27,010 matches
-
nu mai era căutată. Tot mai des îl bătea gândul să plece în altă parte ca să-și găsească de lucru. Își tot făcea curaj să ia această hotărâre. Până atunci însă, rămânea acasă și se ocupa de ce mai trebuia prin gospodărie. Terminase repede de meșterit, îndreptat și reparat diverse lucruri prin curte, iar acum se urca pe pereți de plictiseală. Tot timpul se izbea de nevastă-sa, unde mergea el apărea și ea iar lui i se părea că îl privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
facă, încă nu se hotărâse dacă să-i mărturi sească nevestei berechetul ce dăduse peste el. Mai întâi îi trecuse prin gând să ascundă aurul undeva acasă dar renunță repede la această idee. Nu avea încredere în nici o ascunzătoare din gospodărie. Acolo nu exista nici un loc ferit de privirile femeii, așa încât începu să caute un ascunziș prin pădure, pe lângă mină. Tot umblând prin împrejurimi, a descoperit o colibă abandonată. Locul era pustiu și se vedea că nu mai trecuse nimeni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o creangă uscată. Aproape încremeni de spaimă. Brusc, își aminti de poveștile care circulau printre șoferii de la garaj. Se spunea că prin părțile lor apăruseră urși. Erau aduși din alte zone, mai intens populate unde începuseră să dea iama prin gospodăriile oamenilor. Deoarece nu era permis să fie împușcați, îi prindeau și apoi îi relocau în locuri nepopulate. Nu se semnalaseră atacuri, ba nici măcar nu-i văzuse nimeni dar zvonurile circulau. Se întoarse spre locul de unde venise zgomotul și lumină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
plăcut obrajii. Casa lui Simion Pop, cel la care trăsese cu ceva mai puțin de un ceas mai devreme, era aproape de marginea orășelului Baia de Sus. Dincolo de coroanele înalte ale merilor bătrâni ce creșteau în fundul grădinii mai erau doar câteva gospodării după care, muntele se ridica semeț spre înălțimi. O bătaie discretă în ușă îl făcu să tresară. Da, poftim! spuse el, întorcându-se de la fereastră. În cameră intră doamna Maria, mătușa prietenului său Traian, cu un zâmbet ce i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
țapinarii dispăruți. De fapt, acolo a și început totul. Ți-am spus că inițial nu mi-am făcut griji. La ei este o fluctuație mare de personal. Apoi au început să lipsească și localnici, oameni de pe aici, cu familie și gospodărie. Din câte știu eu, începu Cristi să vorbească, o persoană nu dispare pur și simplu. De obicei există un motiv, iar acest motiv, aproape întotdeauna este decesul, mai mult sau mai puțin violent. Doamne ferește, măi ficior! își făcu cruce Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un sfert de oră, întunericul urma să fie deplin. Ocolise prin pădure și ajunsese în partea din spate a curții. Ascuns între copacii din marginea lizierei, Boris studia împrejurimile. Ferestrele erau întunecate și nu se vedea nici o mișcare în toată gospodăria. Văzând cât de tăcută era casa, începea să creadă că moșneagul nu se află acolo. Cu atât mai bine, își șopti el în gând. Dacă așa stăteau lucrurile, va intra și îl va aștepta înăuntru. Mai devreme sau mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Nici el nu mai era tânăr și, pe deasupra, chiar el spunea că vremurile se schimbaseră. Nu mai era rentabil să se ocupe cu așa ceva, timpul haiduciei trecuse. Și, atunci ce mai rămânea? În nici un caz nu voia să revină la gospodăria părintească de pe malul Nistrului. Această perspectivă nu îi surâdea deloc. Întorsese lucrurile pe toate părțile, cugetând îndelung. Nu reușise să găsească o soluție, singura variantă la care ajunsese, era aceea de a lua afacerea pe cont propriu. În definitiv, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a băiețelului, povețele preotului, spusele celor rămași la hotarul satului, cînd el le-a mai făcut odată cu mîna În semn de rămas bun. Nu cred că lipsește ceva, n-a scăpat nimic; nici priveliștea drumului, nici nuanța cerului, iar inventarul gospodăriei lui Marko era Înșirat pînă la ultimul capăt de ață. Nimic nu fusese dat uitării, nici numele autorilor vechilor manuale și cărți de citire pline de Învățăminte Înduioșătoare, povești moralizatoare și parabole biblice. Fiecare perioadă din viață, fiecare eveniment, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
11. Dumitru Hodoroabă 12. Mihai Trandafir 13. Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3Kcal/cm2/lună. în perioada aprilie-septembrie durata strălucirii soarelui în coline înseamnă 1.500 ore, asigurând posibilitatea cultivării mai multor soiuri de plante, precum și coacerea recoltelor. Tot în această perioadă, se pot lua măsuri pentru obținerea apei calde necesară în gospodăriile individuale și în fermele zootehnice din energia solară. în ce privește precipitațiile, acestea sunt destul de reduse, media anual variind între 450-650 mm, sub formă de ploi vara și zăpadă iarna. Precipitațiile sunt repartizate neuniform pe parcursul unui an, vara fiind perioade secetoase mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au existat în locul numit „Vărzărie” de pe fosta moșie a Virginiei Lambrino, iar în perioada CAP-ului, asemenea acumulări, chiar sezoniere, se făceau în fiecare sat. Despre iazurile de pește putem spune că, într-o perioadă mai veche, existau pe lângă fiecare gospodărie întemeiată și cu condiții de sol pentru asemenea lucrare. Mai mari erau iazurile preotului Păvăluță din Lunca, al preotului Antohi din Fruntești, al lui Ungureanu din Slobozia, cel de la curtea Virginiei Lambrino. Un iaz pentru udat grădina a fost săpat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița (cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările de curte vulpea și dihorul, în oi și turme, lupul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările de curte vulpea și dihorul, în oi și turme, lupul. Cu vreo 50 de ani în urmă, lupii erau numeroși, atacau oile din gospodării, intrau în sat, umblau în haite pe dealuri, erau un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Vite sunt 18 cai, 174 vite cornute, 16 porci și 26 capre. Observații: Dicționarul a fost alcătuit din datele furnizate de județe. Se folosește impropriu noțiunea de cătun pentru Lunca, Fruntești, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului; cătunul are sub 50 de gospodării. La 1874 și până la această dată, Dobreana nu era un cătun; Nu se mai știe c (azi - 1900) era numit Siliștea (loc unde a fost sat)! coala din Lunca n-a fost înființată în 1865; cel mai vechi document este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satelor din Colinele Tutovei era jumătate din media pe țară, - 6,9 km2 (690 ha!), explicabil prin faptul că zona în care se află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a cătunelor, așezări mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că zona în care se află și satele comunei Filipeni a fost o zonă a cătunelor, așezări mici de până la 30 de gospodării (150 locuitori!). Și vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vatra de sat nu ocupa mai mult de 36,6 ha (media) și fiecare gospodărie ocupa în medie, în vatra satului, 0,88 ha. O particularitate a satului Lunca, format de bejenari bucovineni din mai multe sate, o constituie gruparea gospodăriilor în cuiburi de rudenie și cunoștințe, după satele de plecare. Acest sistem de dispunere spațială a dus la unirea cuiburilor de locuințe într-o singură vatră de sat, dând naștere unei așezări de mărime medie superioară, cu o populație între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de mărime medie superioară, cu o populație între 1000 și 2000 de locuitori. Din punctul de vedere al tipului așezării, satul Lunca a făcut parte din categoria sate risipite (în lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lunca împădurită a Dunavățului), apoi devine un sat răsfirat, cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care polarizează viața umană: apa. „Ca umbra de corp, așa se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
depindeau de boierii și moșia familiei Rosetti, s-au amestecat prin căsătorii și puține „urme” mai sunt acum din vechea alcătuire social-economică a satului Filipeni. Luând ca reper dispunerea vechilor delnițe și concentrarea unei suprafețe mai mari de pământ în jurul gospodăriei, se poate aprecia că familiile Totolea, Ungureanu și, probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satul Slobozia și Boboc Nicolai din Știubiana. Modificările în structura de proprietate asupra pământului, ca urmare a moștenirilor, vânzărilor de moși și, în mod deosebit, prin reforma agrară din 1921 au făcut ca importanța Știubienei să scadă pentru economia gospodăriei boierești și în final, satul a fost părăsit, locuitorii retrăgându-se în satele de clăcași (le rămăsese numele în Lunca și, în special, în Slobozia). Din toate câte au fost, în gura tiubienei s-a făcut o moară de foc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că libertatea fără mâncare și loc de dormit nu valoreaz mare lucru. Atunci s-au așezat unde au fost primiți, ca slugi boierești, ca argați, văcari, dar și ca lucrători ai pământului, devenind, la rândul lor, agricultori, oameni așezați, cu gospodării întemeiate. S-ar putea ca stră-strămoșii țiganilor din Valea Boțului să fi fost robi ai schitului sau mănăstirii „unde a fost Costea Călugărul”, să fi locuit apoi pe Runc, apoi să se fi așezat cu loc de casă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mici, insuficiente pentru întreținerea familiei. Din această cauză, cea mai mare parte erau lucrători cu ziua la boieri și la răzeșii din Fruntești. Câteva familii, prin hărnicie și multă muncă, s-au desprins din rândul celor de tot săraci, întemeind gospodării care depășeau pe cele ale românilor. Familia șivlea, Sandu, Arghir (Arghiroaia), au arătat și altora că etnia nu este o piedică pentru a dobândi bunuri materiale și spirituale și, implicit, respectul concetățenilor. Adoptarea obiceiurilor, a datinilor, a religiei și limbii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au cumpărat pământ, apoi s-au adăugat însurățeii care n-au mai avut loc în sat, lângă părinți. Cătunul s-a întins de o parte și de alta a drumului care pleacă din șoseaua principală Lunca - Fruntești - Lozinca, urcă pe lângă gospodăria lui Cucu, taie de-a lungul platoul care alcătuiește moșia Dobreana, continuând drumul spre satul Oțelești. De asemenea, s-au construit case și pe valea pârâului Dobreana care este însoțit de un drum care ajunge în drumul principal, drum care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]