6,525 matches
-
Instituția de la Ungureni este prima de acest gen în țara noastră. Profesorul Vasile Pavelcu (1971) evocă astfel nașterea ideii de a se întemeia o instituție pentru educația adultului rural la Ungureni: „O zi de noiembrie 1923. O sală din Universitatea ieșeană, în care se ținea o lucrare de seminar: Monografia satului Ungureni. Autorul: Eugen Neculau, student în anul al III-lea la filosofie. Conducătorul seminarului: profesorul de sociologie Petre Andrei. Această dimineață de noiembrie a dus la descoperirea, treptată și anevoioasă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a susținut acțiunea de la Ungureni a fost Mihail Sadoveanu. Deplin informat asupra temeiniciei și seriozității faptei de la Ungureni, de ale cărei realizări s-a interesat îndeaproape și le-a făcut cunoscute într-o serie de cinci articole publicate în Însemnări ieșene și alte publicații, scriitorul Mihail Sadoveanu (1967) caracteriza astfel scopul acțiunii: „ridicarea culturală și economică a țăranilor din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
publicate în Însemnări ieșene și alte publicații, scriitorul Mihail Sadoveanu (1967) caracteriza astfel scopul acțiunii: „ridicarea culturală și economică a țăranilor din regiune, dublată de o experiență social-pedagogică, pentru determinarea metodelor de activare la sate”. Articolul acesta, publicat în Însemnări ieșene, 8/1936 și reprodus de Ilie Popescu-Teiușan în Almanahul școlii și al familiei (Craiova, 1936), poartă un titlu deosebit de sugestiv: „Paștile blajinilor sau găocile de ouă ale profesorului Eugen Neculau de la Ungureni” (Sadoveanu, 1967, pp. 37-42). Ce sunt aceste „găoci
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
nici la prima întîlnire, în calitate de autor, cu scena; a publicat două volume de versuri, e autorul mai multor "poeme dramatice" și scenarii radiofonice, i s-a reprezentat o piesă Alegerea apelor la teatrul din Bîrlad. Pentru cunoscutul actor al Naționalului ieșean, așadar, literatura nu pare a fi doar un "violon d'Ingres", ci o vocație autentică și o pasiune constantă; perseverența i-a fost însă de-abia acum răsplătită, pentru că adevăratul său debut se produce prin includerea primei sale piese "de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
roluri se achită, cu colegială dăruire, Liana Mărgineanu și Florin Mircea. Calul verde aduce în atenția noastră un dramaturg a cărui evoluție trebuie urmărită cu interes. Al. Călinescu Constantin Popa Actorul Constantin Popa e o figură aparte în peisajul teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
teatrului ieșean; el se prezintă ca un tip multilateral preocupat: scrie și publică versuri (e autorul a trei volume!), a urmat, la o vîrstă înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rău conduse în textul actorului-dramaturg. Din păcate, spectacolul seamănă cu o lectură abia urcată în scenă a piesei. [...] Ioan Lazăr ("România literară", 11 martie 1982) * * * Constantin Popa este o mai veche cunoștință a noastră, actor de prim plan al scenei ieșene, pe cît de talentat, pe atît de simpatic. De-a lungul carierei sale care însumează două decenii a avut suficient răgaz să se inițieze în labirinticele căi ale succesului în teatru. Restul se datorează inteligenței, iscusinței și harului său actoricesc
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
precară. Cu tot acest discurs rostit cu putere în auzul regimului ce-și propusese să uităm că identitatea noastră nu e un număr, ci un nume, piesa a fost lăsată să ajungă în paginile revistei "Teatrul" și pe scena naționalului ieșean. Asta, desigur, dintr-o accidentală superficialitate... a cenzurii din Consiliul Culturii. Dar greșeala a fost repede reparată, piesa fiind scoasă de pe afiș dintr-o dispoziție care aparținea cînd secretarului cu propaganda din CC, cînd Consiliului Culturii, cînd direcției teatrului.... Și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trebuie, citită și ca imixtiune nocivă a ideologiei, structurilor, intereselor din exterior în viața unei țări. Parabola Regulamentului de bloc include declarat și un asemenea aspect al realităților contemporane. Aceasta ar fi esența expozeului pe care-l avansează premiera Naționalului ieșean într-o construcție dramatică ingenioasă, cu dialog dinamic, neocolit însă uneori de tentația exprimării sentențioase, cu o bine dozată creștere a tensiunii emoționale în relația dintre caractere. Unele lungimi ale "prologului" domestic sau ușoare supralicitări ale grotescului, ca în scena
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Da, da... limitele sînt bune, omule, pentru că ele... limitele ne ajută să nu ne pierdem în... fără limite... adică acolo unde nu mai ești al nimănui... dar trebuie să fii al cuiva... limitele sînt bune... Florin Faifer Premieră la "Naționalul" ieșean Ultima premieră a actualei stagiuni a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași se va produce mîine, ora 18, la Sala Studio a instituției. Spectacolul prezentat pentru prima dată în fața publicului se numește "Mașina de vînt" și îi aparține actorului Constantin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rutină a cuplului, încercarea de a-ți regăsi numele într-o altă tensiune lirică, pe de o parte, și intervenția legii morale, a pumnului moral, a sabiei morale, pe de altă parte, sînt perene". Constantin Popa este actor al Naționalul ieșean din 1962, iar din 1991, adică de la înființare, este și profesor la Academia de Arte "George Enescu" din Iași, secția Teatru. Dar dintotdeauna a cochetat și cu literatura. Debutul și l-a făcut cu o plachetă de versuri, "Prețul alegerii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu trebuie uitat. Partenerii de echipă ai lui Constantin Popa sînt actorii Constantin Pușcașu, Livia Iorga, Doina Deleanu și Călin Chirilă. Scenografia îi aparține Rodicăi Arghir. Oltița Cîntec ("Evenimentul", 17 iunie 2000) " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean Scrie teatru așa cum joacă teatru: cu bucurie, cu dăruire. În fiecare dintre piesele aduse pe scenă pînă acum de la spectacolele cu Calul verde și Regulamentul de bloc au trecut ceva ani -, dramaturgul-actor dă la iveală neliniști ale existenței terne, exasperante
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
asumat să pui în scenă spectacole românești, contemporane, atîta vreme cît, după 1990, publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la Iași, se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
are grijă ca nici o evadare din concretul banalității și din rutina conjugală să nu se poată produce; familia nucleară de tip socialist trebuie să rămînă intactă. Vorbind despre trecut, obsesii, spaime, etc, ajungem la "Gheorghe Popescu", premiera recentă de la Naționalul ieșean, care ne-a prilejuit, de fapt, această privire rapidă asupra operei dramaturgice al lui Constantin Popa. Aici lucrurile sunt mai simple în aparență. Cu toții trebuie să ne facem un proces de conștiință la sfîrșitul căruia să ne evaluăm trecutul, comportamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
public. Datoria noastră, spune Ovidiu Lazăr, este de a nu lăsa memoria să înghețe, într-un timp care presupune un trecut nu foarte îndepărtat. Gina Popa ("Evenimentul", 2 februarie 2009) Angoasa trecutului, angoasele prezentului Teatrul din noi. Teatrul recunoașterii Naționalul ieșean a început anul 2009 cu o premieră de excepție la Sala Studio: "Gheorghe Popescu". Un spectacol "limpede" în care accentul cade pe text și care se conturează într-o lecție de actorie. Un spectacol cu oameni, mai mult decît cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bloc" de Constantin Popa) 9 Constantin Popa despre... Constantin Popa 9 Părerea autorului Cînd vorbim despre oameni 9 PARTEA ÎNTÎI 9 TABLOUL II 9 PARTEA A DOUA 9 TABLOUL DOI 9 Mașina de vînt Măștile absurdului 9 Premieră la "Naționalul" ieșean 9 " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 9 MAȘINA DE VÎNT premieră absolută 9 Din cronici 9 Părerea autorului 9 TABLOUL 1 9 TABLOUL II 9 TABLOUL III 9 TABLOUL IV 9 TABLOUL V 9 TABLOUL VI
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
9 Părerea autorului Cînd vorbim despre oameni 9 PARTEA ÎNTÎI 9 TABLOUL II 9 PARTEA A DOUA 9 TABLOUL DOI 9 Mașina de vînt Măștile absurdului 9 Premieră la "Naționalul" ieșean 9 " Mașina de vînt" de Constantin Popa la Naționalul ieșean 9 MAȘINA DE VÎNT premieră absolută 9 Din cronici 9 Părerea autorului 9 TABLOUL 1 9 TABLOUL II 9 TABLOUL III 9 TABLOUL IV 9 TABLOUL V 9 TABLOUL VI Al doilea avertisment 9 TABLOUL VII 9 TABLOUL VIII Omagiu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai spune el, este cunoscut doar din etichetele borcanelor cu muștar și din celebra poezie cu „un om din Tecuci avea un motor, dar nu i-a folosit la nimic...”. Autorul recunoaște că știe despre povestea motorului din poezia poetului ieșean Mihai Ursachi pe care însă nu a citit-o, după cum nu a citit nimic scris de Mihai Ursachi. Dar inutilitatea acelui motor a făcut totuși celebru orașul Tecuci. In final Gabriel Andronache afirmă „Nici nu am nevoie să aflu cine
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
12 ani am venit în România să cercetez arhivele românești, mi se pare penibil să punem pe niște batrâni să-și caute dreptatea singuri, când în altă parte vine acasă plicul - să cerem iertare pentru că am greșit” Fiind printre puținii ieșeni, participanți la vernisaj care au trăit în acele vremuri, mi s-a luat un mic interviu de către postul TeleM. Din acest interviu au fost redate următoarele cuvinte:”Tatăl meu a fost preot lângă Tecuci, județul Galați, a fost arestat pentru că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
motive pe care le veți înțelege după citirea acestui text, explic acest lucru. „ În orașul Iași nu a fost revoluție. Trebuia să fie pe 14 decembrie 1989 dar n-a mai avut loc pentru că securitatea a fost mai tare decât ieșenii. N-a fost nici mineriadă. Pentru că suntem prea departe de capitală și acolo se întâmplă lucrurile importante. Este însă restaurație de catifea, pentru că ea are loc în toată țara, nu trebuie să strige nimeni ca la revoluție ”Azi în Timișoara
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
venind de la servici spre seară, am văzut tancurile în Piața Unirii din Iași din centrul orașului. Nu mai văzusem tancuri în realitate niciodată și mi-am închipuit că ni se va întâmpla ceva rău. Ulterior aveam să aflu că niște ieșeni curajoși împrăștiaseră manifeste în care cereau ca lumea să se răzvrătească. Securitatea aflase, arestase pe cei cu manifestele și postaseră tunurile ca să atace lumea în caz că ar ieși în stradă și ar încerca să protesteze. La Europa liberă se anunțase să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Piața Unirii din Iași. Unul dintre prietenii mei care n-a mai apucat să-și vadă visurile împlinite este poetul Mihai Ursachi. La decesul său, Alianța Civică Iași a scris atunci pentru președintele său: S-a stins vocea societății civile ieșene „A încetat din viață Mihai Ursachi, mare poet dar și o voce în cetate. Spirit liber, a avut întotdeauna curajul de a spune exact ceea ce a gândit și de întreprinde ceea ce a dorit. Acest mod de a trăi sun semnul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pe o etapă decisivă din viața sa. Student eminent își fascina colegii prin cultura sa, prin insolitul exprimării, prin farmecul personal dar mai ales prin nonconformismul său. De aceea nu este de mirare că în jurul lui s-a constituit disidența ieșeană în anii 70-80. Hărțuit de securitate și sufocat de minciunile regimului comunist, în 1981 Mihai Ursachi emigrează în Statele Unite după încercări repetate de a trece fraudulos granița în Iugoslavia. Decanul uneia dintre universitățile la care a predat în Statele Unite i-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
devenit membru fondator a mai multor organizații democratice. A participat la fenomenul Piața Universității și a fost fondator al Alianței Civice, numele lui fiind înscris pe Carta Alianței Civice alături de cele mai importante nume ale culturii românești din acea vreme. Ieșenii își mai amintesc de mitingul de constituire al Alianței Civice Iași, când Mihai Ursachi a vorbit cu patos din balconul hotelului Traian în fața unei mulțimi impresionante, eveniment consemnat de Dan Pavel în cartea „Nu putem reuși decât împreună” (de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
minoritate și nu gloata, pentru că minoritățile au dus civilizația mai departe. Nu credeam că voi ajunge să strig și eu la fel după 22 de ani de la revoluție. Mai bine de două luni, în această iarnă am strigat alături de alți ieșeni în Piața Unirii din Iași: “Noi suntem poporul, Jos cu dictatorul”. De ce nu sunt “intelectualul lui Băsescu” Citirea dosarului de la CNSAS al tatălui meu ca și întâlnirea cu persoane cu o activitate impresionantă în acest domeniu m-au făcut să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]