16,018 matches
-
amâni? Ploaie de ași fi aș umple fântâna, Pământului reavăn i-aș săruta mâna În păduri de dor aș căra și apă, Seceta acută lutul îl mai crapă! Haide vino ploaie, că ne este sete, Vara clocotește lângă un scaiete, Grâul te tot strigă fără încetare... Vino te rugăm plină de candoare! 27 iulie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Vino Ploaie! Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor
VINO PLOAIE! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369757_a_371086]
-
Acasa > Poezie > Imagini > SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului simezele din câmpuri pline-s toate de vii culori în loturi așezate e vremea de acum în Cireșar să se păteze grâul
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
GRÂUL DE POJAR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului simezele din câmpuri pline-s toate de vii culori în loturi așezate e vremea de acum în Cireșar să se păteze grâul de pojar când peste lanuri vântul regizează dulci adieri în vreme de amiază din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
regizează dulci adieri în vreme de amiază din cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-oftează cu amar că se pătează grâul de pojar *** Referință Bibliografică: să se păteze grâul de pojar / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
cer o ciocârlie le presară triluri măiastre-n liniștea de vară și în belșugul înrămat de haturi se scutur de căldura din înalturi vreo doi ciulini ce-oftează cu amar că se pătează grâul de pojar *** Referință Bibliografică: să se păteze grâul de pojar / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1643, Anul V, 01 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SĂ SE PĂTEZE GRÂUL DE POJAR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369788_a_371117]
-
îndurat părinții Tăceri însângerate-acolo-n Munți Când umblau pe brumă, triști, desculți, Copil fiind, înlăcrimat din Dor Eu nu le-nțelegeam durerea lor Și din Copilăria mea frumoasă Nu bănuiam ce gânduri îi apasă, Din tot ce adunau, nutrețuri, grâne Cât pentru iarnă lor le mai rămâne; Când sub acele nesfârșite zări Tot auzeam de cote și de dări, De-un Horia înveșnicit pe roată Așteptându-l să mai vin'odată, De un Iancu fulgerând pe cal S-alunge tot
MI-E DRAGĂ TOAMNA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368133_a_369462]
-
răspunse bătrâna. „Păi ce supărare, doar asta-i realitatea, nu?”. „ Ei, ce să-i faci, așa-i, noi ne ducem, ne vine vremea, las’ să trăiască tinerii, să fie bine, să fie pace, să fie și ploaie să se facă grâul...”. În mașină se lăsă tăcerea. „Se pare că bătrâna este la curent cu ultimele știri despre situația de la graniță” își spuse Sorana. Șoferul răsuci un buton și din difuzoarele mașinii începu să se reverse muzica. Romanțe despre o tinerețe pierdută
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
nu va mai fi lut... Au crăpat sărăturile și încovoierea cojilor gri îmbogățea imaginația vreunui creator rătăcit de ziua de azi. Câte forme, câte nuanțe, câtă risipă, câtă căldură, câtă frământare! Pe-aici, la o palmă distanță de lanul cu grâu, șerpuia pârâul vechi de când știm noi. Au rămas pietrele goale și albia s-a pierdut. S-a pierdut? Se respiră neputință peste tot. Zile și nopți de trudă devenite scrum, înnegresc gândurile. Așteptarea ploii a fost consecventă și cu rugăciune
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
pe tipicul paralelism situațional (om-natură), astfel încât, dacă ,,în inimă e frig!”, atunci și autumnalul presupune desfrunzire, amorțeală, disoluție lentă (Noiembrie trist). În Apocaliptică orașul capătă tente de neantizare, disperarea și însingurarea găsindu-și sălașul în cenușa urbei. Cum bobul de grâu amintit în finalul poeziei are drept simbol renașterea, creația devine emblematică pentru ideea de panta rhei, de circuit etern deschis. Viziunea sumbră, accentele metalice se păstrează și în Campanie electorală prin versuri ce surprind flash-uri ale destrămării:,,viața asta
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
după cum avea fiecare. Moșul s-a preocupat toată săptămâna de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul mioarelor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe. Sare în bolovani cumpărase de la magazin. Acum putea să vină iarna, avea cu ce-și hrăni cele treizeci de oi. Cu atât mai rămăsese. Restul le-
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alții cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se părea bătrânului că a cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
lumânare știu La căpătâiul amintirii tale Și cât voi sta în umbra crucii viu Am să fiu vrednic de atâta jale! Tot număr în tăcere anii tăi, Anii cei cu soț- optzeci și opt, Din vârsta mistuită în văpăi Și grâul meu de-acum e-aproape copt... De seceriș de mult nu mi-e mai teamă, Când orice jertfă nu e în zadar- N-o să uit în veci, durută Mamă, Ziua ta rămasă-n calendar! Referință Bibliografică: În curând se face
ÎN CURÂND SE FACE ZIUA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368185_a_369514]
-
toamnei pe poarta timpului. Dar actorii dau slavă și vigoare verii sufletești ce nu se sfârșește câtă vreme un neam, chiar și în lacrimile durerii clătește vișinile dulci ale Thaliei și le savurează gustând până la sâmbure fructul! Pe lângă soarele pentru grâul și vinul corpului, mai e un soare pentru viața sufletească: actorul! Fără actori, omul e mai învins, mai singur, mai irositor de viață, mai sărac de minte, mai necreator, mai orb la splendori...! Muzele au castele în inimile lor. Mit
MAGDA CATONE. FĂRĂ CUVINTE DE ÎNCHEIERE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368235_a_369564]
-
tot visează că pe câmp e Vara trează... În grădină margarete și-au pus galbenul în plete Sunt fragile și cochete, dar au apă și în ghete... Vântul spulberă cărarea, îngustată trece zarea, Hornul caselor fumează ca să țină lumea trează! Grâul bun a umplut sacul că să aibe și săracul Pita mare și gustoasă să crească la el pe masă, Calendarul rupe foi pentru vremurile noi, Un noiembrie grăbit parcă-n în gară s-a oprit... foto sursa internet Camelia Cristea
OCTOMBRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368248_a_369577]
-
Limba română Dulcea mea limbă română, Încrustată de străbuni în sufletul meu, În slova ta , toate se-ncunună, Ancestrala chemare ne adună mereu. În tine susură izvoare, Munții falnici îi zărești, Foșnetul pădurii în șoapte, Spice de grâu unduiești. Ești primul cuvânt de pe lume Și ultimul de pe pământ, Iubirea mi-am spus-o cu tine, Cu tine-am făcut jurământ. Te-am dus cu mine cu cinste, Oriunde am cutreierat, De tine mi-aduc aminte Și dacă casa
LIMBA ROMÂNĂ de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368263_a_369592]
-
protest, a apărut în ,,L`Homme libre” , organ oficial al guvernului, un articol în care se enumerau marile mutilări produse României de Puterile Centrale, arătându-se : ,,Germania a spoliat-o de bogatele sale zăcăminte de petrol și de controlul asupra grâului și al căilor ferate; Ungaria i-a răpit, prin rectificări de frontieră,defileul Alpilor Transilvaniei și Porțile Dunării; Germania și Austro-Ungaria împreună au privat-o de dreptul suveran asupra navigației pe Dunăre și asupra magnificului port Constanța”. Opinia publică franceză
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Firica lui Brăescu, morarul satului. Când în satul lor apărură primii legionari, Toader era printre cei care aveau aproape zece hectare de pământ. Parte din el pădure, pentru lemne de construcții și foc, parte fâneață, dar cel mai mult pentru grâu și porumb. Toate acestea îi sporise averea, pe care n-o visase s-o aibă în toată copilăria și adolescența sa. Așa că venirea legionarilor nu-l surprinsese. „Omul și pogonul” prinsese inimile tuturor acelora care nu și-a păstrat pământul
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
spuneau că e pace, altele că e război cu nemții, altele că vin rușii, altele că vin americanii. Ziare nu erau decât la oraș, ori sătenii nu se duceau rar acolo. Nici Șoican nu era mai liniștit. Vremea seceratului trecuse, grâul se făcuse, hambarul era plin, iar porumbul nu mai aveau mult și stătea să se coacă. Avea nevoie de știri adevărate, de certitudini, ca de aer. Nu-i plăcea să se cufunde în neștiință. Prețurile la cereale crescuseră în așa
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
aripi ale salciei peste care-am pășit, spumegând, în liniștea dureroasă a talazurilor. FLOARE-DE-COLȚ Desculță de gânduri, desfrunzită de vise îmi cresc rădăcinile pe lujerul ploii, și-mi legăn ramurile pe creștetul pământului. FLOARE-DE-LOTUS Arșița nopții cade osândită de miezul grâului copt. Frunzele crescute în primăvara morții mă dor... Flori de lotus orbecăiesc prin sufletul meu într-o goană nebună... și cântă. protejat copyright/versuri - Viorela Codreanu Tiron/ pitura Gianni Strino Referință Bibliografică: Zidire în cer - 6 poeme / Viorela Codreanu Tiron
6 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370142_a_371471]
-
pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine, Crăciunul, a fost să dea fericire românului printr-o altă mare
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Cu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie
OPRIŢI-VĂ de ION PENA în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370167_a_371496]
-
și școală, nu?! Se vedea că nici Marieta nu avusese grijă de sufletul odraslelor. Artemie fusese păstor pentru alții, bunicul, deh, țăran plugar, nu meritase a fi ascultat, iar frații parcă aveau trupurile goale pe dinăuntrul lor, ca paiul de grâu după ce l-ai secerat... Și, meditând la soarta Marietei, nu putu să nu-și amintească cum murise bunicul. Fusese luat de Artemie la el, dar, fiul fiind mereu plecat, bătrânul, în ultimii ani de viață, când neputințele îl dovediseră, rămăsese
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Cu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
înfiorarea hăbăucă.Pe steiul ars de foc și’nchipuiriSă vă înalț o clipă, să vă doară.Crepuscul de altare și zefiriși vorba peste moarte să vă moară.Nu închinați cu mine rugăciuniCi treceți, ca barbarii, mai departe,Mă jefuiți de grâne și tăciuni.Deschis îmi e pătulul ca o carte.Eu voi rămâne singur, vagabond,Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicondCu porțile de marmură, închise. Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie 1938
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
steiul ars de foc și’nchipuiri Să vă înalț o clipă, să vă doară. Crepuscul de altare și zefiri Și vorba peste moarte să vă moară. Nu închinați cu mine rugăciuni Ci treceți, ca barbarii, mai departe, Mă jefuiți de grâne și tăciuni. Deschis îmi e pătulul ca o carte. Eu voi rămâne singur, vagabond, Un cerșetor de soare și de vise. Voi ocoli destinul rubicond Ca porțile de marmură, închise. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM”, an IV, nr. 1 din 15 iunie
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]