2,620 matches
-
Revista a fost publicată de Louis A. Godey din Philadelphia timp de 48 de ani (1830-1878). Godey dorea să profite de popularitatea cărților cadou, dintre care multe erau comercializate în mod special pentru femei. Fiecare număr conținea poezii, articole și gravuri create de renumiți scriitori și alți artiști ai timpului. Sarah Josepha Hale (autoare a poeziei „Mary Had a Little Lamb”) a fost redactorul ei din 1837 până în 1877 și a publicat numai manuscrise americane originale. Deși revista era citită și
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
a decis, din epocile cele mai timpurii, că albul este cea mai potrivită nuanță, oricare ar fi materialul. Este un simbol al purității și al inocenței copilăriei și al inimii neîntinate pe care ea i-o cedează celui ales”. O gravură în lemn a familiei regale britanice cu bradul ei la Castelul Windsor a fost copiată în "Godey's" de sărbătoarea Crăciunului anului 1850. Gravura s-a bazat pe o imagine a reginei Victoria și a pomului ei de Crăciun publicată
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
al inocenței copilăriei și al inimii neîntinate pe care ea i-o cedează celui ales”. O gravură în lemn a familiei regale britanice cu bradul ei la Castelul Windsor a fost copiată în "Godey's" de sărbătoarea Crăciunului anului 1850. Gravura s-a bazat pe o imagine a reginei Victoria și a pomului ei de Crăciun publicată anterior în "Illustrated London News", în decembrie 1848. Versiunea "Godey's" a eliminat tiara Victoriei și mustața prințului Albert pentru a transforma gravura într-
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
1850. Gravura s-a bazat pe o imagine a reginei Victoria și a pomului ei de Crăciun publicată anterior în "Illustrated London News", în decembrie 1848. Versiunea "Godey's" a eliminat tiara Victoriei și mustața prințului Albert pentru a transforma gravura într-o scenă americană. Aceasta a fost prima imagine care a circulat pe scară largă a unui pom de Crăciun împodobit în America, iar istoricul de artă Karal Ann Marling a numit pomul în jurul căruia se aflau prințul Albert și
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
segmentelor de public, atât bărbați, cât și femei. El a oferit o plată mare de 5 dolari pe pagină, atrăgându-i cu succes pe unii dintre cei mai cunoscuți scriitori de la acea vreme. De asemenea, el a devenit cunoscut pentru gravurile și lucrările sale de artă. "Graham's" a fost prima revistă din Statele Unite ale Americii care a revendicat drepturi de autor pentru fiecare număr. Edgar Allan Poe a devenit redactor al "Graham's" în februarie 1841 și în curând a
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
ilustrațiilor sale care apăreau în fiecare număr. "Saturday Evening Post" a informat că ediția din august 1841 a revistei "Graham's" costa 1.300 de dolari din cauza acestor „ornamente”. The "Post" a raportat la 30 aprilie 1842: „este îndoielnic dacă gravuri de o asemenea frumusețe au împodobit vreodată o operă americană”. Gravurile tipice din "Graham's" reproduceau poduri, gospodine fericite și scene care se axau pe viața domestică liniștită și promovau căsătoria. Colectivul redacțional a crescut și a inclus „două doamne
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
informat că ediția din august 1841 a revistei "Graham's" costa 1.300 de dolari din cauza acestor „ornamente”. The "Post" a raportat la 30 aprilie 1842: „este îndoielnic dacă gravuri de o asemenea frumusețe au împodobit vreodată o operă americană”. Gravurile tipice din "Graham's" reproduceau poduri, gospodine fericite și scene care se axau pe viața domestică liniștită și promovau căsătoria. Colectivul redacțional a crescut și a inclus „două doamne redactor”, Ann S. Stephens și Emma Catherine Embury. Graham l-a
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
a fost principalul său critic literar pentru un timp. În 1848, după unele dificultăți financiare cauzate de investiții proaste în industria cuprului, Graham a vândut revista lui Samuel Dewee Patterson, deși și-a păstrat titlul de redactor. Sartain, ale cărui gravuri au devenit o parte importantă a "Graham's", a plecat pentru a-și fonda propriul său jurnal, "Sartain's Union Magazine", în 1849. Oamenii care au aflat de dificultățile lui Graham's l-au ajutat să-și recapete o parte
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
de la Colegiul Dickinson, Colegiul Hampden-Sydney, Colegiul Jefferson, Colegiul Lafayette, Colegiul Marshall, Colegiul St. John's și Colegiul St. Mary's din Maryland. Poe avea planuri mărețe pentru aspectul revistei. El plănuia să stabilească standarde foarte ridicate, dorind o hârtie fină, gravuri de calitate superioară, critici ascuțite și o ficțiune originală îndrăzneață. Aceste standarde înalte urmau să se reflecte într-un abonament de 5 dolari, mai mare decât în mod obișnuit. În etapele inițiale de planificare, el a promis finanțatorilor că va
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
a influențat foarte mult pe alți opticieni și fabricanți de telescoape în secolul următor. Secțiunea sa de telescoape binoculare nu este ilustrată, dar metodele pe care le descrie au devenit tehnici de fabricație standard pentru mai mulți ani. O altă gravură din această carte arată un dispozitiv de rectificare a lentilelor. Schyrleus a fost un anticopernician hotărât. În prefața la cartea sa, care includea o dedicație către a Isus Hristos și Ferdinand al III-lea, Schyrleus a declarat cu îndrăzneală că, după ce
Anton Maria Schyrleus de Rheita () [Corola-website/Science/336685_a_338014]
-
metal și chiar papier mâché. Totuși devine evident faptul că materialul său preferat este metalul, dovadă fiind atenția acordată acestuia, precum și toate experimentele sale artistice ce utilizează acest material, utilizând tehnici ce variază de la modelarea manuală și sudura metalului până la gravură în metal. După cum însuși artistul ne spune "" Pentru mine metalul reprezintă libertatea de exprimare artistică. Poate părea mai tehnic și mai dificil de modelat decât lemnul sau piatra, dar în final acesta este esențialul - lupta dintre material și artist, descărcarea
EugeneX () [Corola-website/Science/336826_a_338155]
-
la 88 de ani. Orientarea către arhitectură s-a produs în urma întâlnirii cu maestrul G. Mirea, director al Școlii de Belle Arte, căruia Gheorghe Simotta îi prezintă o serie de desene în tus. Sfatul maestrului este să se îndrepte către gravura, însă, nestăpânind această tehnică Simotta se prezintă la examenul de admitere la Scoala Superioară de Arhitectură. Oscilațiile legate de vocația să reală (arhitectură versus artă) îl urmăresc pe Gheorghe Simotta de-a lungul vieții. Astfel și după absolvirea Școlii Superioare
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
și multe din acuarelele lui Gheorghe Simotta. În perioada 19 octombrie-18 noiembrie 2011, la Galeria Primăriei Sectorului 2, București a avut loc expoziția "Dincolo de arhitectură" unde au fost expuse 100 de lucrări de pictură, uleiuri, acuarela, desene, grafică de carte, gravuri ale 52 de arhitecți contemporani alături de cele ale arhitecților din generații trecute, G. M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Gheorghe Simotta, Horia Teodoru și Nicolae Cucu. În noiembrie 2010 Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene, urbane
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Drinului Alb din dreptul podului Fshajt devin o destinație populară, pe malurile apei existând un camping pentru mai multe familii. Aproape de pod există două stânci cunoscute sub numele de „Piatra Vulturului” (în ) și „Piatra lui Skanderbeg” (în ), care conține o gravură din secolul al XV-lea a nobilului albanez George Kastrioti Skanderbeg. Portretul lui Skanderbeg a fost pictat pe stâncă în 1968 de către Mexhid Yvejsi cu ocazia aniversării a 500 de ani de la moartea personajului istoric. O competiție tradițională de scufundări
Podul Fshajt () [Corola-website/Science/336026_a_337355]
-
prezenta lucrări semnate de Ion Anghel, Cezar Atodiresei, Cătălin Bălescu, Traian Boldea, Marcel Bunea, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rădvan, Mihai Sârbulescu - toți profesori ai catedrei de pictura de la UNARTE și va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie. Jurnal al gravurii slave Galeria Visual Kontakt din Cluj vă invită la expoziția de gravură contemporană slavă din Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Belarus, Ucraina. De ce totuși acest tip de artă? Pentru că gravura contemporană slavă este realmente un fenomen. O dovedește faptul că expoziția
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
Marcel Bunea, Petru Lucaci, George Moscal, Alexandru Rădvan, Mihai Sârbulescu - toți profesori ai catedrei de pictura de la UNARTE și va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie. Jurnal al gravurii slave Galeria Visual Kontakt din Cluj vă invită la expoziția de gravură contemporană slavă din Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Belarus, Ucraina. De ce totuși acest tip de artă? Pentru că gravura contemporană slavă este realmente un fenomen. O dovedește faptul că expoziția prezintă un imaginar coerent fantastic, care reunește, altfel, lumi foarte personale și
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
UNARTE și va fi deschisă până la sfârșitul lunii noiembrie. Jurnal al gravurii slave Galeria Visual Kontakt din Cluj vă invită la expoziția de gravură contemporană slavă din Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Belarus, Ucraina. De ce totuși acest tip de artă? Pentru că gravura contemporană slavă este realmente un fenomen. O dovedește faptul că expoziția prezintă un imaginar coerent fantastic, care reunește, altfel, lumi foarte personale și unice, adesea pline de umor și de poezie. Un element aparte în interiorul acestui tip de gravură îl
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
Pentru că gravura contemporană slavă este realmente un fenomen. O dovedește faptul că expoziția prezintă un imaginar coerent fantastic, care reunește, altfel, lumi foarte personale și unice, adesea pline de umor și de poezie. Un element aparte în interiorul acestui tip de gravură îl reprezintă interesul pentru insolit și bizar, de multe ori însoțit de o notă de narativitate.(...) Deși gravorii apelează la tehnici tradiționale (în cazul expoziției de față: intaglio și litografie) și cu toate că fac trimitere la mituri, la literatură sau la
Jocuri de culori și forme by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104422_a_105714]
-
Muzeul își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor și un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii. Muzeul deține o colecție de peste 750 de hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal regiunile române dar și țările Europei și alte continente. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul. „Duo Cello Jaya” se numără
Ultimul concert al stagiunii Cartografii Sonore la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105473_a_106765]
-
numărul impresionant de opere cu care pictorul participa constant, având chiar ediții în care expunea peste 30 de lucrări. Nici anul 1924 nu făcea notă discordantă, Vermont regăsindu-se pe simezele expoziției cu 24 de opere, atât ulei, cât și gravură. În ceea ce privește opera de față, descoperim una dintre cele mai originale aspecte produse de imaginarul lui Vermont în cei mai bine de 40 de ani de carieră. Chiar dacă opera se regăsește sub mantaua mai largă a compozițiilor de interior (scene de
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
creația primului său maestru - Theodor Aman - și de interioarele tipice ale acestuia, Vermont pictează diverse compoziții cu doamne și domnișoare în interiorul atelierului său. Cu o scenografie diversă, ciclul pare a fi dezvoltat pornind de la pânza Prietene, operă reluată și în gravură (1916), care surprinde atmosfera intimă pictată în toate operele ulterioare. Promenadă pe malul mării Născut într-un mediu intelectual, cu un frate jurnalist și o soră actriță, Nicolae, cel mai mic copil al familiei Grünberg (numele evreiesc al tatălui) a
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
arte de mai târziu. La Belle-Arte (1881-1886) i-a avut colegi pe Luchian, Aricescu, Fritz Storck, alături de care a participat la manifestările secesioniste la cumpăna dintre secole. Sub îndrumarea lui Theodor Aman, și-a desăvârșit desenul și a învățat tehnica gravurii. Student la Academia Regală din München, la clasa de pictură a lui Ludwig von Löfftz, Vermont și-a desăvârșit studiile în perioada 1887-1893. Reîntors în țară, pictorul s-a integrat perfect în viața artistică bucureșteană, fiind implicat în acțiunile progresiste
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
detașează în licitație Promenadă pe malul mării, din 1910, pictată la Constanța (2.000 - 3.500 de euro) și o lucrare pariziană, Pod peste Sena, datată 1925 și evalauă la 1.000 - 1.600 de euro. Să reținem și două gravuri în acvaforte: Înțeleptul (Lev Tolstoi), lucrare din 1906 (200 - 350 de euro), și Nimfă cântând la fluier, ceva mai târzie (1911), estimată la 400 - 600 de euro. Înțeleptul (Lev Tolstoi)
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția și va fi deschisă publicului între 13 mai și 26 noiembrie 2017. O figură centrală în arta postbelică românească, Geta Brătescu lucrează într-o varietate de tehnici, incluzând desen, colaj, obiect, textile, gravură, fotografie, video experimental, happening și performance. De-a lungul unei cariere de șase decenii, artista a dezvoltat un stil sofisticat, care folosește ca surse de inspirație, în mod egal, literatura, teatrul și viața de zi cu zi, pentru a explora
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]
-
selecție de lucrări care definește complexitatea parcursului ei. Expoziția captează aproape toate mediile de lucru ale Getei Brătescu, una dintre calitățile formidabile ale artistei fiind caracterul mobil, deschis, performativ, versatil al practicii ei - de la colaj la film experimental, fotografie, desen, gravură.” Participarea Getei Brătescu la Bienala de la Veneția aduce împreună lucrări din toate etapele de lucru ale artistei - multe dintre ele arătate în premieră -, demonstrând dezinvoltura cu care ea utilizează o multitudine de medii artistice. Geta Brătescu recurge la o serie
Geta Brătescu și imaginarul mai presus de privire, la Bienala de la Veneția, cel mai important eveniment de diplomație culturală al României by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105524_a_106816]