35,526 matches
-
place să mă pierd și să mă rătăcesc, ca prima dată. E o lume a începutului de secol XX, case de avocați și profesori universitari aflate în legătură apropiată cu lumea politică, o lume evocată în toată complexitatea ei psihologică, intelectuală, materială și morală. Se reconstituie o mentalitate burgheză, aflată pe cale de dispariție în anii �60, când pare că se situează prezentul declanșator al narațiunii. Pretextul sau poarta de intrare în această lume, în ceea ce a mai rămas din ea, îl
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
și se recunoaște ca atare. Simpatizant al liberalilor, e, în același timp, un critic acerb al politicii lui Brătianu. În 1916 e grav bolnav de plămâni (și se va sfârși la scurtă vreme), dar cu o mare dorință de afirmare intelectuală, din ce în ce mai diminuată. Căsătorit cu mult mai tânăra Sophie, are mare pasiune pentru fiica lor Yvonne (numită simplu Ivona de către Vica Delcă). Sora Sophiei, Margot, stă și ea în casa profesorului Mironescu, până se devotează lui Sandu Geblescu, fără a se
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
de exagerare: discursul plebeian, încărcat de mediocritatea vieții cotidiene, încadrează toată evocarea, cu tendințe idealiste de omagiere a lumii bune de pe la 1900 și ceva, într-o ramă ironică. În centrul iradiant al romanului se află profesorul Mironescu și limbajul său intelectual, superior, de interpretare a lumii politice și morale burgheze căreia îi aparține. Vica are rolul de a deschide ușa spre această lume și de a o închide apoi la loc, în finalul romanului, cu un "efect burlesc" benefic, cu o
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
intersectând perspectivele personajelor ce dau versiuni despre ceilalți și variante creditabile despre sinele confesorului. Valorizarea alternativă a cotidianului și a idealului, a politicii mari și a intrigii amoroase, a limbajului jos, bârfitor, de precupeață, și a limbajului înalt, de interpretare intelectuală, insuflă romanului Dimineață pierdută un ritm cuceritor.
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
parte, într-un conceptualism sec și lipsit de reliefť". Iar într-un dialog cu Adrian Păunescu, afirma "liniștit": "Există mari poeți care scriu un lirism antisentimental și extrem de riguros. Părerea mea este că, în ultimul timp, prea se confundă ținuta intelectuală cu uscăciunea, lirismul cu bolboroseala informă și inefabilul cu confuzia verbală". E limpede că Ilie Constantin se putea regăsi în atari reflecții antidogmatice. Dar d-sa avansează comentînd și poezia lui Doinaș într-un duh pe deplin cooperant. Dac9ă mai
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
parte, lumea de mahala apare ca o variantă originală, diferită în mod voit (deși era diferită în mod cu totul întâmplător) față de lumea rurală din proza lui Marin Preda, față de lumea aristocratică din proza lui Petru Dumitriu sau față de lumea intelectuală din proza lui G. Călinescu. Groapa aduce un univers total diferit față de Bietul Ioanide (1953), Moromeții (I, 1955) sau Cronică de familie (1955). Pare o contrapondere studiată, deși Eugen Barbu scrie despre lumea copilăriei lui. În Jurnalul unor romane autorul
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
să dormi. D.F.: Atît e de răvășită viața mea, încît la ora cinci dimineața fac deja "Revista presei", care este un fel de compoziție eseistică din titlurile actualității, din temele actualității. Asta deja e o intrare în sinteză, un exercițiu intelectual de sinteză. Pot scrie la orice oră, cu condiția să fiu odihnit și cu condiția să fi intrat bine în subiect. Aici n-am timp. Trebuie să ai timp să intri bine în subiect, să fii în stare să asimilezi
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
și conversații nu foarte lejere, interesul cititorului nu scade o clipă. Căderea în lume are o surprinzătoare dinamică epică. Față de nu puțini confrați prestigioși din sfera romanului de idei (Al. Ivasiuc, Nicolae Breban, Ion D. Sîrbu), la care greutatea eșafodajului intelectual face să scârțâie verosimilitatea situațiilor și a relațiilor, Constantin }oiu topește, așa-zicând, reflecția în acțiune, interferând cele două planuri. Ceea ce întreprind personajele, de la marile gesturi la cele mărunte, nu distonează câtuși de puțin cu gândirea lor. Iar aceasta nu
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
niște voci reînviate, ci prezențe puternice, intense. Trecerea devastatoare a timpului pare că le-a amplificat vitalitatea, în loc să le-o șteargă. Spuneam că, alături de tehnica sau arta prozatorului, trebuie să considerăm concepția lui tactică. Atuurile romanului eseistic (deschidere și înălțime intelectuală, tensiunea schimbului de idei, transcenderea conflictelor realismului tradițional, prin ridicarea mizei) devin, adesea, inutile, din cauza celor care le speculează excesiv. E amuzant să vezi cum toate personajele vorbesc exact ca autorul, rulându-i la nesfârșit teoriile, exprimând bine cunoscutele lui
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
În fond, vorbim despre păcatul cel mai evident pe care un autor îl poate comite și totodată despre culpa cel mai puțin compatibilă cu noțiunea de creator. O dată deconspirat - în presă ori în istoriile literare - un asemenea act de rapt intelectual nu atrage după sine nici vreun blam definitiv, nici vreo formă de lustrație editorială provizorie, ci numai - eventual - o deloc măgulitoare suspiciune continuă. Răspunsul e cât se poate de simplu: înainte de a fi atenuat de circumstanțe legale sau de cine știe ce
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
sau de popularizare iar nu neapărat - încă - de beletristică. De altfel, capitolele sunt bine delimitate și circumscriu reprezentanții genurilor așa-zicând scuzabile: Cronicarii, Savanții, Dascălii, Predicatori și oratori, Tălmăcitorii, Juriștii. Lucru îngrijorător, dar nu catastrofal, din moment ce, într-un asemenea teritoriu intelectual, originalitatea n-a fost mai niciodată un criteriu. Câtă vreme avem în față doar prima parte a consistentului studiu referitor la acești corsari fără simbrie, merită să dăm cazuisticii ce-i al ei. Adică aerul relaxat, de tabloid inteligent, de
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
consacrată în exclusivitate subiectului, elaborată de un tânăr al cărui nume era destinat nu numai să figureze pe una dintre principalele noastre colecții de legi, dar să devină ulterior un fel de sinonim al luptei pentru garantarea și apărarea proprietății intelectuale: Proprietatea literară și artistică de Const. N. Hamangiu. Era o teză de licență în drept la Universitatea bucureșteană, răsplătită de comisia examinatoare (alcătuită din profesorii G. Cantilli, G.G. Danielopol, Gr. Tocilescu și C. Nacu, și condusă de C.G. Dissescu) cu
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
o ierahie alcătuită după niște criterii ce nu mai au nici o legătură cu structura lui intimă. Din acest motiv, organismul își va pierde putința de a crește din interior și, implicit, își va pierde autonomia valorică. Potrivit lui Bourdieu, toate mediile intelectuale trec astăzi printr-o alterare structurală de proporții, iar cauza alterării, se subînțelege, este televiziunea. Exemplul asupra căruia se oprește sociologul francez este reprezentat de mediile universitare. Pînă nu demult, gradul lor de specializare era atît de mare, încît el
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
în actualitate opera lui Raymond Aron, unul din reperele de neocolit ale gândirii liberale de la mijlocul secolului XX. Culegerea de eseuri Opiul intelectualilor este o chintesență a ideilor politice și de filosofia istoriei ale gânditorului francez. Rival ideologic în spațiul intelectual francez, vreme de mai multe decenii, al fostului său coleg de la École Normale Supérieure, Jean-Paul Sartre, Raymond Aron a impus în volume precum Le grand débat, Dix huit leçons sur la société industrielle, La lutte de classe, Les éléctions de
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
democrației sunt cu totul alții. Lumea descrisă de Raymond Aron nu mai are prea multe lucruri în comun cu lumea de azi. Și totuși cartea sa își păstrează o, poate, surprinzătoare prospețime. Dincolo de factual, ea dezvăluie un tip de comportament intelectual, un model de abordare a istoriei și a politicului, rămase la fel de actuale astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la scrierea acestei cărți. A nu avea idei preconcepute, a judeca faptele cu mintea ta, a lua în calcul toate
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
critice, numeroase și aproape întotdeauna pozitive? O explicație există, chiar dacă ea nu va părea prea măgulitoare. Reeditarea romanului Zmeura de câmpie îmi confirmă ceea ce aflasem demult: că autorul acesta atât de inteligent, cu lecturi întinse și aprofundate, cu o mobilitate intelectuală deosebită și o vie curiozitate în a desface mecanismele literaturii, nu se numără printre romancierii de calibru. Punctul lui forte îl reprezintă teoria. E un teoretician al prozei "noi", care adaptează strategiile autenticității camilpetres-ciene la condițiile socio-istorice ale deceniului nouă
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
dragoste pe care l-ar fi putut contura. Sunt convins că Ana și Zare i-ar fi dat o mână de ajutor... Nici un roman al prieteniei; nici unul social; nici unul politic. Nici, nici... Meritul principal al autorului ține de sfera prestidigitației intelectuale și ficționale. Prin teoriile ingenioase pe care le preia, le adaptează și le pune din nou în circulație, acest papă al textualismului românesc aproape că te convinge de valabilitatea sofismelor sale, asumate de o întreagă ramură a generației '80. Cea
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
profesorul, de violoncelistul Marin Cazacu. Pe de altă parte, nu trebuie uitat, cu un secol în urmă, tânărul Enescu a fost una dintre personalitățile cele mai dinamice ale Salonului de Muzică al Castelului Peleș, lăcaș de cultură a cărui efervescență intelectuală artistică a fost stimulată de acest inspirat mecena care a fost regina Carmen Sylva. Zilele trecute am reaudiat aici vioara lui Rudolf Fatyol tălmăcindu-ne "Balada" enesciană în compania pianistului Mihály Duffek, din Ungaria. Tot aici, două cunoscute la noi
"Enescu și muzica lumii"... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9338_a_10663]
-
din mărinimie în direcția esteticului independent și inalienabil: "Nu știu ce impresie vă face o asemenea mărturisire, dar eu am o strângere de inimă când îl văd pe Eugen Barbu minimalizat cu înverșunare azi. A jucat un rol mizerabil în spargerea solidarității intelectuale, dar nu mă va convinge nimeni că omul care a scris Groapa e un autor minor. Nu vreau să las istoria să-mi manevreze amintirile" (p. 270). Eu înclin să cred că Octavian Paler supralicitează din bravadă, într-un sens
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
avangardă. Desigur, prezentul volum e o mostră esențială și o extensie relevantă a unuia din capitolele amplului studiu - în curs de apariție la editura Cartea Românească - dedicat primului val avangardist de la noi. Adică o dovadă neîndoielnică a unui anume lux intelectual pe care Paul Cernat și-l permite: impunerea în doi pași, nu neapărat independenți. După câteva volume - semnate în colaborare cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir - de "explorări" sau de "istorie personală" în vremea antedecembristă, după un roman
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
prea puțin vizitate critic la vremea aceea și avea cu siguranță anumite speranțe asupra unei posibile cariere de scriitoare în Franța. Tînăra exilată - aici mă întorc la sursă - adică la memoriile dnei Lovinescu, chiar dacă se familiarizează fără complexe cu mediile intelectuale pariziene, rămîne legată de tragedia din țară. Are, în afara unei iubiri răscolitoare, un adînc sentiment de culpă față de mama sa, prizoniera dictaturii de acasă, care o va urmări toată viața: libertatea sa, plătită cu suferințele și moartea mamei. Am citit
Cuvîntul din cuvintele Monicăi Lovinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9343_a_10668]
-
am cunoscut o sumedenie de oameni de știință, de savanți ș.a.m.d. Era o mare bucurie a lui să vadă intelectuali schimbând idei între ei. T. S. - Crea un loc al întâlnirilor spirituale. Z.D.-B. - Sigur. O întâlnire intelectuală și spirituală. După aceea, bineînțeles, schimbând domiciliul din Dorobanți, m-am dus către alte biserici. Vom intra și în acest capitol, în altă etapă, enclavă, cum spun eu. Fiindcă viața mea nu e formată din etape succesive, ci din enclave
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
excelenți profesori secundari și universitari (Scarlat Struțeanu, D. Panaitescu-Perpessicius, I. M. Rașcu, Al. Procopovici, Alexandru Marcu, C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu ș.a.) cu ajutorul cărora a reușit să închege și să susțină, până la moartea lui în 1944, colecția de real prestigiu intelectual "Clasicii români comentați", din volumele căreia au învățat carte temeinică mai multe generații astăzi istovite. Care era structura unei ediții din colecția "Clasicii români comentați"? Citez, ca exemplu, structura ediției M. Kogălniceanu, Opere, apărută chiar sub îngrijirea și cu comentariile
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
un excelent profesor universitar, o editură pe măsură, deci de aseme-nea excelentă, cu ajutorul cărora să repete, cu maximă rigoare, inițiativa lui Cartojan? Câștigul - deși de mai multe feluri - ar fi extrem de mare în primul rând pentru elevi, care, pe lângă profitul intelectual, și-ar îmbogăți cu ediții de valoare certă bibliotecile; apoi pentru editura care, făcând investițiile necesare, ar obține, pe lângă un important beneficiu financiar, și un mare prestigiu cultural, și, în sfârșit, pentru Asociația Editorilor Români, care ar demonstra prin sigla
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
CNSAS. În timp ce Traian Băsescu îi săruta mîna patriarhului Teoctist, dosarele de Securitate ale preoților se îndreptau neîndurător spre CNSAS, urmînd același drum ca dosarul susținătoarei sale, Mona Muscă și al unora dintre sprijinitorii pe față din presă și din lumea intelectuală ai președintelui. Nu știu cît l-au costat sentimental pe Traian Băsescu aceste victime din rîndul propriilor săi suporteri, dar marele Chit, despre care se spune că ar depozita în cotloanele pîntecelui său și dosarul lui Băsescu, a eșuat pe
Agonia secretelor Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9368_a_10693]