3,341 matches
-
de front. Norocul lui că a fost printre puținii din familie care au stat la Securitate doar câteva zile, în schimb pe ceilalți ne-au decimat. C. I.: În fond, dumneavoastră l-ați incriminat prin faptul că ați vorbit cu informatorul acela în arestul Securității. G. S.: Dar n-am știut, nu știam, nu știam...! C. I.: Dar mama n-a avut de suferit de pe urma arestării dumneavoastră? G. S.: Mama, nu! Mama a fost educatoare și ea a avut un mare
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în familie ascultați posturile de radio dușmănoase, imperialiste. Băiatul dumneavoastră a spus asta". Eu, fiind de față, am zis: "Domnule, eu n-am zis așa ceva!" "Cum n-ai spus!? Ceilalți deținuți din arestul Securității m-au învățat: "spune-le că informatorul acela a mințit!" Și i-am zis anchetatorului: "Domnule, eu nu i-am zis așa ceva! Eu știu despre cine este vorba. Este vorba despre domnul ăla care a stat cu mine când am fost...", am vrut să spun "atunci când am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la Buhuși am învățat o meserie superbă cât am stat 4-5 ani. Era o fabrică extraordinar de bine organizată, dotată, și acolo n-am avut probleme... C. I.: N-ați avut probleme cu Partidul sau cu Securitatea? Îi știați pe informatorii din fabrică? G. S.: Îi cam știam și m-am ferit de ei, că de-acum eram "fript" cu toate și nu mă mai puteau păcăli. Acolo, la Buhuși, am învățat meserie, deși mi se punea mereu întrebarea: "de ce nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
50%, chiar mai mult, dintre foștii deținuți politici și dintre toți intelectualii țării și oamenii mai elevați spiritual, cultural, politic și material au fost compromiși să semneze, au fost forțați de către securiști să semneze acel contract cu diavolul, că devin informatori ai Securității. Acest fapt i-a durut și i-a transformat în niște mucenici, toată viața au regretat, chiar dacă nu au respectat ce scria în acel contract odios. De pildă, marea majoritate a preoților noștri, iertați-mă că vă spun
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pusă de la David Isidor de la Securitate, nu de la procuratură. C. I.: Și tortura, bătaia a fost zilnică? D. B.: Nu, n-a fost zilnică. C. I.: Ați stat în celula de la Securitate singur, nu v-au băgat și vreun turnător sau informator, că se practica, știu de la alți foști deținuți, ca să vă tragă de limbă, să vă provoace să vorbiți? D. B.: Ba da! Cum să nu? Când am ajuns în anchetă la Securitatea Iași mi-au băgat pe unul în celulă, era
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să informez. Și la Tansa au venit să dau declarații. "Ce declarații domnule?" Să spun cutare, cutare, că mă duc la Căminul Cultural și mă întâlnesc acolo cu profesorii, nu știu ce... C. I.: Ahaa, au venit că să vă recruteze ca informator sau colaborator. D. B.: Da, au venit să dau declarații cu ce fac, cu ce știu. O singură dată au venit și i-am zis: "Domnule, te rog frumos să nu mai discutăm absolut nimic!". Și n-au mai venit. Mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dosare și de urmărire și de toate. Dar le-am luat și de aici, de la domnul Damaschin de la arhiva Tribunalului Iași. C. I.: Deci ați fost urmărit de Securitate după detenție, așa-i? D. B.: Bineînțeles! C. I.: Cunoșteați turnătorii sau informatorii Securității? Au fost, spre exemplu, la Miroslava sau la Rediu informatori care raportau toate mișcările dumneavoastră? D. B.: Cum să nu-i cunosc domnule? Îi am pe toți. C. I.: Înseamnă că se cunoștea pe unde ați lucrat că aveați dosar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și de aici, de la domnul Damaschin de la arhiva Tribunalului Iași. C. I.: Deci ați fost urmărit de Securitate după detenție, așa-i? D. B.: Bineînțeles! C. I.: Cunoșteați turnătorii sau informatorii Securității? Au fost, spre exemplu, la Miroslava sau la Rediu informatori care raportau toate mișcările dumneavoastră? D. B.: Cum să nu-i cunosc domnule? Îi am pe toți. C. I.: Înseamnă că se cunoștea pe unde ați lucrat că aveați dosar de deținut politic. D. B.: Știau toți. Păi, cum să nu știe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
index.php accesat octombrie 2014. 6 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/P/P%2002.%20 Panda%20-%20Partoc/Parasog%20Dumitru/index.php accesat octombrie 2014. 7 Evident este vorba despre cei care, manipulați de informatorii securității, au plecat după Movilă și Țonea la Iași pentru a pleca și ei în munți. 8 Adică, securiștii se temeau de o ambuscadă din partea celor din "Mișcarea Oamenilor Dreptății" din România, ca și cum deținuții ar fi avut posibilitatea de a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bukovski cu mare insistență m-a întrebat cum aș putea să depun mandatul meu de deputat din Marea Adunare Națională; i-am răspuns că acesta este un lucru foarte greu și nu se poate discuta decât cu Departamentul Cultelor”. Prin intermediul informatorilor, Securitatea a verificat sinceritatea lui Francisc Augustin. O „sursă” semnala organelor de Securitate că nunțiul Luigi Poggi „i-a solicitat - în cadrul unei discuții în doi - lui Augustin Francisc a da o declarație Vaticanului că în timpul exercitării sarcinilor de serviciu (sic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar tema securității în Europa a fost abordată și de delegații Vaticanului. La 16 octombrie 1976, cardinalul Luigi Poggi a fost primit la Ministerul Afacerilor Externe de Valentin Lipatti, iar detaliile întrevederii au ajuns și la cunoștința Securității prin intermediul aceluiași informator „Gh. Stoenescu”. Acesta nota că “întâlnirea a fost așteptată cu interes deosebit de mons. Poggi care era preocupat și emoționat tot timpul”, iar „discuțiile s-au purtat la modul general, urmărindu-se menținerea bunelor relații între statul român și Vatican, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
poziție, azi, într-un moment istoric când a se situa pe o poziție de forță față de noi îl poate foarte ușor aduce în situația de a nu obține nimic din tot ce propune statului român?”. Ofițerul care a prelucrat nota informatorului se transformă într-un adevărat analist de politică externă pus în slujba regimului de la București. Ultima sa nedumerire poate fi lămurită. Luigi Poggi și, în general, diplomația pontificală nu își făceau prea mari iluzii în privința atingerii unui rezultat favorabil în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
războiului. în zonele considerate centre de rezistență s-a dispus organizarea unor echipe de jandarmi care, împreună cu voluntari (susținători ai guvernului), să procedeze la verificări cu caracter politic, să scotocească terenul în vederea prinderii legionarilor și germanilor. Urmau a se utiliza informatori deghizați în țărani sau ciobani, intenționându-se atragerea în această acțiune și a pădurarilor, a ciobanilor veritabili și a celor care locuiau în locuri izolate de localități, unde aveau să se execute pânde. Pentru preîntâmpinarea acțiunilor grupurilor de rezistență, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
făcut decât să vorbească la infinit despre ce-ar face ei în caz că ar cădea comuniștii de la putere. Prea multe atacuri la persoană, o specialitate dâmbovițeană, atunci ca și acum. în al treilea rând, se știa că exilul era infiltrat de informatori ai Securității, unul era chiar o prințesă cu nume fanariot, și că prin diferite mijloace de șantaj fuseseră recrutate anumite personalități din emigrație. Unul dintre primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecaseră cu regele după ce a abdicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De ce albanezii mor?”. De fapt, desfășurarea unui film asemănător cu cel pe care-l cunoaștem a început acolo numai un an mai târziu: în decembrie 1990 s-au format primele partide de opoziție, infiltrate până la un nivel înalt de foști informatori sau beneficiari ai regimului comunist, și tot atunci a fost doborâtă ultima statuie a lui Stalin. Deși apăruseră primele ziare de opoziție și sindicatele independente, deținuții politici nu fuseseră toți eliberați, cei din urmă au ieșit din închisoare abia în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înțelegem greutățile de a avea o justiție independentă sau de a opera cu dosarele Sigurimi, după ce, în 1990-1992, a fost timp destul ca ele să fie distruse sau măsluite (opinia curentă era că, din patru albanezi, unul ar fi fost informator - aceeași proporție ca în Germania de Est! - românii fiind mult mai mulți; 1 la 7 nu e deloc o situație mai încurajatoare, dacă cineva ar pune temei pe aceste cifre). Ceea ce urmează se știa sau se putea presupune: privatizare lentă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
patriarhul Justinian Marina „un organizator al rezistenței în cadrul BOR” (p. 27). De aceea, Securitatea a urmărit permanent: structura și organizarea BOR; dimensiunea rețelei de mănăstiri și schituri; numirile de ierarhi și manifestarea acestora; câștigarea de simpatizanți și agenți; racolarea de informatori în interiorul structurilor ecleziale. Sintetizând, se poate afirma că scopul autorilor a fost acela de a arăta că BOR a fost supusă constant abuzurilor de către comuniști. Ca victimă, ea își legitimează astfel forța și verticalitatea morală. Autorii concluzionează că BOR, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avea nevoie de consens, de convingeri, de adeziuni, de aclamații. Discursul Bisericii a oferit motivații serioase pentru manifestarea adeziunilor. Faptul că Biserica a dat atât de mult de lucru Securității, faptul că instituțiile BOR au îngreuiat atât de mult munca informatorilor, faptul că patriarhul și colaboratorii săi s-au jucat pe degete cu fidelitatea față de partid ne face să credem că adevărata frustrare a stat de partea Securității. Acest lucru ni-l spune și un document chiar din volum. în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
beneficiul Bisericii Ortodoxe. în al șaselea capitol, „Securitatea și teroarea”, este analizată activitatea instrumentului prin care partidul comunist a aplicat politica represivă în România. Numele și profilul unor ofițeri de Securitate cu tristă faimă atunci și azi, crearea rețelei de informatori ai poliției politice, reprimarea oricărei forme de opoziție internă, arestările masive, noul sistem legislativ, tortura în anchete, slaba pregătire a membrilor poliției politice, aproximarea numărului celor arestați și încarcerați în anii ’48-1965, colectivizarea și violențele din mediul rural, deportările, festivismul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politice, sătui de minciuna în care trăiau, au ajuns să colporteze știrile de la Europa Liberă (pp. 402-420). în cea de-a doua parte a volumului („Reglementări și ordine interne ale securității”) se publică 15 documente, printre care instrucțiuni privind recrutarea informatorilor în 1948, 1951 și 1987 (pp. 423-432, 478-492), normative referitoare la păstrarea dosarelor în 1977 (pp. 433-445), planuri de măsuri pentru neutralizarea și controlul opozanților politici, „Europei Libere”, bisericilor neoprotestante, românilor plecați peste hotare în interes de serviciu sau ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era generalul (Constantin) Constantinescu Claps. Organizația ar fi avut ramificații `ntre studenții și profesorii universitari (`n număr de 22) de la Universitatea și Politehnica din București (ibidem, dos. 1774, f. 164). Aceste date trebuie privite cu circumspecție, ele provenind de la un informator al serviciilor secrete românești, dar datele problemei `ncă nu erau verificate. `n 1945, `n condițiile haosului care `ncepuse să domnească `n bună măsură `n România, se vehiculau `n interiorul noilor structuri informative ale Bucureștilor tot felul de informații neverificate, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a II-a fusese descoperită cu o lună Înainte de data pogromului, În prejma atacului Împotriva Uniunii Sovietice XE "Uniunii Sovietice" . Adjunctul chestorului Poliției din Iași, Gheorghe Leahu, XE "Leahu, Gheorghe" și-a amintit că mulți evrei și, de asemenea, mulți informatori ai Poliției i-au adus la cunoștință că la o periferie Îndepărtată din sudul orașului „se adună, fac exerciții și se Înarmează cu puști anumiți indivizi locuitori ai orașului, legionari precum și tineri de la țară”. El a comunicat acest fapt Direcției
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Rodeanu" , Împreună cu ofițeri de poliție, au cercetat și au descoperit că informația era Într-adevăr reală, dar nu au luat nici un fel de măsuri. Ei „ne-au raportat că aceștia știneri de la țară și legionariț erau conduși de către agenți informatori ai armatei și deci că ei șautoritățileț nu se amestecă În asemenea chestii”. Informația cu privire la antrenamentele și Înarmarea legionarilor și a altora a fost comunicată „autorităților militare superioare” Începând cu 22 iunie, după afirmațiile lui Leahu XE "Leahu, Gheorghe" , generalului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
astfel orice control asupra lui din partea lui Sima XE "Sima, Horia" și a conducerii Gărzii de Fier XE "Gărzii de Fier" . SSI XE "SSI" a avut numeroase succese În ceea ce privește penetrarea În rândurile Gărzii, iar câteva din căpeteniile legionare erau chiar informatori ai serviciului. Garda de Fier XE "Garda de Fier" s-a răzbunat pe foști șefi ai SSI, Mihail Moruzov XE "Moruzov, Mihail" și Niki Ștefănescu XE "Ștefănescu, Niki" , asasinându-i În Închisoarea de la Jilava XE "Jilava" la 27 noiembrie 1940
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" „era În legătură cu Marele Cartier General, În special cu generalul Tătăranu XE "Tătăranu, Nicolae" , iar generalul Barozzi XE "Barozzi (general)" era În legătură cu colonelul Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" ”. Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" a fost și informatorul direct al Marelui Cartier General. Armata a 3-a a Înființat la 5 iulie Pretoria orașului Iași, numindu-l pe colonelul Bădescu XE "Bădescu, Gheorghe (colonel)" , șeful Inspectoratului Regional al Jandarmeriei din Iași, pretor al orașului. În actul de numire
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]