2,626 matches
-
și împărat german, s-au mobilizat pe teritoriul Ungariei în 1686 și au reușit să-i alunge pe turci din Castelul Buda. Regatul ungar a fost reunificat și Buda a rămas cel mai important oraș, dar, cu toate acestea, regii habsburgici care conduceau Ungaria au locuit la Viena, curtea regală rămânând în acel oraș. După recuperarea fortăreței și a orașului din mâinile turcilor, castelul a fost reconstruit și restaurat în profunzime, deoarece multe ziduri, edificii și turnuri fuseseră transformate în ruine
Castelul Buda () [Corola-website/Science/328454_a_329783]
-
Grigore Lupu Balș împotriva statului rusesc. În 1848 el a fost co-editor al ziarului "Gazeta Bucovinei" publicat in limba română și germană. Împreună cu fratele său, el se angajează pentru independența și autonomia Bucovinei față de Regatul Galiției și Lodomeriei în cadrul monarhiei habsburgice. După o ceartă cu tatăl său într-o poveste de dragoste Constantin a părăsit Bucovina și sa mutat în Principatul Moldovei. În 1850 a devenit acolo membru al Consiliului de reorganizare a învățământului public, în care a stabilit normele generale
Constantin Hurmuzaki () [Corola-website/Science/328475_a_329804]
-
Primus), dintr-o cunună de stejar și de Coroana de Fier precum în centru o cunună mai mare de stejar, în interiorul ei ramuri de stejar și palmieri în cruciș, de la care atârna ordinul. Până în anul 1884 decorarea pentru cetățenii țărilor habsburgice a fost conectată cu atribuirea unui titlu de nobilitare: Dotarea cu clasa a 3-a însemna ridicarea la titlul de cavaler ereditar, cu clasa a 2-a la titlul de baron ereditar. Acordarea de prima clasă a adus titlul de
Ordinul Coroana de Fier (Austria) () [Corola-website/Science/333489_a_334818]
-
gâtului. Designații cu crucea mare au purtat decorația la o bandă largă de la umărul drept la șoldul stâng, în plus pe pieptul stâng o stea. Aceasta a fost octogonală și ținută în argint. Până în anul 1884 decorarea pentru cetățenii țărilor habsburgice a fost legată de atribuirea unui titlu de nobilitate: dotarea în clasa de cavaler însemna ridicarea la titlul de cavaler ereditar, în clasa de comandor la titlul de baron ereditar. Acordarea crucii mari a adus titlul de consilier secret, intitularea
Ordinul Leopold (Austria) () [Corola-website/Science/333502_a_334831]
-
l-a efectuat în cadrul Regimentului 91 Infanterie din armata austro-ungară. Umorul este obținut și prin limbajul personajelor. Vorbirea stâlcită a cehilor în germană, a nemților și polonezilor în cehă, precum și expresiile din argou sunt greu de tradus. În afară de satirizarea autorităților habsburgice, Hašek relevă corupția și ipocrizia preoților catolici. Švejk este subiect de film, teatru, operă, muzical, cărți umoristice, statui și chiar decoruri de restaurant într-o serie de țări europene. Romanul a fost tradus în aproape 60 de limbi. În limba
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]
-
ca sfânt mărturisitor la 21 octombrie 1955 în Catedrala ortodoxă din Alba Iulia. Sofronie s-a născut în prima jumătate a secolului al XVIII-lea în satul românesc Cioara (azi Săliștea, Alba), care era în acel timp parte a Imperiului Habsburgic. Numele de familie a fost Popa (sau Popovici, după alte surse), iar până a se călugări, prenumele său a fost Stan. Numele de familie sugerează că unul dintre strămoșii săi a fost preot. După moartea soției sale s-a călugărit
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
din lemn în pădurea din apropierea satului, adunând și câțiva ucenici. Acolo a ținut câțiva copii la învățătură. Și-a dedicat viața monahismului până în 1757, când a început să promoveze o răzvrătire pașnică a populației ortodoxe românești din Transilvania împotriva politicii habsburgice care îi încuraja pe toți românii să adere la Biserica Unită. Faptul că românii din Transilvania, din cauza religiei ortodoxe, erau supuși bisericește unor mitropolii din afara Imperiului Habsburgic nu convenea Curții de la Viena. Unirea lor cu Biserica Romei prezenta o oportunitate
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
să promoveze o răzvrătire pașnică a populației ortodoxe românești din Transilvania împotriva politicii habsburgice care îi încuraja pe toți românii să adere la Biserica Unită. Faptul că românii din Transilvania, din cauza religiei ortodoxe, erau supuși bisericește unor mitropolii din afara Imperiului Habsburgic nu convenea Curții de la Viena. Unirea lor cu Biserica Romei prezenta o oportunitate excelentă pentru ca Imperiul Habsburgic să-și întărească poziția în regiune. Prin patenta imperială din anul 1692 împăratul Leopold I a decretat că toți cei de rit grecesc
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
pe toți românii să adere la Biserica Unită. Faptul că românii din Transilvania, din cauza religiei ortodoxe, erau supuși bisericește unor mitropolii din afara Imperiului Habsburgic nu convenea Curții de la Viena. Unirea lor cu Biserica Romei prezenta o oportunitate excelentă pentru ca Imperiul Habsburgic să-și întărească poziția în regiune. Prin patenta imperială din anul 1692 împăratul Leopold I a decretat că toți cei de rit grecesc uniți cu Biserica Romană, se vor bucura de toate scutirile și privilegiile de care se bucură credincioșii
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
Petru Pavel Aaron a fost silit să se refugieze la Sibiu. Sofronie a convocat la 14/25-18/29 februarie 1761, la Alba Iulia, o întâlnire a Sinodului Ortodox Transilvănean, care a aprobat trimiterea unei petiții cu 19 puncte către autoritățile habsburgice prin care se cerea libertate religioasă totală în Transilvania, dreptul numirii unui episcop ortodox și eliberarea răzvrătiților arestați. Autoritățile austriece l-au trimis pe generalul Adolf von Buccow să liniștească regiunea, iar acesta a dispus arestarea a sute de preoți
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
1907, pentru apărarea reședinței consulare de un grup de insurgenți înarmați. În 1906 s-a întors la Viena, unde Nigra fusese înlocuit la post de ambasadorul Giovani Avarna Gualtieri. Rapoartele sale din timpul celei de a doua șederi în capitala habsburgica, exprimă convingerile sale că disputele dintre Austria și Italia pot fi soluționate pe cale pașnică și că prima prioritate pentru statul italian era prezervarea păcii, în vederea câștigării timpului necesar pentru creșterea puterii și influenței sale în raport cu celelalte mari puteri. În 1908
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
evitare a izbucnirii unui război. Cu aceeași ocazie Fasciotti a făcut cunoscut părții române interesul pe care atât Italia către și România îl aveau, acela de a preveni modificări teritoriale în Balcani și zdrobirea Șerbiei, ceea ce ar fi favorizat Imperiul Habsburgic. Fasciotti a militat pentru că Italia și România să adopte o linie de conduită comună față de declarația de război a Imperiului Austro-Ungar adresată Șerbiei, lucru ce s-a concretizat în acordul bilateral semnat la 10/23 septembrie de Fasciotti cu președintele
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
Asediul Timișoarei a fost un conflict militar din 1552 între Monarhia Habsburgică și Imperiul Otoman. Finalul asediului a fost victoria decisivă a otomanilor, în urma căreia Timișoara a intrat sub control otoman pentru 164 ani. După ce Soliman Magnificul a ocupat Belgradul în 1521 și Ungaria a fost învinsă în Bătălia de la Mohács din
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
aceleași raporturi. Activ și întreprinzător, concentrat asupra nevoilor negustoriei cu cereale, a lăsat în totalitate în grija soției creșterea copiilor. Familia mamei lui Take Ionescu era de origine aromână, din Macedonia, stabilită la începutul secolului al XIX-lea în Imperiul Habsburgic. Tatăl Eufrosinei fusese ofițer de cavalerie în armata austriacă. Venind în România pentru achiziționarea de cai pentru nevoile armatei imperiale, s-a îndrăgostit de frumoasa Anastasia Andronic, cu care s-a căsătorit. Din această căsătorie s-a născut Eufrosina (Frosa
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
de ciuperci. Aprecierea savantului se recunoaște și prin marele număr de taxoni dedicați lui. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bres.. Giacopo s-a născut într-o familie de fermieri în apropiere de Trento, pe atunci parte a imperiului habsburgic, părinții lui fiind Simone și Domenica Bresadola. Băiatul care a arătat deja de mic un interes în botanică a frecventat mai întâi școala primară în Mezzana, apoi, în anul 1856, a fost trimis de tatăl său la fratele acestuia, preot
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
câteva săptămâni activitatea la Budapesta pentru a se alătura delgației române la "Comisiunea de Reparațiuni de la Paris" luând parte la discutarea repartizării datoriei publice austro-ungare. În 1922, a fost membru al delegației române la "Conferința Statelor Succesorale ale fostei monarhii habsburgice" de la Roma, chemată pentru a rezolva împreună cu reprezentanții Austriei și Ungariei diferitele chestiuni decurgând din tratatele de pace. În 1925 a participat la o a doua "Conferință a statelor succesorale" la Praga. În 1928-1929 el a făcut parte din comisia
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
tronul Spaniei ale nepotului său și la toate Țările de Jos de Sud, dacă i s-ar fi permis să păstreze domeniile spaniole din Italia. În timp ce olandezii și germanii ar fi dorit să accepte, propunerea a fost respinsă deoarece împăratul habsburgic dorea să obțină Milano și pentru că Marlborough tânjea după bogăția și gloria pe care i le-ar fi oferit războiul, astfel a convins Londra să respingă propunerea franceză. Contraofensiva franceză din 1708, a purtat la o nouă invazie a Flandrei
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
, cunoscută și cu numele de bătălia de la Donauwörth a avut loc pe 2 iulie 1704 în timpul războiului de succesiune spaniol. Bătălia a făcut parte din campania Ducelui de Marlborough pentru salvarea capitalei Austriei habsburgice, Viena, amenințată de armata franco-bavareză a regelui Ludovic al XIV-lea. Marlborough a început marșul său de 400 de kilometri de la Bedburg, lângă Köln pe 19 mai: după cinci săptămâni trupele sale s-au unit cu armata Margrafului de Baden
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
a sosit de pe Rin pentru a-i susține pe aliați, a avut loc întâlnirea decisivă în Bătălia de la Blenheim în 3 august 1704. a fost parte a campaniei din 1704 a Războiului Marii Alianțe, pentru a preveni cucerirea capitalei Austriei Habsburgice Viena, de către armata franco-bavareză a regelui Ludovic al XIV-lea. Campania a început în mod serios pe 19 mai când Ducele de Marlborough a început marșul său de 400 de kilometri de la Bedburg, lângă Köln, spre armata franco-bavareză a Electorului
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
dominat Europa politic și militar, pentru o bună perioadă din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, dar a cunoscut un declin gradual a influenței în a doua perioadă a secolului al XVII-lea, sub ultimii regi Habsburgi. Perioadă Habsburgica de asemenea a fost numită Secolul de aur al înfloririi culturale. Printre cele mai remarcabile figuri din această perioadă sunt: Teresa of Ávila, Pedro Calderón de la Barcă, Miguel de Cervantes, El Greco, Domingo de Soto, Francisco Suárez, Diego Velázquez și Francisco
Spania Habsburgică () [Corola-website/Science/331877_a_333206]
-
Ducelui de Savoia alianța cu franco-spaniolii din motive strategice. Ducele de Savoia, susținut de verișorul său Eugen de Savoia, conte de Soisson și mare conducător al trupelor imperiale, a intuit că de data aceasta partida principală dintre Franța și Imperiul Habsburgic se va juca în Italia, nu în Flandra sau Lorena. Convins de acest fapt s-a aliat cu Imperiul Habsburgic, singurul care în caz de victorie putea garanta independența statului de Savoia. A fost o alegere abilă, inteligentă, dar și
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
de Soisson și mare conducător al trupelor imperiale, a intuit că de data aceasta partida principală dintre Franța și Imperiul Habsburgic se va juca în Italia, nu în Flandra sau Lorena. Convins de acest fapt s-a aliat cu Imperiul Habsburgic, singurul care în caz de victorie putea garanta independența statului de Savoia. A fost o alegere abilă, inteligentă, dar și riscantă deoarece în cazul unei înfrângeri, Savoia și Piemont ar fi fost distruse și anihilate. Alegerea ducelui de Savoia în
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
continuu. Pentru a menține numărul de infanteriști din armată îi împiedică să aleagă o viață mai liniștită ca iobagi. După ce succesele militare din Ungaria împotriva Imperiului Otoman din 1680, Habsburgii și-au extins influența lor în Transilvania, de asemenea. Trupele habsburgice au preluat controlul asupra Principatului și Leopold I a scris "Diploma Leopoldină", noua constituție a Transilvaniei în 1691. Diploma nu a schimbat radical privilegiile secuilor. În ciuda acestui fapt, fiscalitatea a fost introdusă în curând și satele au trebuit să se
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
ultima Dietă a Transilvaniei în iunie 1848. [[File:Háromszék székház.jpg|thumb|230px|Sediul Scaunului Trei Scaune din Sfântul Gheorghe în secolul 19]] Au sprijinit, de asemenea, și decizia Dietei despre unirea Transilvaniei cu Ungaria. În cazul în care armata habsburgică, sub conducerea generalului Puchner, a încercat să preia controlul asupra Transilvaniei, secuii au fost singura rezistență serioasă la eforturile sale. Cu toate acestea ne fiind echipați cu piese de artilerie, au fost repede învinși. Scaunul Mureșului a fost ocupat, Scaunul
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
următoare, zeci de tunuri au fost fabricate și utilizate de către Armata secuiască. Până la sfârșitul anului 1848 - începutul anului 1849, secuii au intrat în armata înființată de generalul [[Józef Bem]] și au participat la campaniile sale de succes pentru alungarea trupelor habsburgice din Transilvania. Campania de succes a fost în cele din urmă zdrobită când armata rusă a intervenit în Transilvania, în urma unei cereri din Imperiul Habsburgic. [[File:Hungarians in Hungary (1890).png|thumb|230px|Proporția de maghiari în Ungaria, după recensământul
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]