7,117 matches
-
ultima treaptă. Câteva minute de odihnă și Își recăpătă nivelul de oxigen, deși ceva Înlăuntru se simțea atenuat. Pur și simplu rărit. Înainte de a se Întoarce În stradă (nu exista ieșire prin spate), aduse umbrela Înăuntrul hainei, agățând-o de gaura mânecii și legând-o cu cureaua, mai mult sau mai puțin fix. De asemenea făcu un efort să-și schimbe forma pălăriei, scoțându-i fundul În afară. Trecu pe lângă West End spre Broadway, intrând În prima prăvălie cu hamburgeri, așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
că nu te distrezi. Marile orașe sunt niște târfe. Nu știe toată lumea asta? Babilonul a fost o târfă. Ô La Reine aux fesses cascadantes. Penicilina face ca New Yorkul să arate mai curat. Nu sunt fețe mâncate de sifilis, cu găuri În loc de nas ca În antichitate. — Tata are așa un respect pentru dumneata. Și cum ar trebui să mă folosesc de acest respect? — Toate prejudecățile sexuale cele mai vechi, mai Înrădăcinate și mai oribile sunt mobilizate Împotriva mea. — Numai Dumnezeu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era menit să-i amuze sau să-i distragă pe nemți. Aceste giumbușlucuri de individualitate ratată, absurdități dictatoriale sau de grand seigneur - această ranchiună ciudată Împotriva evoluției conștientului uman, scoțând la iveală aceste firi agitate, clovni oribili, de prin toate găurile și colțurile. Da, asta i-ar fi atras pe acei oameni. Umorul rar Întârzia să apară În programul lor de asasinate. Această duritate față de fumurile stângace, față de gluma proastă a ceea ce suntem, pe care toți o simțim. Grandoarea imaginară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
o numea Taj Mahole.1 Nu-i caraghios! spunea Bruch. La propriile glume se tăvălea de râs. Ca o maimuță, se prindea cu mâinile de burtă și Închidea ochii, cu limba atârnându-i, orb, din gură. Ce clădire! Toată numai găuri. Dar ce prânz pe cinste făceau de numai trei dolari. Era Înnebunit după meniul lor - pui havaian și orez cu șofran. În cele din urmă Îl dusese pe bătrân acolo. Fusese Într-adevăr un prânz regesc. Dar Lincoln Center, Sammler
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a Democratic Society (SDS): mișcare studențească din anii ’60 În Statele Unite, reprezentativă pentru Noua Stângă, care a dat tonul la majoritatea mișcărilor studențești ulterioare. Considerată punctul culminant al radicalismului studențesc american. 1 Joc de cuvinte: Taj Mahal - Taj Mahole; hole - „gaură”. 1 Ostjude - evreu din Europa de Est 1 Expresia provine din refrenul Les aristocrates a la lanterne! al cântecului revoluționar Ça ira care Îndemna la spânzurarea aristocraților de felinarele de pe străzi. FILENAME \p D:\lucru\Planeta domnului Sammler.doc PAGE 180
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
de octombrie vântoasă și el avea doar un tricou pe el și o jachetă subțire de bumbac. Când și-a ridicat tricoul ca să se scarpine absent pe burtă, Sheba a văzut cum osul pelvian îi ieșea în afară, creînd o gaură largă și puțin adâncă chiar deasupra pântecului. Uitase că așa arată corpurile bărbaților foarte tineri, zicea ea. — Ați primit, deci, desenul? a întrebat Connolly. — Poftim, a mimat ea supriza, vrei să spui că de la tine era? Connolly a dat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lucruri. Când am terminat de explicat motivul telefonului meu, a râs răutăcios: — Sheba știe că mă suni? a întrebat ea. Pentru că ea ți-ar putea spune, dragă, că nu obișnuiesc să-i subvenționez garderoba. — Uitați, am răspuns eu, Sheba are găuri în pantofi. Nu cer lucruri frivole. Sunteți încă mama ei, nu? — O, a zis ea, chicotind, îți mulțumesc că mi-ai amintit. Hai să ne lămurim. Te ocupi de bugetul Shebei? Bun, asta e tocmai nimerit. O să vrei să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
spectacol, dar am stat toți acolo un ceas întreg și glacial, meșterind îndatoritori răsuflări tăiate și alte simptome de pură încântare. Cu toții, mai puțin Polly, care a prins momentul să-și mai alunge angoasa fumând țigară de la țigară și făcând găuri în noroi cu cizmele. La sfârșitul comediei s-a făcut o îmbulzeală groaznică, pentru că mulțimea s-a năpustit spre ieșirile din parc. Richard s-a panicat și a încercat să ne țină pe toți în vărful dealului, până când se risipea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dezbrăcată pentru a-l îndupleca pe soțul ei să reducă taxele impuse supușilor săi. În ziua respectivă, toți supușii au fost anunțați să rămînă în casele lor și să n-o privească călărind dezbrăcată, dar croitorul Tom a făcut o gaură în ușă și a tras cu ochiul (to peep). Se spune că a orbit instantaneu. Lothario, personaj din piesa lui Nicholas Rowe, 1703, The Fair Penitent. Personajul a devenit un simbol al cuceritorului, un fel de Don Juan englez. Seria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
roșii și piure și puneam de-o parte destul cât să-mi ajungă și peste iarnă. Am și săpat nițel, da’ nu ieșeau bani. Făceam ustensile de bucătărie și vase din cupru. Pescuiam. Ai văzut vreodată cum își sapă dracii-de-mare găuri în mal ? Poți să-i tragi afară foarte ușor. Am cerut bani de la navigatorii care voiau să vadă un excentric adevărat. Cu asta îmi plăteam muniția, câteva incursiuni la Riggins. Zach voia să afle mai multe, dar o bufnitură venită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
camuflaj, iar în mână ținea o pușcă. Anu’ ăsta sunt elani din belșug, a anunțat Ellis coborând de pe verandă. Seceta i-a împins înspre nord. Zach și-a luat pușca din gabară. În Kimberly împușcase iepurii care împânzeau câmpurile de găuri. Pe unii îi țintise de la douăzeci de metri. Zach știa cum să țintească în sus, cu boltă; în mod normal, de la distanța aia, gloanțele se pierd. L-a urmat pe Ellis pe cărarea care ducea la Lucky Creek. În lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
a pregătit pentru ce era mai rău. Și-a adus aminte cum se așezase bunică-sa pe scaun, după care nu se mai mișcase, cum ultimele picături de fericire i se scurseseră din trup de parc-ar fi avut o gaură în inimă. S-a gândit la concluzia la care Norma trebuie că ajunsese: dacă lași lucrurile să meargă prea departe, ajungi într-un punct când devine imposibil să-ți mai repari viața. Alice s-a gândit la o psihiatră pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
antologia în proză „Dispare dragostea?”. Am contribuit la apariția antologiei pentru copii „Universul Poveștilor”, luând Premiul de Excelență la Concursul național de povești „Universul poveștilor”, 2011. </biography> Zăpezi, numai zăpezi Mi-e frig. Îmi încălzesc degetele cu versuri ce caută “gaura neagră” a destinului țesută de anii șovăitori în drum spre bine, ici-colo, câte o stea adusă de cei Trei Crai colindă, la ceas târziu, lacrima de mir. Zăpezi, numai zăpezi mi-au troienit sufletul bolnav de pe vremea când se coceau
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de hîrtie prinsă cu un ac de perdea... Dar oare ce naiba? Iar i-am uitat chipul... Chiar dacă individul care se retrăgea era puțin aplecat În față, tot i se vedeau umerii țepeni ca un zid. Singurul lucru care lipsea era gaura neagră din pictura de pe tăblița de lemn... Aceeași zi, ora 11.05. Am vizitat Întreprinderea comercială Dainen. Am solicitat o Întrevedere cu persoana care răspunde de vînzări pentru a verifica unele amănunte privind conținutul documentelor pe care urma să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
un prost la mine și am avut impresia că e gata-gata să plîngă. — Vă rog să mă scuzați, domnule, spuse Încurcat, pregătit să-și ia În orice clipă tălpășița, dar arătînd cu degetul sub mașină. Mi-a căzut mingea În gaura aceea. — Și ce să fac? Să-mi mut mașina? Dacă nu vă deranjează, mă strecor eu pe dedesubt, așa că nu-i nevoie s-o mai mutați. — Bine. Hai! O burniță fină, aproape invizibilă, schimbă ruginiul pămîntului În culoarea uleiului crud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
nu este doar umplerea mațelor, spuse cel mai În vîrstă dregîndu-și glasul și scuipind. Ce-i mai bun de vînzare e dincolo de tejghea... Știi ce se află dincolo de despărțitura din autobuz ? Un dispozitiv fantastic... o pernă de șezut cu o gaură În mijloc... — De ce? De ce să aibă perna gaură? Întrebă cel tînăr șugubăț, lăsîndu-se pe vine ca la closetul public. Umbra lui lungă și Întunecată, dată de lumina de sub streașină se scurtă brusc și alunecă sub șezutul individului de parcă era prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
În vîrstă dregîndu-și glasul și scuipind. Ce-i mai bun de vînzare e dincolo de tejghea... Știi ce se află dincolo de despărțitura din autobuz ? Un dispozitiv fantastic... o pernă de șezut cu o gaură În mijloc... — De ce? De ce să aibă perna gaură? Întrebă cel tînăr șugubăț, lăsîndu-se pe vine ca la closetul public. Umbra lui lungă și Întunecată, dată de lumina de sub streașină se scurtă brusc și alunecă sub șezutul individului de parcă era prinsă de el. Acolo e Înghesuială mare... și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și Întunecată, dată de lumina de sub streașină se scurtă brusc și alunecă sub șezutul individului de parcă era prinsă de el. Acolo e Înghesuială mare... și nu te poți lăsa În jos. Așa că-i zice pernă și nu saltea. — E o gaură ieftină, dar Înghite bani... Cel mai În vîrstă scuipă parcă aceste din urmă cuvinte și se Întoarse să se apuce iar de treabă, iar cel tînăr porni, indiferent, În urma lui. Bătură palma și mănușile lor de lucru, pline de noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
-ți dai seama cam ce soi de adunătură e. Femeile erau Încotoșmănate În paltoane pînă la urechi și nu li se vedea decît părul. Coafurile lor vulgare, evidențiate de vîlvătaia focului, se potriveau mai bine unei perne de șezut cu gaură la mijloc... Un tînăr cu butoiașe de gaz În ambele mîini călca apăsat pe pietre, dinspre rîu. S-o fi dus după apă. N-ar fi rău să dezinfectăm oden-ul cu puțin saké. O luă direct spre microbuzul din marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
numele, oricum nu mai mult decît este cazul. — Dacă ți-e greu să vorbești, măcar spune-mi unde mă pot interesa. Mă mulțumesc și cu-atîta. Privirea Îngrijorată a bătrînului, ca un șoarece Încolțit care fuge de colo-colo În căutarea unei găuri salvatoare, se mută de la mine la fereastra neagră a localului și apoi la arsura din pătura cu care-și acoperise genunchii, descriind astfel un triunghi. Tuși ușor, Își vîrÎ mînile sub pătură, apoi le scoase și le frecă una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
oricum, era mult mai bine așa decît să Încerc să mi-l scot din minte pe EL - punctul esențial. Am impresia că s-a profilat la orizont silueta LUI. Într-un colțișor din peisajele suprapuse ale orașului se aflau și găuri negre neastupate... Umbre ale CELUI ce nu mai există... Și dacă priveam astfel lucrurile, orașul era plin de astfel de găuri și el nu era singurul; nenumărați EL Împînzeau locul... EL din mine, din ea, din alt el... Începeam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
că s-a profilat la orizont silueta LUI. Într-un colțișor din peisajele suprapuse ale orașului se aflau și găuri negre neastupate... Umbre ale CELUI ce nu mai există... Și dacă priveam astfel lucrurile, orașul era plin de astfel de găuri și el nu era singurul; nenumărați EL Împînzeau locul... EL din mine, din ea, din alt el... Începeam să văd totul cu alți ochi... Am tras lîngă un telefon public. Nici n-am apucat să cobor bine din mașină, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
fără noi nu se poate”. - „Ce nu se poate, tată?” Casca îi atârna de gât. - „Tu nu știi ce-a fost atunci”. Vestonul îi era rupt în spate, parcă sfâșiat, mâna stângă lipsă, câteva zdrențe atârnau de la umeri, și o gaură neagră în pieptul sfârtecat de un Brandt. Lui Lung îi fu iarăși milă. - „Tu nu știi: ce-a fost atunci a fost și în primul război. Stăm de astă vară; nimeni nu ne deschide, e rece”. Era chiar frig, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
știu?” - „Atunci trebuie să știți și de ce cred în ceea ce cred. Faceți greșeala de a trece neatentă pe lângă unele lucruri, fapte vreau să spun, mici, uneori... foarte mici sau numai cețoase ce par nelămurite pentru că sunt greu observabile cum e gaura pentru cheie a unei uși - dau întâmplător acest exemplu - prin care puteți vedea uneori toată încăperea sau o parte din ea. Nu este exemplul cel mai potrivit, poate e grosolan, dar dintre cele mai ușor de înțeles”. - „Pentru mine, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
și el. Să bagi de samă dumneata, nană Floare, mâni dimineață. Când ajunge ornicul la opt, badea Culi stă cu luare-aminte și așteaptă să bată gheunoaia. Dar ea bate de opt ori câte opt, și mai mult. A făcut o gaură în molid, căutând viermele cel mare, de poți vârî de două ori pumnul. Au și brazii viermii lor, care-i rod la inimă, suspină nană Floarea. Trăiane dragă, are să ne trebuiască și nouă o gheunoaie. Pentru vorba asta Traian s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]