8,779 matches
-
punctul de vedere al relațiilor internaționale, este util de reținut faptul că geopolitica face legătura între lupta pentru putere a actorilor internaționali și geografia politică. Termenul geopolitică și-a întârziat cu mult apariția față de formularea primelor reflecții legate de determinismul geografie - politică internațională. Primul care a folosit acest termen cu un înțeles apropiat de cel de astăzi este profesorul suedez de drept Rudolf Kjellen, în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea. Anterior, conceptul preferat pentru acest tip de reflecție
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care a folosit acest termen cu un înțeles apropiat de cel de astăzi este profesorul suedez de drept Rudolf Kjellen, în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea. Anterior, conceptul preferat pentru acest tip de reflecție era cel de geografie politică, termen agreat și de germanul Friedrich Ratzel, considerat primul geopolitician. Geografia politică este, în esență, un domeniu fundamental controversat. Inițial, unii autori au pretins că ea face parte din domeniul mai larg al geografiei umane și se ocupă cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astăzi este profesorul suedez de drept Rudolf Kjellen, în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea. Anterior, conceptul preferat pentru acest tip de reflecție era cel de geografie politică, termen agreat și de germanul Friedrich Ratzel, considerat primul geopolitician. Geografia politică este, în esență, un domeniu fundamental controversat. Inițial, unii autori au pretins că ea face parte din domeniul mai larg al geografiei umane și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de putere dintre grupurile umane sunt modelate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de reflecție era cel de geografie politică, termen agreat și de germanul Friedrich Ratzel, considerat primul geopolitician. Geografia politică este, în esență, un domeniu fundamental controversat. Inițial, unii autori au pretins că ea face parte din domeniul mai larg al geografiei umane și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de putere dintre grupurile umane sunt modelate de teritoriul pe care acestea îl locuiesc. Ratzel, care, pentru a-și denumi teoriile, prefera să folosească termenul de antropogeografie, era profund influențat
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acestea îl locuiesc. Ratzel, care, pentru a-și denumi teoriile, prefera să folosească termenul de antropogeografie, era profund influențat de darwinismul social. Pornind de la afirmația potrivit căreia structurile geografice și climatice determină forma și structura entităților politice care le ocupă, geografia politică afirma că cel mai adaptat stat la subansamblul geografic în care este situat va fi cel mai puternic actor zonal. Cele mai negative influențe politice ale reflecției naționaliste și darwiniste se vor regăsi în geopolitica interbelică germană, ai căror
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al acestei rute fiind strâmtoarea Malacca; a treia rută comercială relevantă face legătura între Atlantic și Pacific prin Canalul Panamá. Autorul central al geopoliticii anglo-saxone rămâne geograful englez Halford Mackinder, creatorul faimoasei London School of Economics și al școlii de geografie de la Oxford. Într-un articol al său din 1904 intitulat „The Geographical Pivot of History”, Mackinder preia o serie din tezele lui Ratzel pentru a demonstra că principalele amenințări la adresa securității internaționale (a se citi securitatea entităților politice din Occidentul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sociale, debutul relațiilor internaționale este marcat de influența investigației istorice și a jurisprudenței. Aceasta influență este vizibilă atât în educația principalilor promotori, cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta pe studiul relațiilor internaționale timp de mai bine de o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de conflict); ascensiunea organizațiilor transnaționale (Biserica Catolică, Liga Hanseatică - în Evul Mediu; astăzi, Crucea Roșie, Greenpeace etc.); unificarea tehnologică a lumii (Bull se referă la sfârșitul Evului Mediu, mai exact, la Renaștere și începuturile modernității, cu toate descoperirile în fizică, geografie, apariția tiparului etc.). Ca orice tradiție de gândire în relațiile internaționale, Școala engleză nu a rămas neatinsă de critici. Încercarea de a le rezuma pe cele mai importante trebuie să-i cuprindă, în primul rând, pe cei care consideră că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de contrabalansare. Variabilele geografice - dacă agresorul și statele amenințate au graniță comună, respectiv sunt despărțiți de ape - sugerează că statele vor alege să contrabalanseze în primul caz și să paseze responsabilitatea în al doilea. Cuplând cele două seturi (structură și geografie), Mearsheimer concluzionează că, în cazul sistemelor multipolare echilibrate, cu precădere când statul amenințat este protejat de întinderi de apă, strategia cea mai avantajoasă ar fi pasarea responsabilității. Pe de altă parte, când sistemul este multipolar dezechilibrat, în special când există
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de creșterea prevalentă a mijloacelor de atac la distanță (Luttwak, 1999, p. 99). În aceste circumstanțe, periferia sistemului - mai puțin transformată în privința „dilemei de securitate” clasice -, mizând pe soluții militare (atât în interior, cât și în exterior) și accentuând rolul geografiei teritoriale, a devenit principala scenă a conflictelor internaționale. Pe de altă parte, se argumentează că prin modificarea contextului geopolitic, războiul nu a fost doar „expulzat” la periferia sistemului mondial, dar a și suferit schimbări calitative, evoluând de la conflicte preponderent convenționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În perspectivă, intensificarea interacțiunilor transnaționale, uniformizarea limbajului comunicării la nivel global și uniformizarea stilului de consum constituie pilonii genezei în derulare a unei „societăți globale”. În lumina operaționalizării ei pe baza dimensiunilor de manifestare și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în Europa Centrală și de Est, favorizând dezvoltarea interdependențelor globale. Liberalizarea piețelor de capital este premisa formării pieței financiare globale și formării și consolidării instituțiilor financiare. De asemenea, s-a amplificat fluxul de investiții străine directe (ISD), care au redesenat geografia investițiilor și stimulat dezvoltarea economiilor naționale. Pe plan teoretic a fost definit conceptul de bunuri comune ale umanității, de dezvoltare durabilă și securitate ecologică, concepte adoptate de conceptul mai general de globalizare și care au devenit factori comuni în elaborarea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
fabricate în România s-a datorat, în afara calității incontestabile a managementului acestora, cursului valutar stabil din ultimii ani, situat între 4,1 și 4,3 lei/euro, și nu deprecierii monedei naționale, care a fost insistent cerută de unii specialiști. Geografia exportului românesc. Peste 70%, din exportul României se desfășoară pe piețele UE și 29% pe piețele extra-UE. Structura geografică a exportului ilustrează o situație problematică, în sensul că ponderea cea mai mare a exportului se adresează unei piețe extrem de competitive
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
amendează câteva vechi păreri care circulă în legătură cu prozatorul nostru. Transcriu aici o frază a lui Ungheanu care-mi pare esențială: „Mihail Sadoveanu descoperă acel fel de conflict și spațiu pe care l-am numit convențional londonian, deschizând prin revelarea unei geografii umane, nesesizată de precursori, largi porți unei proze eliberată de ticurile intrigii sentimentale și ale solilocviilor psihologice” (subl. n.). Stilul lui M. Ungheanu e un stil rezistent și dur, fără suplețe, dar cu ascuțișuri de silex. UN PEDAGOG DE ȘCOALĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
planeta mamă - poluarea. Numai protejând sursa vieții și a civilizației - apa - putem spera la o lume mai bună, mai curată, pentru noi, copiii și nepoții noștri. Parcurgând acest opțional, se vor aplica în condiții reale cunoștințele de matematică, chimie, fizică, geografie, biologie și chiar istorie, în scopul înțelegerii și chiar al anticipării schimbărilor survenite în apă, pentru a proteja și păstra Apa - izvorul vieții. Opționalul pornește de la premiza că cea mai eficientă învățare este cea practică, fapt pentru care o parte
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și prozator. Studiile le-a urmat la Fălticeni și la Academia din Iași (fosta Academie Mihăileană), pe care a absolvit-o în 1856. În același an și-a început cariera didactică la Dorohoi. După Unire este numit profesor de istorie, geografie și limba franceză la gimnaziul din Botoșani. În 1861 și 1862 conduce, la Iași, revista satirică „Bondarul”. De la începutul anului 1864 este revizor școlar al județelor Iași, Botoșani, Dorohoi, Suceava și profesor de istorie. Alegerea ca deputat de Botoșani în
ADRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285193_a_286522]
-
de-a lungul Dunării”. Nu pare să fie vorba despre granița sudică a României, dacă nu cumva Înseamnă renunțarea la o neverosimilă recuperare cu forța a Cadrilaterului, ci de o confuzie cu Nistrul, diplomația de peste ocean fiind notoriu dezorientată În geografia sud-estului european. „Ei”, românii, „considerau că astfel obligațiile lor” față de germani „erau Îndeplinite” este Încheierea acestei importante mărturii. Ar fi de văzut cine a vorbit cu americanii. În orice caz, după cîteva săptămîni, Ion Antonescu refuza să-și retragă trupele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
redactori fiind Teodor Bălos și Carol Iacob. Primul număr are titlul „Magazinul Banatului”, iar cu numarul următor subtitlul devine „Ediție de propagandă pentru dezvoltarea vieții culturale, sociale și economice naționale”. În afara articolelor sociale și economice, se publică articole de istorie, geografie istorică și folclorica, literatura, eseuri, precum și o „revista a revistelor”. M.A. și B. tinde spre o ținută științifică, dar textele selectate nu impresionează. Colaborează cu poezie Grigore Popiți, Grigore Bugarin, cu proza - Dorel Drăguescu, Teodor Bălos, Lya Bălos. Semnează
MAGAZINUL ARDEALULUI SI BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287952_a_289281]
-
în manuscris. Cea mai fructuoasă etapă din activitatea sa este legată de cercetarea orizontului spiritual românesc. Reprezentativă în acest sens este lucrarea Pologne et Roumanie... Tema de bază o constituie relațiile lingvistice, situate într-o perspectivă comparatistă mai largă: istoria, geografia, civilizația, cultura, literatura și chiar mentalitățile celor două popoare. Studiul se axează pe domeniul lexicului, și în cadrul acestuia pe împrumuturi, a căror cercetare contrastivă îi oferă autorului elemente sugestive atât pentru descrierea și explicarea unor transformări lingvistice în cele două
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
o viziune unitară a naturii”), A.I. Odobescu („între clasicism și romatism”), Mihai Eminescu („magia naturii”), B. Delavrancea („picturalitatea naturii”), Calistrat Hogaș („evaziunea alpestră”) și Al. Macedonski (în special „cromatica”). Același aspect, conceput pe un plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în sensibilitatea românească, analiza mergând de la „cadrul fizic” până la „sentimentul timpului”. Examinarea interferențelor dintre literatura română și literaturile străine
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
M. a urmărit locul și rolul acestora din urmă în creația unor scriitor români și străini. Ca editor, a republicat scrierile lui Dumitru Furtună și Tiberiu Crudu. SCRIERI: Sentimentul naturii în proza românească a secolului al XIX-lea, București, 1978; Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească, București, 1980; Dimitrie Hârlescu, București, 1986; Mănăstirea Horaița, Iași, 1997; Între literatură și arte plastice, Iași, 1998; Interferențe spirituale italo-române, Iași, 2002. Ediții: Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, pref. edit., București, 1973, Cuvinte și
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
Filaret Aprotosoaie); Tiberiu Crudu, De pe la noi ce-a fost odată, I-II, Botoșani, 1997 (în colaborare cu Manuela Macarie). Repere bibliografice: L. Volovici, Sentimentul naturii, CRC, 1978, 38; Mihai Zamfir, Sentimentul naturii în proza românească, LL, IV, 1978; George Bădărău, „Geografie literară”, CL, 1981, 7; Satco-Pânzar, Dicționar, 131-132; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 130-131; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 267-268. A.N.
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
biblioteci dinăuntrul sau din afara granițelor țării. Trebuie judecată prezența culegerii lui Landos în conexiune cu prezența traducerilor în românește după Fiore di virtù (tot de ordinul zecilor de manuscrise), Istoria Troiei a lui Guido della Colonne, romanul ascetic spaniol Desiderosus, Geografia lui Giovanni Botero, după cartea lui Thomas a Kempis, la care se adaugă izvoarele occidentale ale lucrărilor lui Miron Costin, Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir. Cartea a fost tradusă în limba română în mai multe etape. Se pare că
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
luat forma unei narațiuni capabile să exprime o dorință sau o temere, cu ajutorul unor elemente împrumutate din (pseudo) știință sau (pseudo) tehnică. Criticul investighează tipologiile, zonele de interferență ale literaturii science fiction cu știința, fantasticul și basmul, încercând realizarea unei geografii a genului pe mapamond.” În acest context, autorul analizează într-un capitol special Literatura SF din România, excurs în care prevalează privirea istorică. După ce consemnează începuturile de pe la mijlocul secolului al XIX-lea, marcate de un interes crescut pentru senzaționalul științific
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000; O geografie spirituală a Sudului, Videle, 2000; Acreditări / empatii / consonanțe, Videle, 2000; Avatarurile transcendenței. Om și Dumnezeu în opera eminesciană, Videle, 2001; Măreția viciilor ascunse, Videle, 2001; Parteneriate educaționale comunitare. Itinerar italian, Videle, 2001; Caragiale și „eternul feminin”, Videle, 2002; O filieră
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]