3,055 matches
-
supresor tumoral este miR-96, care reglează expresia Kras și este scăzut în cancerul pancreatic față de țesutul normal [55]. Administrarea unui precursor sintetic al său a produs scăderea proliferării celulare și a invaziei [55]. Inducerea terapeutică a supraexpresiei miR-34, care influențează gena tumorală supresoare p53, a produs scăderea creșterii celulare, oprirea ciclului celular în faza G1 și G2/M și sensibilizarea la chimioterapice [56].
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Gaspar, Sorin Păun, Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/92205_a_92700]
-
diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul vasoactiv intestinal). Ca urmare se produce o creștere a calciului citosolic, prin influx și eliberare reticulară. La fel ca în multe alte linii de semnalizare intracelulară, calciul formează un complex cu calmodulina, care asigură activarea NOS. NOS
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
decât modificări anormale (nenaturale) și ereditare ale materialului genetic ce poate conduce la schimbarea detectabilă a fenotipului unei celule sau organism, rezultatul fiind un mutant. Și aici, în funcție de cantitatea materialului genetic afectat, avem trei tipuri de mutații: - genice - interesând întreaga genă sau parte din ea producând anomaliile genice; - cromozomice - realizând modificări structurale ale cromozomilor prin pierderea, câștigul sau rearanjarea unor segmente de cromozom ce conduc la apariția monosomiilor (incompatibile cu viața) sau trisomiilor, tetrasomiilor etc., uneori compatibile cu viața, dar incapabile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acestora din urmă (modificărilor favorabile impuse de mediu de viață) realizează subspeciile sau rasele, dar care nici ele nu depășesc cadrul speciei, pentru că aceste structuri genetice elementare (genele) purtătoare a unor caractere specifice au o puternică specificitate de specie. Însăși gena prin alcătuire și modul ei de acțiune dovedește o puternică tendință de conservare a caracterelor ereditare prin: - unitatea genică - este formată dintr-o genă structurală și una reglatoare, realizând împreună operonul, adică unitatea operațională; - genele sunt perechi - exprimarea lor fiind
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
structuri genetice elementare (genele) purtătoare a unor caractere specifice au o puternică specificitate de specie. Însăși gena prin alcătuire și modul ei de acțiune dovedește o puternică tendință de conservare a caracterelor ereditare prin: - unitatea genică - este formată dintr-o genă structurală și una reglatoare, realizând împreună operonul, adică unitatea operațională; - genele sunt perechi - exprimarea lor fiind posibilă în funcție de starea de homozigotism sau heterozigotism, caracterul dominant sau recesiv. Rareori mutația interesează ambele gene alele (perechi); - numărul genelor este extrem de mare, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
existență, ci selecția acelor indivizi capabili să se adapteze și să procreeze în defavoarea celor mai puțin capabili pentru adaptare și actul reproducerii. În plus selecția operează numai asupra fenotipului și nu asupra genotipului, pe ansamblul genelor și nu pe o genă anume. Genetica a demonstrat că variabilitatea există "in potentia” dar exprimarea unui caracter sau altul este în funcție de condițiile de mediu la care individul trebuie să se adapteze. Variabilitatea nu poate afecta caracterele specifice speciei ci numai pe cele nespecifice, iar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de care dispune toate variantele genice necesare pentru a se dezvolta și supraviețui în condiții diferite, tocmai în cadrul variabilității. Prin urmare însuși variabilitatea este un aspect al finalității pentru că oferă organismului capacitatea de a se adapta și a supraviețui. Nici-o genă din cele peste 200.000 pe care le are omul nu este inutilă, chiar dacă aparent este inactivă. Însăși ereditatea, ca și selecția naturală, sunt aspecte ale unei finalități biologice care face ca evoluția să fie strict în cadrul tiparului ființei viețuitoare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Rămâne doar mutația genică care este mai subtilă și poate produce modificări fenotipice neutre, dăunătoare sau favorabile. Acestea din urmă, prin selecție și transmitere ereditară, realizează subspeciile sau rasele în cadrul speciei. Astfel genele sunt de fapt unități operaționale formate din genă structurală și genă reglatoare (operoni), sunt perechi (alele), exprimarea lor fiind diferită în funcție de starea de homozigotism sau heterozigotism (dominant sau recesiv), iar numărul lor acoperă practic întreaga paletă de adaptare la condițiile de mediu în care individul urmează să trăiască
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
genică care este mai subtilă și poate produce modificări fenotipice neutre, dăunătoare sau favorabile. Acestea din urmă, prin selecție și transmitere ereditară, realizează subspeciile sau rasele în cadrul speciei. Astfel genele sunt de fapt unități operaționale formate din genă structurală și genă reglatoare (operoni), sunt perechi (alele), exprimarea lor fiind diferită în funcție de starea de homozigotism sau heterozigotism (dominant sau recesiv), iar numărul lor acoperă practic întreaga paletă de adaptare la condițiile de mediu în care individul urmează să trăiască, exprimarea lor fenotipică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
asigură baza procesului de adaptare și învățare; - învățarea - ca proces care modulează comportamentul bazal instinctiv, adaptându-l realităților concrete în care individul trăiește. Toate au, fără îndoială, o bază genetică, fie direct prin înscrierea în codul genetic la nivel de genă, sau indirect ca predispoziție genetică prin determinare poligenică. Natura instinctuală a conflictelor sociale Să vedem acum, din această perspectivă, care ar fi natura conflictelor sociale. Prima constatare ar fi că omul, făcând parte integrantă din natură, nu poate face excepție
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la Notița Istorică, că este vorba despre o „Istoriografie a timpului de mărire ale Bârladului, de acum 70 0 - 800 de ani” care scoate în evidență „relațiile comerciale ale Bârladului și Moldovei de Jos cu Italia și în special cu Geno va și cu Veneția”, dând și lista „ Vorniciei Țării de Jos, a cărei capitală era Bârladul.” Ziarul Tutova nr. 19 din 23 iunie 1909, sub pan a preotului Ioan Antonovici i‐a consemnat lui Pierre Ch. Drouhet - născut în Franța
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Scurtu, Vasile Slabu. Tiparul executat de S.C.Letea S.A. Bacău, 16 pagini. Citim în rubricile publicației:”Sănătate și vacanță” despre „Zmeura recomandată în bolile renale”, „O persoană din zece nu se spală zilnic pe dinți”, „Pavarotti nu se dă bătut”, „Gena care aduce astmul”, „SOS stresul”, „Magneziu combate diabetul”, „Unele terapii alternative pot afecta șansele de a rămâne însărcinată” etc.; „Știri pentru fiecare” întinse pe două pagini, cu noutăți care mai de care mai utile și interesante: „11 zile fără somn
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
consider ca o confirmare a acestei cărți dacă testul iese pozitiv la o membrană de înveliș (în acest caz se caută în sîngele pacienților înfectați cu H.I.V. prezența a 3 viruși diferiți ) și o bandă secundară (p66/p51 reverstranscriptaza , p55 genă specifică tuturor retrovirușilor). Ca o paranteză afirm că pacienții infectați cu mumps epidemiologic sunt pozitivi la testul Elisa și la testul de imunofluorescentă. CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK, ARTHUR LOVE. Un alt aspect demn de relatat este faptul că la
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
care se locuiesc împreună fetele și băieții, în care se învață în aceeași clasă și tineri și tinere, tot felul de abuzuri săvîrșite de tineri asupra altor tineri pentru a părea mai grozavi în ochii tinerelor. De obicei o anumită genă moștenită de la maimuțe, instinct primar+hormoni, îndeamnă pe unii tineri să se culce cu mai toate tinerele din grupul respectiv. Omul fiindui necesar și o activitate socială tinerele sunt prinse între ciocan și nicovală, tinerele ce nu cedează la insistențele
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
supraviețuit ciumei. Populația satului respectiv fiind foarte stabilă în timp s-a căutat ce gene diferențiază această populație de alte zone. Un cercetător Steven O’Brien a observat că cetățenii acelui sat au un nivel crescut al unei gene numite Gena Delta 32. La posesorii acestei gene afirmă el întîlnește această imunitate dată de acea genă, la aproximativ 12-15 % din populație. Acest studiu a pornit de la imunitatea unui pacient ce este necesita periodic transfuzii cu sînge, fiind asfel expus riscului de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
diferențiază această populație de alte zone. Un cercetător Steven O’Brien a observat că cetățenii acelui sat au un nivel crescut al unei gene numite Gena Delta 32. La posesorii acestei gene afirmă el întîlnește această imunitate dată de acea genă, la aproximativ 12-15 % din populație. Acest studiu a pornit de la imunitatea unui pacient ce este necesita periodic transfuzii cu sînge, fiind asfel expus riscului de a fi infectat cu H.I.V.. Sa ajuns la un impas în această cercetare deoarece procentul
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
spre IRC (7). Explicația acestei variabilități de manifestare a bolii va fi analizată de alți colegi, în capitolele următoare, care vor trebui să găsească răspunsuri și la o întrebare capitală: de ce numai 1-2% (maxim 10%) din nefroni sunt afectați, dacă gena anormală este prezentă în celulele tuturor nefronilor? ADPKD se caracterizează și prin multiple și variate manifestări extrarenale, mai frecvent chiști hepatici, mai rar chiști în alte organe, anomalii cardiovasculare etc. Asocierea lor la manifestările renale este variabilă în familii diferite
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ale nefrogenezei (7, 10, 11); acestea codifică sinteza unor factori de transcripție care activează sau reprimă transcripția genelor secundare, care codifică factori de creștere sau alte molecule (de ex., molecule de adeziune). Genele factorilor de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se exprimă în blastemul metanefrogen înainte de formarea mugurelui ureteral și este necesară pentru formarea sa
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creștere sau alte molecule (de ex., molecule de adeziune). Genele factorilor de transcripție implicați în nefrogeneză sunt: gena Hox 2.3 are un rol cert în formarea nefronilor, dar nu se știe, încă, care sunt genele secundare asupra cărora acționează. gena WT 1 se exprimă în blastemul metanefrogen înainte de formarea mugurelui ureteral și este necesară pentru formarea sa; prin factorul de transcripție pe care îl produce, reglează transcripția genelor pentru factorii de creștere; alterarea acestei gene WT 1 inhibă nefrogeneza și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
încadrează proteina c-myc, care stimulează diviziunea celulară. Animalele transgenice la care se produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al proliferării celulare în formarea chiștilor renali provin și din modelele animale care au fenotip ARPKD; gena implicată codifică o proteină cu rol în diviziunea celulară (6, 9). Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza. Șoarecii transgenici la care este blocată această genă fac polichistoză renală; încă nu se știe care este mecanismul prin care apoptoza excesivă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
produce super-expresia oncogenei c-myc formează constant chiști renali. Dovezi privind rolul primar al proliferării celulare în formarea chiștilor renali provin și din modelele animale care au fenotip ARPKD; gena implicată codifică o proteină cu rol în diviziunea celulară (6, 9). Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza. Șoarecii transgenici la care este blocată această genă fac polichistoză renală; încă nu se știe care este mecanismul prin care apoptoza excesivă duce la proliferarea și formarea chiștilor. Alte gene implicate în nefrogeneză în
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
celulare în formarea chiștilor renali provin și din modelele animale care au fenotip ARPKD; gena implicată codifică o proteină cu rol în diviziunea celulară (6, 9). Gena bcl-2 inhibă în mod normal apoptoza. Șoarecii transgenici la care este blocată această genă fac polichistoză renală; încă nu se știe care este mecanismul prin care apoptoza excesivă duce la proliferarea și formarea chiștilor. Alte gene implicate în nefrogeneză în diferite sindroame genetice cu malformații renale au fost identificate genele și produsul lor primar
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
creștere GDNF, sintetizat foarte probabil de blastem metanefretic. Absența receptorului c-ret la șoarecii transgenici knockout produce agenezie sau disgenezie severă renală. Ligandul receptorului met este factorul de creștere HGF/SH. Un rol important în formarea mugurelui ureteral îl are și gena PAX2, care codifică sinteza unui factor de transcripție, implicat în reglarea altor gene (7). Inducția celulelor stem metanefretice de către mugurele ureteral produce recrutarea și agregarea lor în unități excretorii renale. Inducția mesenchimului metanefretic este permisivă și nu instructivă, deoarece mesonefrosul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
factori de creștere; ei au o acțiune permisivă, adică permit și stimulează realizarea unui program 8. în multe boli renale se produce o reactivare a genei Pax-2 și deci stimularea proliferării celulelor epiteliale și nediferențierea lor (5). Este evident că gena PAX-2 intervine în ambele momente critice ale nefrogenezei, atât în formarea mugurelui ureteral, cât și în conversia mesenchim-epiteliu. În stadiile mai tardive ale diferențierii nefronului și formării glomerulului sunt exprimați alți factori de transcripție; WT-1 și c-myc sunt însă puternic
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gene alele), cealaltă (n) fiind normală; (b) orice persoană bolnavă va avea unul din părinți afectat; deci boala este prezentă în fiecare generație (se transmite vertical); (c) fiecare descendent al unui bolnav (An) are riscul de 50% de a moșteni gena mutantă și de a fi bolnav; acest risc este valabil la fiecare sarcină și, evident, numai dacă celălalt părinte este sănătos; d) sunt afectate cu o frecvență egală ambele sexe; este posibilă și caracteristică pentru ereditatea autosomal dominantă transmiterea tată
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]