3,066 matches
-
sociale au trebuit să admită că religia de sub a cărei autoritate proclamaseră că democrațiile occidentale ar fi ieșit se dovedește totuși destul de trainică și în această privință: grupuri destul de largi de oameni, chiar europeni, văd în religia lor o trăsătură identitară, un factor de solidaritate și de acțiune publică. Dar nici religia nu mai este în societățile noastre plurale un bun împărtășit de toată lumea, iar cei care îl împărtășesc nu o fac la fel. Omul democrațiilor europene gîndește, lucrează, se mișcă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se mai înțeleagă unul pe celălalt și care, de aceea, înclină să se despartă. Credința nu mai colaborează cu înțelegerea. Credința riscă să se arunce, fără înțelegere, spre absolut. Se pregătește să devină cunoaștere slabă, convingere personală, legătură socială și identitară. S-a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic sau mecanic religia și viața publică. Raportul dintre cele două e filtrat prin conștiință, e asigurat de consecvența cu care individul lucrează potrivit unor principii ultime, care, chiar ele, îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii și a istoriei decît în cazul în care nu e luată ca ipoteză de lucru, poate fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al XIX-lea încoace, acesta e principalul rol ce i se acordă de către mai toată lumea. în a doua parte a secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, religia a fost, în toată Europa, naționalizată, folosită ca un material identitar printre altele pentru construirea națiunilor moderne, rol pe care nu și l-a pierdut nici astăzi în Estul european sau în America. Totuși, treptat, modernitatea l-a așezat pe om sub un cer îndepărtat, de care a avut din ce în ce mai puțină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
înfățișată cu o oarecare nostalgie, în accepțiunea respectivilor istorici, statul lui Bogdan, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare fiind precursorul actualei Republici Moldova. Motivele deformării istoriei și a răstălmăcirii izvoarelor sunt mai multe. Ele pot fi rodul unei crize identitare apărute după destrămarea URSS pentru o generație obișnuită să se supună directivelor de la centru, dar și al intereselor materiale și politice meschine și, poate, chiar incompetenței unor cercetători insuficient pregătiți, unor carențe de ordin metodologic sau lipsei accesului la anumite
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Românii basarabeni au căpătat o rezistență la orice ideologie modernă, inclusiv națională, și nu au dezvoltat o conștiință a românității, deși limba vorbită era cea română. Pe de altă parte, nu s-a reușit nici a fi incluși în spațiul identitar rus. În schimb, o parte a clasei bogate a fost sedusă de administrația rusă, s-a raliat politicii statului. Obținând titluri de noblețe, proprietăți și posturi în administrație, urmașii vechilor boieri moldoveni au devenit câte un pic ruși. Unele familii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și rupturile din cadrul elitei politice moldovenești. Până în 1991, Snegur și majoritatea elitei politice din Republica Moldova se hotărâseră asupra doctrinei celor „două state” și a obținerii suveranității complete și independenței față de URSS și de România. II Putere politică și incertitudini identitare în timpul regimului neocomunist (1991-2008) La sfârșitul anilor 1980, problema identității și chiar a existenței limbii moldovenești a fost, inițial, una asupra căreia clasa politică și oamenii de cultură s-au pus de acord. Nerăbdători să se desprindă de centrul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
separarea de URSS, au apărut primele semne de reanimare ale moldovenismului. Cauzele au fost multiple, una dintre ele - interesul politic al unor forțe care vedeau în rămânerea în sfera de influență a Rusiei garantarea pozițiilor obținute în timpul regimului comunist. Dificultățile identitare au fost marcate și de situația economică critică, întrucât, de-a lungul stăpânirii sovietice, R.S.S. Moldovenească s-a plasat pe o poziție neprivilegiată în cadrul uniunii. Mai puțin industrializată, mai puțin urbanizată și mai puțin prosperă economic, Moldova putea fi plasată
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Itinerariu spiritual, făcuse dintr-un atare fapt de gîndire un reper fundamental pentru noua generație și tocmai de aceea arunca priviri critice asupra teozofiei, misticismului și ortodoxiei. Experiențele trăite de români în plan religios, autenticitatea trăirii actului religios reprezentau semne identitare 32 extrem de importante pentru procesul limpezirii de sine în care se angajase România Mare după 1918. Cum formulam într-un alt demers 33, preconizata înnoire de după Marea Unire, prin acțiunea agentului numit cultură, însemna un lucru cît se poate de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
prin dramatismul pe care-l imprimă comunicării umane. Și alături de ele, cu aceeași forță de teatralizare a legăturilor noastre existențiale, stau cuvinte precum: către, spre sau întru. Noica este stăpînit, cum spuneam, de forța sentimentului ce înconjoară ca un halou identitar ființa umană și o face să fie parcă mai vie decît este. Acum, cînd e vorba de comunicare-comunicații, sentimentul distanțelor este cel ce îi încordează reflecția. Amintindu-l pe Nietzsche, el constata că nimeni nu mai putea vorbi de aproapele
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
consumului de sănătate". Partea poate cea mai originală, care dă cu adevărat greutate demersului întreprins de Viorella Manolache, prin punerea la lucru a multora dintre prealabilele acumulate în prima jumătate a cărții, este analiza făcută unui model inclusiv de biopolitică identitară elaborat de eugeniștii români transilvăneni în publicația Buletinul eugenic și biopolitic, o strategie de biologizare a identității naționale, ne spune autoarea, care se sprijinea pe forța argumentului biologic. Este adecvat să subliniem că nu sînt ignorate, în excursul din Repere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
promovate în toată presa vremii și în principal în revista Femeia care, fiind o sursă de informare accesibilă pentru toate categoriile socio-profesionale de femei devine atât un redutabil instrument de propaganda al epocii, cât și un important mijloc de construcție identitară și presiune socială pentru femei. În studiul privind Rolul presei scrise în promovarea politicii pronataliste în ultimii ani ai regimului comunist, Raluca Ioana Horea-Șerban și Marinela Istrate analizează propaganda pronatalistă reflectată în paginile revistei Femeia, din ultimii cinci ani ai
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Două femei, mai multe istorii, Cătălina Mihalache prezintă demersul unei cercetări calitative, realizată pe baza metodologiei interviului de tip povestea vieții, circumscrisă domeniului istoriei orale. Autoarea reconstituie două traiectorii de viață feminină, reușind să surprindă nuanțele procesului de (re)construcție identitară și resemnificare a parcursului personal de carieră-viață. Insistând pe aspectul că școlarizarea performantă a fost calea definirii de sine, autoarea aduce în atenție strategia intelectuală/culturală de modelare a identității, privită ca mecanism de rezistență în fața unui regim opresiv și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în competiție. Meritocrația invocată ca principiu liberal se aplică celor eliberați de activitățile de hrănire și îngrijire 6. Șansa instituirii egalității de gen în societatea românească postcomunistă depinde de afirmarea femeii- subiect 7, ca valoare nucleu în procesul de reconstrucție identitară și ca ipostază concretă în care femeile își conștientizează și își exercită rolul de subiect al cunoașterii și al istoriei. În acest sens, egalitatea de gen se concretizează în valorizarea egală a rolurilor și atributelor feminine și masculine, în flexibilizarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de către regimul comunist român și aparatul său de propagandă. În consecință, perspectiva mea asupra identității (femeilor) este că aceasta este construită, la nivelul discursiv, prin intermediul propagandei comuniste (presa scrisă) și în conformitate cu comandamentele ideologiei oficiale. Din acest punct de vedere, "construcția identitară se referă la un proces prin care identitatea este impusă"6. Totodată, conform lui Judith Butler, identitatea este performativă în sensul că ea este construită prin intermediul discursului. Acest discurs reiterează în permanență anumite norme sau seturi de norme, care ajung
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
care identitatea este impusă"6. Totodată, conform lui Judith Butler, identitatea este performativă în sensul că ea este construită prin intermediul discursului. Acest discurs reiterează în permanență anumite norme sau seturi de norme, care ajung astfel să devină determinante în definirea identitară 7. Un alt concept pe care-l consider util din punctul de vedere al subiectului lucrării mele este cel al lui Paul Ricoeur de identitate narativă 8. Din această perspectivă, femeile devin atât agenți, cât și personaje ale acțiunii descrise
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cel al lui Paul Ricoeur de identitate narativă 8. Din această perspectivă, femeile devin atât agenți, cât și personaje ale acțiunii descrise de către discursul oficial, iar identitatea lor este definită prin ceea ce fac în loc de ceea ce sunt. În acest caz, construcția identitară apare ca un proces care definește și redefinește în permanență identitatea 9 femeilor în raport cu un set de valori și acțiuni sancționate oficial. Concluzionând, lucrarea va analiza conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și a impus ca
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
gen, discursul său oficial privind rolul femeii în societatea socialistă a utilizat și consolidat, în esență, tradiționalele diferențe de gen legate de spațiul public și privat. Mai mult, așa cum am arătat pe parcursul lucrării mele nu există diferențe semnificative între prescripțiile identitare ale propagandei comuniste pentru femeile de etnie turcă și tătară și cele care aparțineau majorității românești. Bibliografie Colecții de ziare și reviste: Dobrogea nouă (1948-1960) Femeia (1948-1960) Săteanca (1948-1960) Lucrări de specialitate: Dawson, Richard E., Kenneth Prewitt, Political Socialization, Little
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
făcut unele referiri afective moderate (aproape depersonalizate), în registre dintre cele mai predictibile, vizând relațiile cu părinții, familia în general, colegii, vecinii sau elevii. Dar, în mod neașteptat, au găsit prilejul să marcheze atașamente certe pentru anumite simboluri sau definiri identitare, românești (aprecierea doamnei B. pentru cântece patriotice, de exemplu), dar nu numai. Doamna A. și-a explicat opțiunea sa foarte timpurie și durabilă pentru Franța prin aceea că "francezul, ca tip, este extraordinar de simpatic", că "reprezintă o națiune superioară
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mize economice, politice și sociale. Astfel, munca de îngrijire devine o temă centrală în cadrul dezbaterilor actuale cu privire la restructurarea sistemelor de protecție socială și de reformare a regimurilor bunăstării din perspectiva egalității de gen, precum și a cercetărilor referitoare la mecanismele construcției identitare a statutului femeilor. În cadrul acestei lucrări, argumentația teoretică se structurează în jurul unui set de întrebări, precum: Care sunt aspectele problematice în raport cu munca și piața muncii din perspectiva (in)egalității de gen? Care sunt mecanismele sociale, culturale și politice care contribuie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
este de esență logică. Se impune, în felul acesta, susține Morin, ideea "unui izomorfism perfect între limbaj formalizat, logică, matematici, pe de o parte, și, pe de altă parte, natura universului", ceea ce înseamnă "un absolutism ontologic" în care logica deductiv/identitară corespunde adevăratei realități, esenței înseși a realului 866. Acest absolutism ontologic este spart în mod iremediabil prin apariția contradicției, consideră Edgar Morin 867. Deși prezența contradicției în sfera rațiunii a fost semnalată și chiar tematizată de către unii filosofi de-a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
debordează logica aceasta deductiv-identitară pe care s-a constituit paradigma clasică occidentală. "Există breșe de inteligibilitate în real, inaccesibile logicii. Există breșe în sistemele noologice cele mai coerente. Există breșe și derapaje logice în deducție și există carențe în logica identitară", afirmă Morin, iar acest lucru îl determină să conchidă că " Ceea ce constituie realitatea noastră inteligibilă nu este decât o bandă, un strat, un fragment al unei realități în care natura este indecidabilă" și că această problemă a realului "nu poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lui Morin cu privire la gândirea occidentală și raționalitatea ei, Jean-Jacques Wunenburger, profesor de filosofie la Universitatea "Jean Moulin", Lyon III, publică în 1990 o lucrare intitulată La Raison contradictoire 884, în care încercă să arate că, în raport cu "raționalitatea de tip identitar", dominantă, gândirea occidentală a produs, "cu jumătăți de măsură, în filigran, în marginea discursului filosofic", elementele unei "gândiri alternative" capabilă a înțelege organizarea complexă a realității 885. Această gândire alternativă se subsumează unui alt tip de raționalitate, o "raționalitate contradictorie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de evoluția științelor, începând cu secolul al XX-lea. Parcurgând unele momente din istoria ideilor, Wunenburger identifică anumite scheme și figuri ale acestei raționalități alternative, ce apar risipite în diferitele situații în care s-a încercat ieșirea în afara cadrelor gândirii identitare: mediere, triadă, ambivalență, polaritate, contradicție, paradox etc. Asociate sau operând în sinergie, acestea ar putea compune un nou model de reprezentare și înțelegere a realului, pe care profesorul francez îl numește modelul "dualitudinii contradictoriale"886. Structura sa logică generală este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]