3,189 matches
-
creat-o, fără ca altcineva să se încumete a continua ideea predecesorului. Rămâne importantă înscrierea de pe ancadramentul superior al ușii, care indică expres anul realizării bisericii: „ANO 1809”. Vrând parcă să compenseze dimensiunile bisericii, interiorul acesteia a fost conceput ca o frescă murală în care, „...bogăția temelor iconografice, compunerea acestora, dezvăluie fără greutate, mâna unui harnic artist țăran, înzestrat cu fantezie, cu darul povestirii, cu dragoste pentru flori, pe care le adună în glastre, le presară pe veșminte, le anină de arcade
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
parcării de la intrarea în incinta mănăstirii. În primăvara anului 2006 se finalizează lucrările exterioare la Biserica veche: se vopsește exteriorul,se toarnă trotuarul din jurul bisericii și se plachează soclul cu travertin.În luna mai s-a început pictura , în tehnică frescă, la Biserica veche, pictor fiind Gicu Hodea cu ucenicii. În vara anului 2006 s-au mai efectuat unele lucrări la Clădirea nouă, construindu-se garajul a cărui platforma devine terasă pentru bucătăria mănăstirii, ulterior se construiește și marchiza. În perioada
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
din Oaș și a protopopiatului din Negrești, a ierarhului însuși (care era conștient de importanța reînvierii vieții monahale ortodoxe pe aceste meleaguri) a fost obținută autorizația necesară. Lucrările de restaurare au durat din 1981 până în 1988, sub îndrumarea Departamentului Cultelor. Fresca bisericii a fost lucrată între în anii 1988 și 1989. Clopotele și o icoană a Maicii Domnului,înstrăinate în 1954, au fost readuse la mănăstire, însă nu și icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, cea considerată făcătoare de minuni, ascunsă de
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Societății Reșița. Tot în 1942 s-a reparat interiorul mănăstirii, după planurile arhitectului Dimitrie Boitor din Oravița, iar iconostasul și stranele au fost sculptate de Aurel Cotârlă tot din Oravița.Pictorul Nicolae Popovici, preot în Cacova (astăzi Grădinari) a realizat fresca din interiorul bisericii în stil bizantin. La 30 octombrie 1943 mănăstirea renovată astfel a fost sfințită cu mult fast de către Episcopul Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ieromonahul Paisie Răileanu însă, nu pare să aibă o părere pozitivă cu privire la contribuțiile aduse de
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
13 lucrători, renumitul meșter a construit biserica de la temelii, în timp de 36 de zile. Lăcașul, o construcție spațioasă din lemn, în plan triconic, cu pridvor închis, pronaos și altar. Înălțimea până în vârful turlei este de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
pronaos și pridvor închis, iar catapeteasma a fost confecționata din lemn masiv de stejar sculptata. Fațadele exterioare a lăcașului religios sunt tencuite și vopsite foarte simplu în culoarea albă. Pictură interioară a fost realizată în anul 1990, în tehnică de frescă de către pictorii Radu și Alexandra Jitaru Concomitent au mai fost construite o serie de clădiri anexă, clădirea stăreției compusă din patru încăperi, o clădire cu parter și un etaj și coridor, unde au fost amenajate la fiecare nivel un numar
Mănăstirea Feredeu () [Corola-website/Science/312439_a_313768]
-
Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori bisericești din Târgul Neamț. La 15 septembrie 2002 - când s-au finalizat lucrările de pictură a bisericii, a fost sfințită pictura acesteia de către Înaltpreasfințitul
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
de la Mănăstirea Polovragi. Mai apoi, în anul 1992, schitul devine mănăstire de maici. Pictura interioară este în ulei, în stil bizantin, făcută de pictori necunoscuți. Starea de conservare este bună. În exterior nu există decât pe frontispiciu trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
trei icoane în frescă, reprezentând cele trei hramuri pe care le-a avut succesiv biserica. În pronaos sunt zugrăviți ctitorii arătați în pisanie. Biserica are un pridvor deschis, susținut de șase coloane, bolta și zidul dinspre pronaos fiind zugrăvite în frescă. Catapeteasma este din zid, iar turla, de formă octogonală, este așezată peste pronaos. Fațadele exterioare ale bisericii poartă un brâu median înconjurător, însoțit deasupra și dedesubt, la douăzeci de centimetri distanță, de un alt brâu, mai subțire. Atât deasupra brâului
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
a fost ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea. Așezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient și Occident, dintre Renașterea italiană și stilul clasic bizantin. Cocheta și inedita biserică a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu - același artist care pictase fresca de la Ateneul Român și Catedrala din Alba Iulia. Doar trei maici au venit la Pissiota din obștea de la Ghighiu și au muncit strașnic, începând din anul 1933. În afara stareței mai erau maicile Irina și Alexia. Cele două erau mamă și
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
ales contraforții, forma cupolei și clopotnița-turn separată. Înălțimea cupolei este de 24 m, iar a clopotniței de 33 m Biserica are o navă cu suprafața de cca. 200 m și poate primi 1000 de credincioși. Pictura murală, executata in stilul „fresco bono”, aparține pictorilor prof. Catul Bogdan (absida altarului) și prof. Ioachim Miloia (cupola) și a fost restaurată în anul 1958 de prof. Anastasie Demian, care a adăugat încă 18 scene biblice, iar în 1983-1985 de prof. Victor Jurca, care a
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
un erou cu adevărat durabil: deopotrivă poet al spadei, entuziast, visător, mare general, gânditor, revoltat...”. În același articol, el mai afirma că Nicolaescu nu s-a lăsat furat de clișeele superproducțiilor străine și de tentația „bătăliilor spectaculoase”, „«topind» adică în frescă oștile dace și romane aflate față în față pe câmpul de luptă, înaintea unei bătălii decisive”. Andrei Gorzo consideră acest film ca fiind "vârful indiscutabil al „epopeii naționale”" din punct de vedere al anvergurii și al complexității logistice. În scena
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
capătul unei lungi și fecunde experiențe, spectacolul unei dramatice și personale întâlniri între un temperament vulcanic și un spirit ordonator. O permanentă nostalgie pentru idealuri clasice îl face să zăbovească în muzeele pariziene, iar mai târziu să admire arta neagră, fresca pompeiană, mozaicul bizantin. Participă la câteva manifestări din Germania (expoziția Noii Asociații a Artiștilor din München, 1910; expozițiile grupului "Der Blaue Reiter"). El nu se lasă însă atras de nici unul dintre curentele care animă epoca. Se interesează de grafica de
André Derain () [Corola-website/Science/309686_a_311015]
-
a fost construită după modelul slav, cu meșteri ucraineni din Vinița. Interiorul este pur românesc, mobilierul și iconostasul sunt făcute la comandă la Mănăstirea Plumbuita din București. Fresca e realizată de Petre Achințenie. Fiul său Ionuț Laurențiu Achințenie a lucrat la catapeteasmă. este unicul lacaș sfânt din Basarabia care a fost pictată de marele maestru, pictorul român, Petre Achițenie. În broșură "Catedrala Adormirii Maicii Domnului", care a fost
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
a participa la jubileul de 500 de ani al Bisericii Sfântului Nicolae. La această manifestare, el s-a întâlnit cu Petre Achițenie cu care, deja, în 1996, a fost încheiat un contract pentru pictarea catedralei. În toamna anului 1997, minunatele fresce au acoperit întreaga suprafață a pereților, tavanului și bolților, fiind considerată una din cele mai frumoase creații ale pictorului Achițenie. Numele pictorului Petre Achițenie și al feciorului său, Ioan, au fost înveșnicite într-o inscripție din catedrală, alături de numele părintelui
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
însă am colaborat foarte mult și cu românii." Cu aspectul ei slav în exterior, catedrala din Drochia are un interior pur românesc. Mobilierul și iconostasul sunt făcute la Mănăstirea Plumbuita, în București. Când lucram la mobilier, căutam un pictor pentru frescă. Am fost la Suceava și la Humor, am vorbit cu doi pictori acolo, dar ei cam aveau îndoieli. Între timp, primarul din Drochia s-a întâlnit cu Petre Achițenie. El a spus că a pictat biserici în multe țări ale
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
Între timp, primarul din Drochia s-a întâlnit cu Petre Achițenie. El a spus că a pictat biserici în multe țări ale lumii și că ar fi dorit să picteze una și în Basarabia. Așa a început... Biserica are o frescă pur bizantină, cum nu se prea obișnuiește prin părțile noastre." Regretatul Petre Achițenie (fost profesor al Facultății de Arte Plastice din București) a realizat fresca împreună cu câțiva studenți. "Trei ani a pictat, lucrând după «prohoade» și până în octombrie" (se știe
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
ar fi dorit să picteze una și în Basarabia. Așa a început... Biserica are o frescă pur bizantină, cum nu se prea obișnuiește prin părțile noastre." Regretatul Petre Achițenie (fost profesor al Facultății de Arte Plastice din București) a realizat fresca împreună cu câțiva studenți. "Trei ani a pictat, lucrând după «prohoade» și până în octombrie" (se știe că pentru pictura "al fresco" este nevoie și de niște condiții de temperatură speciale). Fiul său, Ionuț Achițenie, a lucrat la catapeteasmă. Despre opera tatălui
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
se prea obișnuiește prin părțile noastre." Regretatul Petre Achițenie (fost profesor al Facultății de Arte Plastice din București) a realizat fresca împreună cu câțiva studenți. "Trei ani a pictat, lucrând după «prohoade» și până în octombrie" (se știe că pentru pictura "al fresco" este nevoie și de niște condiții de temperatură speciale). Fiul său, Ionuț Achițenie, a lucrat la catapeteasmă. Despre opera tatălui său, Ionuț Achițenie ne-a mărturisit: "Naționalismul și patriotismul binecunoscut al Maestrului, dar și iubirea lui de Basarabia (Românskaia Zemlea
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
din Drochia are două niveluri. La demisol se află "biserica de iarnă", unde s-a slujit mulți ani, până ce întregul edificiu a fost gata. Lăcașul de deasupra, pictat de cei doi artiști români, te înfioară încă de la primul contact vizual. Fresca este un imens "covor românesc". Practic, nu este loc pe perete unde să nu se fi fost pictată o scenă biblică ori un sfânt. Iar dacă vrei să afli cui aparține acest "tril în culori", cum îl numea cineva, atunci
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
aparține acest "tril în culori", cum îl numea cineva, atunci poți citi pisania de la intrare: "Această catedrală, construită cu har dumnezeiesc, a fost împodobită în haină sărbătoare cum se vede spre închinare Domnului și veșniciei neamului" în "tehnică tradițională românească", fresca fiind realizată de mâna "pictorului profesor universitar Petre Achițenie din București", iar "catapeteasma a fost pictată de fiul său, profesor universitar Ionuț Laurențiu Achițenie, Dorohoi, județul Botoșani", "fie ca opera să dăinuiască peste veacuri în țara lui Ștefan, Cantemir și
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Drochia () [Corola-website/Science/309679_a_311008]
-
poeme în engleză, o carte subțire de versuri portugheze și un cufăr plin cu manuscrise. "Cartea neliniștirii", scrisă aproximativ în 1931, este unul dintre cele mai valoroase manuscrise ale sale. Iată ce spune Pessoa în această carte, ce pare o frescă a propriului său suflet: Poeziile lui Pessoa au fost traduse, din portugheză, în românește de Dinu Flămând. Nu avem nicio autobiografie scrisă de Pessoa, avem, însă, ceva chiar mai sugestiv: Autopsihografie Zice-se că invent sau că mint În tot
Fernando Pessoa () [Corola-website/Science/309706_a_311035]
-
în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII. Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
Insulele Ciclade din Marea Egee produceau opere de artă remarcabil de fin echilibrate și statuete albe, din marmură. Sculptura semiabstractă din secolul XX este marcată de asemănarea cu cea antică. O influență de lungă durată a avut civilizația minoică din Creta. Frescele luminoase, decorative ale cretanilor, olăritul și podoabele metalice au fost adoptate și imitate de populații vorbitoare de limba greacă, care s-au așezat pe pământul grecesc, în aproximativ secolul al XX-lea î.Hr. În zilele noastre, această civilizație se numește
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
dat Ladoga ca dar de nuntă. Există indicii destul de credibile cum ca mai înainte ar fi fost căsătorit cu o femeie numită Ana, a cărei obârșie e disputată. În Catedrala Sfânta Sofia din Kiev se poate admira și astăzi o frescă reprezentând întreaga familie cnezială: Iaroslav, Irina (cum era numită Ingigerd în Kiev), cele cinci fiice și cinci fii. Trei dintre fiicele lui Iaroslav s-au căsătorit cu prinți exilați care ajunseseră la curtea din Kiev: Elisabeta cu Harald al III
Iaroslav I cel Înțelept () [Corola-website/Science/309087_a_310416]