4,644 matches
-
resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional; ... b) clasa B - peșteri de importanță națională care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic; ... c) clasa C - peșteri de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistica, hidrologica, istorică sau pentru dimensiunile lor; ... d) clasa D - peșterile care nu întrunesc condițiile pentru a fi incluse în clasele A, B și C. ... (5) Încadrarea peșterilor în clasele A, B și C este de competența Academiei Române, care va întocmi catalogul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
în principal în scopuri științifice". b) Parcuri naționale ... Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervații naturale ... Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
sălbatice aflate sub regim special de protecție și conservare că bunuri ale patrimoniului natural; ... d) colecțiile muzeistice, cu excepția celor care dețin piese a caror valoare de patrimoniu natural este atestata de autoritățile științifice competențe; ... e) zonele de protecție specială - sanitară, hidrologica, hidrogeologica și altele asemenea - cu perimetre delimitate și gestionate că zone de protecție specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări speciale, cu excepția cazurilor în care pe aceste terenuri există bunuri ale patrimoniului natural. ... Articolul 4 În sensul prezenței ordonanțe de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional; ... b) clasa B - peșteri de importanță națională care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic; ... c) clasa C - peșteri de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistica, hidrologica, istorică sau pentru dimensiunile lor; ... d) clasa D - peșterile care nu întrunesc condițiile pentru a fi incluse în clasele A, B și C. ... (5) Încadrarea peșterilor în clasele A, B și C este de competența Academiei Române, care va întocmi catalogul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
650 din 27 iulie 2006. b) Parcuri naționale ... Parcurile naționale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri științifice, educative, recreative și turistice. Managementul parcurilor naționale asigura menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecția ecosistemelor, conservarea resurselor genetice și a diversității biologice în condiții de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
Monument natural: arie protejată administrată în special pentru conservarea elementelor naturale, specifice". d) Rezervații naturale ... Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul necesar asigurării integrității elementelor protejate. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]
-
meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei, gospodăririi apelor și siguranței în exploatare a barajelor; 14^1. asigura funcționarea Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență și a secretariatului tehnic permanent al acestuia, a Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor, precum și a Comitetului Național pentru Programul Hidrologic Internațional; 14^2. coordonează activitatea de elaborare a planurilor de apărare împotriva inundațiilor; 15. asigura, prin compartimentele proprii, prin unitățile subordonate sau prin cele aflate sub autoritate, secretariatele tehnice specifice activităților de gospodărirea apelor. 16. organizează și certifică corpul de
HOTĂRÂRE nr. 408 din 23 martie 2004 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185764_a_187093]
-
aprilie 2005. Articolul 16 (1) Pe langă Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor funcționează următoarele organisme consultative: ... a) Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență; ... b) Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și a Altor Lucrări Hidrotehnice; ... c) Comitetul Național Român pentru Programul Hidrologic Internațional; ... d) Comisia națională de acordare a etichetei ecologice; ... e) Comitetul consultativ de organizare și coordonare a schemelor de management de mediu și audit; ... f) Comitetul interministerial pentru coordonarea integrării domeniului protecției mediului în politicile și strategiile sectoriale la nivel
HOTĂRÂRE nr. 408 din 23 martie 2004 (*actualizata*) privind organizarea şi functionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185764_a_187093]
-
potabilă îmbuteliată, trebuie să i se determine compoziția chimică și microbiologică a apei pe o perioadă destul de lungă, de cel puțin un an, pentru a se observa variațiile sezoniere de calitate și cantitate; 4. rezultatele studiilor hidrogeologice decid dacă bazinul hidrologic și perimetrul [zona din jurul emergențelor naturale (izvoare) sau artificiale (puțuri, drenuri, foraje)] sunt expuse unor surse de contaminare; 5. aceste zone critice trebuie protejate la maximum, conform prevederilor legale în vigoare: a) în zona perimetrului de protecție trebuie luate toate
NORME DE IGIENĂ din 20 februarie 2007 privind apele potabile ��mbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185556_a_186885]
-
de precauție posibile pentru a fi evitată orice poluare sau influență externă asupra calității apei din sursa subterană sau a apei de suprafață, inclusiv eliminarea tuturor deșeurilor lichide, solide sau gazoase care ar putea polua aceste ape; ... b) în bazinul hidrologic trebuie supravegheată și eliminarea poluanților, cum ar fi: microorganisme, îngrășăminte, hidrocarburi, detergenți, pesticide, compuși fenolici, metale toxice, substanțe radioactive și alte substanțe organice și anorganice solubile; ... c) resursele de apă potabilă nu trebuie să se afle în imediata vecinătate a
NORME DE IGIENĂ din 20 februarie 2007 privind apele potabile ��mbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185556_a_186885]
-
depozitare a deșeurilor solide; ... 6. sursele de apă subterană utilizate pentru îmbuteliere trebuie controlate și testate în mod regulat pentru a determina caracterul constant al caracteristicilor microbiologice, chimice, fizice și, atunci când este necesar, radiologice; frecvența testelor este determinată de evaluarea hidrologică și de schema de uniformitate istorică a sursei de apă în cauză; 7. dacă în urma testelor efectuate se determină o contaminare, procesul de îmbuteliere a apei trebuie întrerupt până în momentul în care calitatea apei revine la parametrii stabiliți; 8. modul
NORME DE IGIENĂ din 20 februarie 2007 privind apele potabile ��mbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185556_a_186885]
-
potabilă îmbuteliată, trebuie să i se determine compoziția chimică și microbiologică a apei pe o perioadă destul de lungă, de cel puțin un an, pentru a se observa variațiile sezoniere de calitate și cantitate; 4. rezultatele studiilor hidrogeologice decid dacă bazinul hidrologic și perimetrul [zona din jurul emergențelor naturale (izvoare) sau artificiale (puțuri, drenuri, foraje)] sunt expuse unor surse de contaminare; 5. aceste zone critice trebuie protejate la maximum, conform prevederilor legale în vigoare: a) în zona perimetrului de protecție trebuie luate toate
ORDIN nr. 341 din 20 februarie 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185555_a_186884]
-
de precauție posibile pentru a fi evitată orice poluare sau influență externă asupra calității apei din sursa subterană sau a apei de suprafață, inclusiv eliminarea tuturor deșeurilor lichide, solide sau gazoase care ar putea polua aceste ape; ... b) în bazinul hidrologic trebuie supravegheată și eliminarea poluanților, cum ar fi: microorganisme, îngrășăminte, hidrocarburi, detergenți, pesticide, compuși fenolici, metale toxice, substanțe radioactive și alte substanțe organice și anorganice solubile; ... c) resursele de apă potabilă nu trebuie să se afle în imediata vecinătate a
ORDIN nr. 341 din 20 februarie 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185555_a_186884]
-
depozitare a deșeurilor solide; ... 6. sursele de apă subterană utilizate pentru îmbuteliere trebuie controlate și testate în mod regulat pentru a determina caracterul constant al caracteristicilor microbiologice, chimice, fizice și, atunci când este necesar, radiologice; frecvența testelor este determinată de evaluarea hidrologică și de schema de uniformitate istorică a sursei de apă în cauză; 7. dacă în urma testelor efectuate se determină o contaminare, procesul de îmbuteliere a apei trebuie întrerupt până în momentul în care calitatea apei revine la parametrii stabiliți; 8. modul
ORDIN nr. 341 din 20 februarie 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185555_a_186884]
-
stațiile hidrometrice prevăzute în anexa nr. 1. ... b) Părțile vor efectua observațiile hidrometrice, măsurătorile de debite și prelucrarea datelor după instrucțiuni și metodologii proprii, prin organele hidrotehnice teritoriale competente. Ele se vor informa reciproc asupra metodelor utilizate la efectuarea măsurătorilor hidrologice, prelucrarea și stocarea datelor pe teritoriul propriu și vor efectua schimbul reglementărilor în vigoare în legătură cu aplicarea prevederilor prezentului regulament. ... c) Măsurătorile de debite și observațiile hidrometrice vor fi efectuate de organele hidrotehnice teritoriale competente precizate în anexa nr. 2. ... d
REGULAMENT din 30 martie 2007 privind efectuarea de observaţii hidrometrice sistematice şi determinarea în comun a resurselor de apă pe apele de frontieră (Anexa 6). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189888_a_191217]
-
la acțiunile ocazionate de producerea fenomenului de ape mici; ... e) organizarea sistemului informațional; ... f) nominalizarea persoanelor de contact, după declanșarea fenomenului, în vederea colaborării părților; ... g) părțile trebuie să se informeze reciproc asupra evoluției situației de ape mici și asupra prognozelor hidrologice referitoare la această evoluție în conformitate cu Regulamentul privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară. ... Articolul 9 Apărarea împotriva situațiilor de secetă, instituirea și încetarea fazelor a) Instituirea fazelor critice se face de fiecare parte pe
REGULAMENT din 30 martie 2007 de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară (Anexa 7). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189889_a_191218]
-
nominalizarea persoanelor de contact, după declanșarea fenomenului, în vederea colaborării părților; ... g) părțile trebuie să se informeze reciproc asupra evoluției situației de ape mici și asupra prognozelor hidrologice referitoare la această evoluție în conformitate cu Regulamentul privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între România și Republica Ungară. ... Articolul 9 Apărarea împotriva situațiilor de secetă, instituirea și încetarea fazelor a) Instituirea fazelor critice se face de fiecare parte pe teritoriul său, pe baza unei analize de ansamblu a stării resurselor de apă și
REGULAMENT din 30 martie 2007 de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară (Anexa 7). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189889_a_191218]
-
de gospodărire a apelor, rețeaua de derivații, canale, acumulări, stații de pompare, stăvilare etc.; - asigurarea mobilizării și coordonarea personalului desemnat pentru realizarea activităților specifice; - organizarea dispeceratului de apărare și derularea prin acesta a fluxului informațional către cealaltă parte, cu privire la informațiile hidrologice, meteorologice, informații de folosire a resurselor de apă existente și de protecție a calității apelor, precum și validarea lor în colaborare cu compartimentele de resort; - funcționarea sistemului de observare și măsurare hidrometrică; - implicarea altor organisme abilitate și informarea organelor de stat
REGULAMENT din 30 martie 2007 de colaborare între organele teritoriale în cazul scurgerii apelor mici (extraordinare) pe râurile din subunităţile hidrografice care formează sau traversează frontiera româno-ungară (Anexa 7). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189889_a_191218]
-
hu Also Tisza-videki Kornyezetvedelmi es Vizugyi Igazgatosag (ativizig) H-6720 Szeged, Stefania 4, Pf. 390 Telefon: 36-62-599-599 Telefax: 36-62-420 774 E-mail: vizrajz@atikovizig.hu Anexa 9 ------- la protocol ----------- (Anexa nr. 1.c la Regulamentul privind transmiterea ---------------------------------------------------- datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice ----------------------------------------------------- între România și Republica Ungară) ---------------------------------- SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR METEOROLOGICE Transmiterea telegramelor SYNOP Transmiterea telegramelor SYNOP triorare de către partea ungară se referă la următoarele stații meteorologice: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul stației Denumirea stației Altitudine (m) 1. 12772 Miskolc 233 2. 12805
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
12982 Szeged 82 23. 12992 Bekescsaba 86 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se transmite: telegrama SYNOP Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC) Anexa 10 -------- la protocol ----------- (Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea --------------------------------------------------- datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice ----------------------------------------------------- între România și Republica Ungară) ---------------------------------- SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele stații: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul Punct Cote de apărare crt. stației Râul Stația hidrometrică "0" ─────────────────── (MN) CA
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
Ora transmiterii: triorar (00, 03, 06, 09, 12, 15, 18, 21 UTC) Anexa 10 -------- la protocol ----------- (Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea --------------------------------------------------- datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice ----------------------------------------------------- între România și Republica Ungară) ---------------------------------- SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele stații: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul Punct Cote de apărare crt. stației Râul Stația hidrometrică "0" ─────────────────── (MN) CA CI CP ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. 44102 Tisa Sighetu Marmației 263,45 230 280
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
15, 18, 21 UTC) Anexa 10 -------- la protocol ----------- (Anexa nr. 4.a la Regulamentul privind transmiterea --------------------------------------------------- datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice ----------------------------------------------------- între România și Republica Ungară) ---------------------------------- SCHIMBUL ZILNIC CURENT AL DATELOR HIDROLOGICE Transmiterea telegramelor HYDRA Transmiterea curentă a datelor hidrologice din partea română se referă la următoarele stații: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Codul Punct Cote de apărare crt. stației Râul Stația hidrometrică "0" ─────────────────── (MN) CA CI CP ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. 44102 Tisa Sighetu Marmației 263,45 230 280 350 2. 44119 Vișeu Bistra 359,66 220
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
de la VITUKI. Datele din luna curentă vor rămâne stocate pe serverul FTP al INHGA până în data de 7 a lunii următoare. Anexa 11 -------- la protocol ----------- (Anexa nr. 7.c la Regulamentul privind transmiterea reciprocă ------------------------------------------------------------- a datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice între -------------------------------------------------------------- România și Republica Ungară) ---------------------------- DATELE DE BAZĂ ALE FORAJELOR PENTRU CARE SE FACE SCHIMBUL DE DATE Din partea română: Se va transmite tabelul următor: Frecvența transmiterii: prima dată până la data de 30 iunie 2006, apoi de câte ori au loc schimbări ale
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]
-
serverul FTP de la INHGA. Datele vor rămâne stocate pe serverul FTP al VITUKI timp de 30 de zile. Forma de transmitere: tabel excel Anexa 12 -------- la protocol ----------- (Anexa nr. 8.a la Regulamentul privind transmiterea --------------------------------------------------- datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice ----------------------------------------------------- între România și Republica Ungară) ---------------------------------- SCHIMBUL DE DATE obținute din măsurători de la radarele meteorologice Din partea română: Conținutul schimbului de date: Se vor transmite următoarele date radar, provenite de la radarul Doppler WSR98-D de la Oradea (RDOR): Informații radar în pseudo-CAPPI(R,Z
PROTOCOLUL din 30 martie 2007 Sesiunii a XVIII-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189883_a_191212]