44,521 matches
-
a izolării la domiciliu. ... Articolul 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 192/2020, prevedea că „Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui: obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă“, iar anterior modificării aduse prin OUG nr. 192/2020, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevedea că „Pe durata
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
la locul de muncă“, iar anterior modificării aduse prin OUG nr. 192/2020, art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 prevedea că „Pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;“. Curtea constată că, potrivit art. 4 alin. (1)-(3) din Legea nr. 24/2000, actele normative se elaborează în
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
înainte de modificarea operată prin OUG nr. 192/2020, art. 13 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 55/2020 reglementa posibilitatea ca, pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne să se poată institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, obligativitatea purtării măștii fiind impusă numai în spațiile publice închise, iar modificarea adusă de OUG nr. 192/2022 a condus
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
prin OUG nr. 192/2020 declarată neconstituțională nu au fost aduse modificări, astfel că analiza legalității se va efectua prin raportare la criticile pe fond, în privința acestor critici nefiind întemeiată susținerea reclamantului în sensul că prin ordinul contestat au fost instituite măsuri care nu au fost avute în vedere de puterea legiuitoare, Parlamentul României, neregăsindu-se în Legea nr. 55/2020. Curtea reține astfel că, potrivit art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, printre măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
995 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Oana Elisabeta Frânc în cadrul soluționării recursului formulat într-o cauză având ca obiect partajul judiciar. ... 13. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că legiuitorul a instituit prin dispozițiile legale criticate o diferență de tratament juridic fără a avea o bază rațională și obiectivă, prin excluderea de la calea de atac a recursului a hotărârilor pronunțate în procedura partajului judiciar. Astfel, deși partajul este în esență o
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
sa, de exemplu, prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. Mai mult, nicio dispoziție cuprinsă în Legea fundamentală nu instituie obligația legiuitorului de a garanta parcurgerea, în fiecare cauză, a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii. Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
în mod direct din fixarea unei condiții valorice în acest sens, ci din faptul că aceasta este pronunțată într-o procedură specială, într-o materie în care legiuitorul, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac
DECIZIA nr. 515 din 3 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263281]
-
lor cu privire la unele situații ce nu pot fi anticipate de persoanele acuzate de comiterea contravențiilor. Aceasta are drept consecință aplicarea unor sancțiuni contravenționale în mod abuziv, arbitrar și pe criterii neobiective, iar prin modul general în care este instituită sancțiunea amenzii pentru semnatarii autorizației de construire se ajunge la sancționarea în mod arbitrar a unei persoane care, potrivit fișei postului, are alte atribuții, respectiv cele ce țin de regimul juridic al dreptului de proprietate, cum este cazul secretarului unității
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
formulate. ... 17. Astfel, prin aceste decizii, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, a observat că prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 50/1991 stabilesc răspunderea contravențională a semnatarilor certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire sau de desființare, instituind sancțiunea amenzii pentru săvârșirea faptelor prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. h) și i) din Legea nr. 50/1991. ... 18. Referitor la emiterea și semnarea autorizațiilor de construire, Curtea a reținut că, potrivit art. 63 alin. (5) lit. g) din
DECIZIA nr. 387 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263284]
-
baza probatoriului administrat, să modifice cuantumul acestei sume. Deopotrivă, a reiterat solicitarea de înființare ori, după caz, de menținere a măsurilor asigurătorii, întemeiată pe dispozițiile art. 249-254 din Codul de procedură penală. ... 12. Pe parcursul anchetei penale nu au fost instituite măsuri asigurătorii cu privire la bunurile aparținând inculpaților P.D. și B. Asigurări de Viață - S.A. ori părții responsabile civilmente V. - S.R.L. ... 13. Cauza a fost înregistrată la data de 23 noiembrie 2018 pe rolul Tribunalului Mureș cu nr. 2.221/102/2018. ... 14
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
probabilă a prejudiciului indicată prin actul de sesizare, la care se adaugă accesoriile calculate de partea civilă în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură fiscală. ... 24. În ceea ce privește valoarea probabilă a pagubei până la concurența căreia s-a instituit măsura asigurătorie și care include și accesoriile, a fost avută în vedere Decizia nr. 17 din 5 octombrie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
și altor sume datorate bugetului general consolidat, neputând fi ignorate la momentul cuantificării prejudiciului de către instanța penală. ... 25. Totodată, s-a avut în vedere și faptul că, la stabilirea valorii probabile a pagubei cu privire la care se pot institui măsuri asigurătorii, judecătorul de cameră preliminară trebuie să se raporteze la soluția care s-ar putea dispune pe fondul cauzei cu privire la latura civilă, doar în acest mod putându-se oferi garanții efective părții civile pentru repararea pagubei, așa
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
referire și la întâlnirea președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel din 16-17 mai 2019, în cadrul căreia, ca o chestiune de practică neunitară, s-a discutat și despre situația în care se instituie măsuri asigurătorii pentru a garanta repararea pagubei produse prin infracțiunea de evaziune fiscală, iar ulterior inculpatul achită debitul principal, fără a efectua plata accesoriilor, apreciindu-se că, pentru ridicarea măsurii asigurătorii ca urmare a constatării faptului că prejudiciul a fost
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
împotriva Germaniei). Totodată, considerând că examinarea caracterului proporțional presupune ca organul judiciar să se asigure că valoarea bunurilor sechestrate nu depășește cuantumul pagubei, judecătorul de cameră preliminară a apreciat că se impune menționarea expresă a faptului că măsurile asigurătorii se instituie până la concurența sumei reprezentând debit principal și accesorii. ... 29. În cuprinsul încheierii au mai fost analizate și alte aspecte în legătură cu măsurile asigurătorii dispuse, precum și apărările formulate de inculpați și de partea responsabilă civilmente, care însă nu
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
fiscală principală datorată și la plata sumelor reprezentând obligații fiscale accesorii datorate, în condițiile Codului de procedură fiscală. ... 35. Totodată, s-a ținut seama și de faptul că, la stabilirea valorii probabile a pagubei cu privire la care se pot institui măsuri asigurătorii, organul judiciar trebuie să se raporteze la soluția care s-ar putea dispune pe fondul cauzei cu privire la latura civilă, doar în acest mod putându-se oferi garanții efective părții civile pentru repararea pagubei, așa cum reclamă
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
fond a cauzei“, pentru următoarele argumente: (i) Măsurile asigurătorii reprezintă măsuri procesuale care au caracter incidental în cursul procesului penal, putând fi dispuse în vederea realizării scopurilor prevăzute de art. 249 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar cele instituite în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune (cum este și cazul în speța care a generat problema de drept pendinte) au caracter provizoriu, rolul lor fiind de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
din coroborarea eronată a prevederilor acestui articol cu dispozițiile art. 10 alin. (1^1) din Legea nr. 241/2005. (iv) Un alt argument rezidă în faptul că, deși Curtea de Apel Târgu Mureș solicită interpretarea noțiunii de „pagubă“ în materia măsurilor asigurătorii instituite în cauze privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în cuprinsul întrebării prealabile se referă la „instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului în materia infracțiunii prevăzute de art. 10 din Legea nr. 241/2005“. Or, acest din urmă text de lege, astfel cum
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
și restabilirea situației anterioare săvârșirii faptei penale -, măsurile asigurătorii trebuie dispuse cât mai devreme în cursul urmăririi penale, deci cu mult înainte de a fi stabilită valoarea finală a prejudiciului. Aceasta este rațiunea pentru care organele judiciare au posibilitatea să instituie sechestrul asigurător pe bunurile suspectului sau ale inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a prejudiciului și a cheltuielilor judiciare, astfel cum este aceasta apreciată la momentul luării măsurii asigurătorii. (…) dacă, în urma administrării întregului probatoriu
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 63. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de soluționare în ultimă instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală fiind
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, jurisprudența instanței supreme s-a întemeiat pe interpretarea sistematică a reglementărilor ce au ca finalitate unificarea practicii judiciare, constatându-se că procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, instituită de codificarea procesual penală în art. 475 și următoarele, este vădit mai restrictivă decât cea a recursului în interesul legii, prevăzută de art. 471 și următoarele din aceeași codificare, dar și pe rațiuni ce țin de evoluția legislativă a conținutului
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
În speță, însă, instanța de trimitere este învestită cu judecarea contestațiilor formulate, în temeiul art. 250^1 din Codul de procedură penală, de doi dintre inculpați și de partea responsabilă civilmente împotriva hotărârii judecătorului de cameră preliminară prin care s-au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, soluționarea căilor de atac neputând fi în niciun fel influențată de eventuala incidență a unei cauze de impunitate sau de aplicare a unei sancțiuni penale de natură pecuniară (amenda penală), dintre cele reglementate de art.
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
procedurii judiciare și menite exclusiv să asigure recuperarea sumelor ce vor fi, eventual, acordate părții civile la sfârșitul procesului penal. ... 84. Ca atare, nici hotărârea asupra contestațiilor promovate de inculpați și partea responsabilă civilmente împotriva încheierii prin care s-au instituit măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora până la concurența sumei reprezentând obligațiile fiscale principale și accesoriile aferente, în sensul menținerii, ridicării sau restrângerii lor până la valoarea obligațiilor fiscale principale, nu este aptă de a produce vreun efect concret asupra soluționării
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală nr. 2 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 9 martie 2022). ... 86. Astfel, se observă că, în cauza în care au fost instituite măsurile asigurătorii asupra bunurilor aparținând unora dintre inculpați și părții responsabile civilmente, nu s-a dispus încă începerea judecății, ca fază distinctă a procesului penal, în care se dă o rezolvare raportului juridic penal de conflict, problema de drept cu
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
în mod sever dreptul la muncă și dreptul de a ocupa o funcție publică contravine art. 53 alin. (2) din Constituție întrucât nu este proporțională cu situația care a determinat-o, de vreme ce este singura posibilă. În plus, sancțiunea instituită prin textul de lege criticat intervine ope legis, fără a parcurge o procedură de individualizare. Ar fi trebuit ca dispozițiile ce reglementează regimul incompatibilităților să permită aplicarea principiului proporționalității, reglementând și alte sancțiuni, mai ușoare, pentru ca pedeapsa să poată
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]
-
562 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 3 noiembrie 2016, paragraful 13, invocând jurisprudența sa în materie, a statuat, în esență, că prevederile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie sancțiunea decăderii persoanei eliberate sau destituite din funcție ca urmare a săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de lege sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate din dreptul de a mai exercita o funcție
DECIZIA nr. 386 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263337]