3,607 matches
-
pro-război. Panglicile galbene fuseseră etalate pe scară largă în timpul crizei iraniene a ostaticilor, în care ostaticii americani erau sechestrați în ultima parte a anilor '70 de militanți iranieni. Panglicile galbene își au originea în Războiul Civil și în luptele cu indienii, în care familiile soldaților americani etalau panglici galbene în perioada în care cei dragi lor erau plecați la război și ținuți captivi (obiceiul ne amintește de filmul lui John Ford Se purta o panglică galbenă, film cu John Wayne, precum și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de viață "utopic" al californienilor nu cunoaște milă. Logica lui este una nemiloasă. Dacă acea utopie a fost deja transpusă în realitate, ar însemna că nu mai există nefericire și săracii nu mai sînt credibili. Dacă America este resuscitată, masacrul indienilor nu a avut loc, și nici Războiul din Vietnam. Frecventîndu-i pe fermierii bogați sau pe industriașii din Vest, Reagan nu a avut niciodată nici cea mai vagă idee despre existența săracilor și modul lor de viață și nici cel mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
văzute și din cele povestite paciențide ,,veteranii’’ spitalului. Pe stânga și pe dreapta culoarului aproape luminat de câteva becuri palide, se găsesc saloane mici, cu 4-6 paturi ocupate în totalitate, saloane pentru bărbați și saloane pentru femei. Dinspre garderobă vin ,,indienii’’, tăcuți și triști, care se pierd aproape subtil în saloane nici curate dar nici mizerabile. Se zăresc siluete...și se pierd... fiecare pe unde au fost repartizate... Hainele noastre au să zacă, timp de câteva luni, cel puțin teoretic, în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
indefinibil mă încearcă, la gândul că nu mai e decât un corp inert ce zace pe o masă metalică, rece, în morga improvizată, alături de alte câteva cadavre în ,,așteptarea’’ aparținătorilor. Aparținători ce se lasă așteptați. * * * De la balconul etajului 1 privesc ,,indienii’’, cum înșiruiți, părăsesc incinta corpului ,,G'' și se îndreaptă zgomotos prin pădurice acum și mai sărăcăcioasă, pe aleea plină de gropi înecate de ploaie, către locul unde vor ,,savura’’ meniul de regim, recomandat fiecărui pacient în parte. Mă copleșește groaza
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
km În 28 state americane, urmând Europa și apoi țara sa. Așa funcționa un „Ford” din anul 1935. Călătoria sa În prirnui circuit a Început la 29 februarie 1936, vizitând Cascada Niagara și În apropierea ei o interesantă localitate de indieni, iar de aici a plecat la Chicago, În statul Illinois, despre care descrie vertiginoasa dezvoltare a orașului, care avea 12 case și 70 de locuitori În anul 1830, iar În 1935 număra 4,5 milioane de suflete. Aici aduce informații
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
progresul lor, uitau ce a Însemnat Europa. Orașul NewYork Își Începe istoria abia În 1609, sub numele de New-Amsterdam, cum Îl denumeau Olandezii. Insula stâncoasă Manhattan a fost cumpărată În 1623 de olandezi pe suma de 24 de dolari de la indieni dând la schimb stofă, mărgele și băutură. Ea a fost cucerită apoi de englezi și i s-a dat numele de New-York, În onoarea ducelui de York, fratele regelui Carol al II-lea. În toamna anului 1620, a avut loc
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-i spălături În gât. De abia vorbește. Îmi urează drum bun și la revedere la San Francisco. Dar acolo nu ne-am mai văzut. În 1938 l-am revăzut la Sofia, după cum am mai arătat. Cascada Niagara. Un sat de indieni Părăsim Ithaca sâmbătă 29 februarie 1936. Dar mai avem ceva extrem de important. Am ținut ca ultima oră s-o petrecem la grădiniță În mijlocul colegelor și colegilor Sănduței. Clasa e Într o mică sărbătoare. Pe mica lor catedră străjuiesc două stegulețe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cale de 35 km. Preda peștele și pornea Înapoi, În susul Dunării și al VÎlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău dimineața. Ființe supraomenești. Aceștia erau brăilenii noștri. Gorpodăriile indienilor sunt primitive, dar nu se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor. Restul e plasat În special În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor. Restul e plasat În special În vest, În așa numitele indian rezervations. Umblă Îmbrăcați europenește. Dar În jurul centrelor turistice apar În costumele lor vechi, dansând, Împărțind fotografii. Din totalul populației reprezintă circa 0.5%, circa 500.000-600.000 populație administrată de SAT, Biroul Afacerilor Indiene, pentru care s-a extins o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vechi, dansând, Împărțind fotografii. Din totalul populației reprezintă circa 0.5%, circa 500.000-600.000 populație administrată de SAT, Biroul Afacerilor Indiene, pentru care s-a extins o vastă birocrație cu 16.000 de funcționari, deci unul pentru 35-40 de indieni. Pentru ei sunt 2000 de reglemente, 389 tratate, 5000 legi, 2000 de ordonațe judecătorești, 500 avize juridice, plus 33 volume repertorii ale afacerilor indiene. Grozavă birocrație. Aici am făcut cunoștință cu indienii. Îi vom revedea În far-west. Numele de indieni
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
000 de funcționari, deci unul pentru 35-40 de indieni. Pentru ei sunt 2000 de reglemente, 389 tratate, 5000 legi, 2000 de ordonațe judecătorești, 500 avize juridice, plus 33 volume repertorii ale afacerilor indiene. Grozavă birocrație. Aici am făcut cunoștință cu indienii. Îi vom revedea În far-west. Numele de indieni le-a fost dat de Columb. După lunga călătorie făcută cu cele trei corăbii, Santa Maria, Nina și Pinta, când a descoperit noua lume la 12 octombrie 1492, el a crezut că
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
indieni. Pentru ei sunt 2000 de reglemente, 389 tratate, 5000 legi, 2000 de ordonațe judecătorești, 500 avize juridice, plus 33 volume repertorii ale afacerilor indiene. Grozavă birocrație. Aici am făcut cunoștință cu indienii. Îi vom revedea În far-west. Numele de indieni le-a fost dat de Columb. După lunga călătorie făcută cu cele trei corăbii, Santa Maria, Nina și Pinta, când a descoperit noua lume la 12 octombrie 1492, el a crezut că se găsește În India. De aici eroarea care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
După lunga călătorie făcută cu cele trei corăbii, Santa Maria, Nina și Pinta, când a descoperit noua lume la 12 octombrie 1492, el a crezut că se găsește În India. De aici eroarea care se face, spunându-se Pieilor Roșii, Indieni. Înainte de Columb, un alt navigator, Lief Ericson, a ajuns În partea de nord a Americii, pe care a numit-o țara vinului, din cauza multor tufe de viță sălbatică pe care le-a găsit acolo. Dar vechii indieni de aici au
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-se Pieilor Roșii, Indieni. Înainte de Columb, un alt navigator, Lief Ericson, a ajuns În partea de nord a Americii, pe care a numit-o țara vinului, din cauza multor tufe de viță sălbatică pe care le-a găsit acolo. Dar vechii indieni de aici au avut o minunată organizație tribală și o importantă viață culturală. Să amintim vestitul trib Sioux cu 60.000 de membri. Triburile din sud, În afară de vânători erau buni agricultori. Ei au dat lumii această minunată plantă care este
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Erau buni lucrători de metal și de aur. Aveau bogate cunoștințe de medicină, despre mișcările planetelor. Calendarul Maya e considerat superior celui modern. După unii istorici, aztecii și mayașii au valoarea pe care În Europa o au grecii și romanii. Indienii din America de nord se cifrau la un milion, cei din sud la mai multe milioane. După ce am luat o serie de fotografii ne-am luat rămas bun și dupăamiază am pornit spre Erie prin orașul Buffalo. Cu orașul Erie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru a-și permite unele mici distracții. Orășelul Boone e În special ținta vizitei multor fermieri. Este situat la 10 km de Ames. Boone e numele unui vestit vânător, care În ciuda imenselor greutăți și primejdii pe care le Întâmpina din partea indienilor, Între 1773-1775 a făcut cunoscută măreția vestului și a contribuit la Începerea colonizării sale. Duminică, de obicei din loc În loc, călătorul e izbit de pâlcul de mașini Îngrămădite În jurul unei modeste construcții, care e biserica. Aici nu sunt biserici mari
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a dăltuit cu timpul În stânca calcaroasă, realizând o pădure de ace, dând impresia că te afli printre vârfurile Domului din Milano. Drumul e Îngust și oarecum periculos, neavând niciun parapet. De aci, În zare, se Întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e renumita localitate Wounded Knee, unde la 29 Decembrie 1899 a fost măcelărit un grup de Sioux de către detașamentul de cavalerie nr. 7. Lupta indienilor pentru pășune și pentru vânat le-a adus pierderi inutile. Au
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
niciun parapet. De aci, În zare, se Întinde o câmpie, rezervația indienilor. Nu departe de aici e renumita localitate Wounded Knee, unde la 29 Decembrie 1899 a fost măcelărit un grup de Sioux de către detașamentul de cavalerie nr. 7. Lupta indienilor pentru pășune și pentru vânat le-a adus pierderi inutile. Au pierit Însă și mulți europeni. De fapt, pământ era destul pentru toată lumea. Au fost colonizați milioane de oameni și Împroprietăriți. De ce oare nu au devenit și pieile roșii buni
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
De fapt, pământ era destul pentru toată lumea. Au fost colonizați milioane de oameni și Împroprietăriți. De ce oare nu au devenit și pieile roșii buni fermieri? Pentru că agricultura cere aptitudini speciale de ordin fizic și psihic. Cere răbdare imensă, pasiune deosebită. Indienii au avut pasiunea vânatului, a vieții În corturi. Chiar În războiul independenței și al constituției (1776-1789), primul președinte al Statelor Unite, George Washington, cel care i-a Înfrânt pe englezi, a avut mult de muncit pentru consolidarea țării. A Început astfel
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de fonduri. Căile ferate au fost construite cu bani străini, cu bani Împrumutați. Au fost aduși muncitori din Europa pentru calea ferată, muncitori care nu s-au mai Întors ci s-au Împroprietărit, devenind buni fermieri. În tot acest timp, indienii s-au luptat și i-au hărțuit pe cei care lucrau la calea ferată. Europa a trimis În secolul al 19lea parte din populația sa pentru colonizarea Americii. Și cu toate astea, populația Europei, de la 180 milioane la Începutul secolului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 80 Grant, victoriosul general din războiul civil. Arizona a trimis trei piroane de aur, argint, și fier. Nevada unul de argint, iar din California a fost trimis ultimul piron de aur masiv. În tot acest timp indienii nu s-au Încadrat În munca colectivă și constructivă. În plus era nevoie de o armată În toată regula pentru a lupta contra pieilor roșii. Sunt două romane care tratează eforturile epocii. Unul intitulat „U.P.trail” (UP United Pacific
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
George A. Custer cu trupa sa Împotriva pieilor roșii, pentru același motiv, ura și lupta pentru pășune și vânat. Lupta a avut loc În iunie. Absolut niciun om nu s-a mai Întors din trupele generalului. Bătălia a fost crâncenă. Indienii erau conduși de vestitul lor șef Sitting Bull. După Mandan traverăm Missouri. Pe Missouri l-am mai Întâlnit și-l vom mai Întâlni ca pe un bun prieten. Aici are lărgimea Siretului sau a Prutului. Din nordul Montanei până la St
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au ajuns În Dakota de nord. De fapt era o Întrecere cu o expediție engleză pentru cucerirea Oregonului. Târziu, În octombrie 1804, Lewis și Clark s-au oprit În regiunea unde este acum orașul Bismarck. Au fost bine primiți de indieni și au iernat acolo. Niciunul dintre ei nu cunoștea Însă drumul mai departe, În special cum și pe unde să treacă munții Stâncoși. De aceea s-au sfătuit cu șefii indienilor. Nici aceștia nu cunoșteau prea bine, mai ales că
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
este acum orașul Bismarck. Au fost bine primiți de indieni și au iernat acolo. Niciunul dintre ei nu cunoștea Însă drumul mai departe, În special cum și pe unde să treacă munții Stâncoși. De aceea s-au sfătuit cu șefii indienilor. Nici aceștia nu cunoșteau prea bine, mai ales că triburile din vest le erau dușmane. Dar, au spus ei, este aici o femeie tânără, care s-a născut și a trăit acolo unde apune soarele. Au chemat-o și pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
femeie se numea Sakakawea, al cărui nume Înseamnă „femeia pasăre”. Ea făcea parte din tribul Shoshone, care trăia acolo unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta de 10 ani a fost răpită de o bandă de indieni din tribul Sioux și adusă În campingul lor, la nord de Bismarck. A crescut aci și s-a măritat cu un vânător, punător de curse (trapper) francez pe nume Toussaint Charbonneau. După altă versiune, Toussiant Charbonneau ar fi câștigat-o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]