153,583 matches
-
și la pătrat nu numai prin aducerile proprii din condei, primite repetitiv cu brațele deschise de diferite publicații onorabile, dar și prin reverențele, ditirambii și genoflexiunile unor terți? Comuniunea simțămintelor patriotice în slujba unor nobile idealuri? Donații generoase pentru cauze individuale și colective? Presiuni, insistențe, interferențe? Poate că însăși obrăznicia rentează (obraznicul mănîncă praznicul), fiind, din păcate, și contagioasă. Dacă nu cumva avea dreptate Octavian Paler cînd spunea că modestia este apanajul celor cu virtuți modeste.
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
bucurii pașnice sau angoase. În astfel de pasaje puterea de sugestie a lui Liviu Cangeopol este incontestabila. Foarte bune sunt și pasajele în care autorul renunța la preocuparea unui român "greu", lasă în plan secund ghemul încâlcit al unor istorii individuale care nu conving, si isi abate în schimb atenția asupra unor mici detalii, mici instantanee de viață, pe care le surprinde cu mare acuratețe: "Sora cea mare s-a așezat și sora cea mică s-a așezat și ea. Absența
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
mai ales după 1989, în cele două ipostaze principale ale sale: folosit singur, în științele educației, se referă la traseul școlar, la planificarea educației, cu conținuturile și obiectivele eșalonate în timp; în sintagma curriculum vitae, desemnează documentul care prezintă traseul individual, în primul rînd al competențelor și experiențelor profesionale. Termenul nu e inclus în DEX 1996; în schimb, Noul dicționar universal al limbii române (NDU 2006) înregistrează ambele utilizări. În România de dinainte de 1989, se vorbea mai ales de programă școlară
Curricula by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9402_a_10727]
-
regim politic, de atitudine față de trecut și față de omul prezentului etc. Diferențele sunt făcute de gradul de ideologizare conformistă, schematismul conflictului, simțul dramatic al vieții concrete confruntate cu o nouă viziune, implicată în toate compartimentele și nivelurile existenței sociale și individuale. Chiril Merișor se confruntă cu limitele libertății în comunism și, în același timp, cu efectele distructive pe care le implică orice schimbare de regim politic. Romanul lui Constantin }oiu nu poate fi înțeles adecvat fără a ține seama de cel
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
spectacol unic în cariera sa. Aici ea nu mai adoptă nici poziția obișnuită a artistului implicat, artist acuzator care identifică facil vinovații, nici pe aceea a artistului formalist îndrăgostit de perfecția semnelor teatrale. Nu, de astă dată Mnouchkine urmărește destine individuale, privilegiază intimul și privirea de aproape pe un fond muzical profund liniștitor. Plasați în tribune bifrontale, spectatorii asistă, la cursul vieții care face să apară, în mod succesiv, momente de viață prezentate pe scene izolate deplasate de manipulatori abili... senzația
Avignon, 60 de ani by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/9408_a_10733]
-
dat pe la sindicat. Omul își cîștiga o pîine mizerabilă învățînd odraslele bogătașilor și probabil că i s-a dat a înțelege că trebuie să aleagă între "lumea bună" și "anarhiști". Pe parcursul anilor corul înființat de Istrati și-a schimbat componența individuală, dar a rămas în tradiția mișcării locale și, în anii de după război, l-am regăsit sub conducerea unui nepot al bunului său prieten, frizerul Constantinescu. La manifestații, copiii mărșăluiau pe marginea convoiului. Strigam și noi cît ne ținea gura: "Jos
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
identității consilierului; utilizarea resurselor trebuie să fie în limitele legale (proprietate intelectuală, licență asupra platformei și a serviciilor adiacente implicate în consiliere); trebuie comunicate aspecte precum specificul, scopurile platformei și a tipului de consiliere practicat; GLOSAR DE TERMENI Abilități - caracteristici individuale care permit persoanei să îndeplinească o varietate de sarcini. Trăsături înnăscute, considerate relativ stabile și definitorii pentru individ, ele se pot modela și dezvolta în timp, prin efort și exersare. Există o varietate de abilități, care pot fi grupate în
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
complexe, multifațetate, în care un specialist pune la dispoziția unui clientul/ elev o varietate de servicii cu scopul de a descoperi și clarificarea probleme de ordin personal, sprijinindu-l pe acesta în găsirea soluției la problema sa. Activitățile pot fi individuale, de grup sau mediate de computer. Alegerea carierei - process decizional cu impact ridicat în viața persoanei care se finalizează cu alegerea tipului și formelor de activitate socio-profesională cele mai potrivite, în concordanță cu înclinațiile sale aptitudini, deprinderi și cunoștințe. Acest
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
în focalizarea atenției asupra tuturor semnalelor emise de interlocutor, atât verbale cât și non-verbale, în scopul extragerii sensului exprimat de acesta, pentru a reduce conflictele, a îmbunătăți cooperarea și pentru a facilita înțelegerea. Autonomie personală - posibilitate de a realiza alegeri individuale, informate cu privire la traseele de carieră, programele de studii sau calificare și de a le aplica în maniera proprie, aleasă de persoană. Calificare - ansamblu de competențe care permit desfășurarea de activități specifice unui domeniu, ocupație sau profesie. Cariera - reprezintă totalitatea rolurilor
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
transmise verbal. Comunicarea verbală - formă de interacțiune umană care face apel la limbajul scris sau oral. Comunicarea verbală eficientă presupune în contextul consilierii aplicarea abilităților de ascultare activă, de adresare de întrebări eficiente, de a oferi și primi feed-back. Consilierea individuală - relație de consiliere profesională de tip față-în -față și unu la unu. Obiectivele acestei consilieri pot consta în ajutarea indivizilor să își îmbunătățească autocunoașterea, capacitățile de luare a deciziilor, să își sporească bagajul informațional referitor la opțiuni de studiu și
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
în funcție de caracteristicile acestora. Obiectiv profesional - ceea ce își dorește o persoană în legătură cu propria carieră, în legătură cu tipul de calificare pe care dorește să îl obțină, mediul de lucru, tipul de loc de muncă și nivelul ocupațional vizat. Orientarea carierei - ansamblu de activități individuale și de grup a căror finalitate constă în sprijinirea tinerilor în scopul dobândirii capacității de a lua decizii educaționale sau personale, a organizării cunoștințelor necesare pentru înțelegerea propriei persoane (personalitate, aptitudini, interese, aspecte ale relaționării cu ceilalți), a mecanismelor de
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
de a dirija comportamentul, susținând motivațiile personale și modul de raportare la ceilalți. Fișa de lucru „Ce cunosc în acest moment despre mine?” Aspirațiile mele de carieră (profesie) sunt: ....................................................................... ........................... Analizează lista de aptitudini de mai jos. Aptitudinea verbală sprijină utilizarea individuală a limbajului, în variantă scrisă sau orală. Aptitudinea numerică ajută la efectuarea calculelor simple (adunare, impărțire), în scris sau în minte. Aptitudinea spațială sprijină orientarea prin locuri necunoscute, noi. Aptitudinea fizică permite executarea unor mișcări de o anumită complexitate. Aptitudinea
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
și curiozitatea. Lucrezi în propriul tău ritm, prudent, depunând mult efort, în special atunci când te confrunți cu obstacole și dificultăți. Aceste rezultate reflectă realitatea doar în măsura în care consideri că ai răspuns sincer și deschis la chestionarele noastre. Personalitatea este suma caracteristicilor individuale care ne face unici, manifestându-se stabil în timp, dar care poate fi modelată. Este important să ajungem la o cunoaștere de sine cât mai sinceră și să ne dezvoltăm capacitatea de a ne conștientiza reacțiile, dar și gândurile, emoțiile
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1. 2 Mai și Vama Veche înainte de 1989 Prezența turiștilor constituie resortul dezvoltării celor două localități. În acest context vom analiza atât momentul apariției turiștilor în aceste
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Ostrom (2007), în Vama Veche s-a produs o dispersare a rentelor , în timp ce în 2 Mai acest lucru a fost evitat. Dispersarea rentelor în Vama Veche se face atât pe fondul absenței planificării urbanistice, cât mai ales pe baza opțiunilor individuale ale localnicilor de a vinde pământul obținut. Prin opțiunea de a vinde pământul, tot mai mulți nerezidenți vor investi în facilitățile de cazare de aici. Relația care se dezvoltă cu turiștii, de tip întreprinzător - fan (vezi și Mihăilescu, 2005), prin
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fără cadrul metodologic ostromian pentru care am optat. Vom menționa aici câteva argumente privind potențialul puternic explicativ al neoinstituționalismului. În primul rând, abordarea oferă o metodă riguroasă, sistematică de studiere a efectelor instituțiilor asupra comportamentelor. Pornind de la premisa că alegerile individuale depind de o serie de factori interni sau externi, cadrul de analiză instituțională dezvoltat de Ostrom oferă o viziune realistă asupra comportamentelor în procesul de alegere a unei strategii. Apoi această abordare oferă instrumente pentru o analiză în profunzime a
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
concretă, s-a conturat o constatare importantă legată de prezența turiștilor în zonă, și anume că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Așa cum am argumentat, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale. Acest lucru a condiționat obținerea de beneficii din turism în Vama Veche, lucru ce va afecta dezvoltarea ulterioară a zonei. Chiar dacă vor dispărea o serie de constrângeri după 1989, istoria se va scrie în termeni total diferiți în cele două
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
care se află în proximitatea lui, precum conceptul de contract, au un rol marginal în încercarea de a înțelege modul în care a funcționat societatea românească . Mai mult, drepturile, oricum ar fi înțelese, se raportează în mod fundamental la drepturile individuale. Or, tocmai acest lucru lipsește dacă încercăm să cercetăm trăsăturile de bază ale societății românești tradiționale. Pe de altă parte, cred că este mai potrivită o altă conceptualizare: în loc de drepturi să facem apel la anumite cerințe care decurg din diferite
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa) le-ar putea produce doar dacă ar reuși să se mobilizeze îndeajuns încât să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P.
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de aceea când vine vreun an neroditor sau când o năvălire a vrăjmașului îi împiedică să secere sunt în primejdie să moară de foame (Cantemir, 2001, pp. 172-173). După Gherea, un fenomen social atât de răspândit nu poate avea cauze individuale. Acestea trebuie să fie, am zice, instituționale: țin de regulile, normele în vigoare și de stimulentele de acțiune create . De pildă, deși țăranul are în proprietate o suprafață de teren agricol, în multe cazuri este nerentabil să îl lucreze și
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
țărani danezi și îi aducem aici, „pus în condițiile economico politico-sociale și cultural-morale ale țăranului român, danezul va trăi viața caracteristică a neoiobagului nostru sub regimul în vigoare”. Lenea sau îndărătnicia în a lucra pe moșia boierului reprezintă așadar răspunsuri individuale raționale la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de tip capitalist, care au transformat inclusiv aranjamentele instituționale din agricultură (cultivarea plantelor, creșterea animalelor, dar și utilizarea fondului silvic etc.); și (2) statul centralizat, care a impus în această perioadă o administrație tot mai puternică și a introdus taxarea individuală. Cei doi factori și-au dat mâna pentru a produce noi instituții și organizații. Să luăm un exemplu. Una dintre consecințele importante ale acestor schimbări a fost apariția unei stratificări tot mai crescute la sate. Este important de subliniat însă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
necesitatea desfășurării activităților prin joc, a cărui conținut trebuie dirijat în favoarea dezvoltării și lărgirii relațiilor de grup, educării unor calități, formării unor deprinderi și obișnuințe de comportare morală, lărgirii sferei motivelor și trebuințelor elevilor. Perseverența, răbdarea, curajul, inițiativa, subordonarea intereselor individuale celor colective, modestia, respectarea regulilor stabilite pentru activitatea în grup, cinstea sunt principalele obiective în raport cu care am selectat jocurile motrice. Dacă sunt corect concepute și realizate, traseele (parcursurile) aplicative, ștafetele cu elemente de întrecere pot contribui la dezvoltarea imaginației, a
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
agregat al tuturor apartamentelor de pe scară, după care costurile sunt împărțite la fiecare apartament în funcție de anumite criterii, cel mai folosit fiind acela al numărului de persoane din respectiva locuință. Sistemul este utilizat în acele cazuri în care nu există repartitoare individuale pentru apartamente. El este însă evitat de cele mai multe asociații de locatari din cauza costurilor impuse, care sunt mult mai mari decât într-un sistem cu repartitoare individuale. Logica pentru care acest sistem poate produce costuri ridicate este simplă: să presupunem că
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din respectiva locuință. Sistemul este utilizat în acele cazuri în care nu există repartitoare individuale pentru apartamente. El este însă evitat de cele mai multe asociații de locatari din cauza costurilor impuse, care sunt mult mai mari decât într-un sistem cu repartitoare individuale. Logica pentru care acest sistem poate produce costuri ridicate este simplă: să presupunem că resursa despre care discutăm este apa potabilă și că în blocul respectiv, care are 60 de locatari, nu există repartitoare. Pentru fiecare metru cub consumat de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]