? Ați uitat că ați făcut atâta drum ca să fiți aici lângă mine? V-ați lăsat
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
cât trăisem și mă obișnuisem în mediul studențesc cu atmosfera plină de zumzetul tinereții, cu dialogul antrenant și reconfortant, cu băieții și fetele de la cursuri și seminarii, cu iluzia dulce că încă trăiesc, mă regăsesc și mă îmbogățesc sufletește în frământările și întrebările lor, aflându-mă și menținându-mă eu însumi într-o necontenită și neostoită căutare și realizare a personalității, cu senzația că timpul mă ocolea și trecea peste mine și peste ei, deopotrivă, unindu-ne și ocrotindu-ne nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]