6,119 matches
-
o schimba", opțiunea pragmatică actuală înseamnă tocmai accentuarea travaliului interpretativ (al semnelor lumii) în vederea schimbării. Parafrazîndu-l pe Malraux se poate susține: condiția umană este interpretativă sau nu există. Subliniind rolul contextului (locul, timpul, circumstanțele enunțării) și al subiectivității (locutorului și interlocutorului), iar ca un corolar al acestora, "manipulările discursive", "retorica științei", ajungem la iluzia descriptivă a lui Austin (descriptive fallacy) sau la mitul obiectivității în formularea lui Heisenberg: în ambele situații (limbaj uzual și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
dependentă de statutul (rolurile) agenților discursivi. Contextul are în vedere cel puțin cinci componente: contextul verbal sau co-textul, contextul existențial al referințelor, contextul situațional, contextul acțional al fragmentelor discursive ca acte lingvistice și contextul psihologic al intențiilor, dorințelor și credințelor interlocutorilor. Dat fiind că textul conține "urmele" procesului său de generare (mărcile subiectului enunțării, interpelările destinatarului, o anumită ierarhie spațio-temporală etc.) vom studia activitatea discursivă prin intermediul produsului finit textul. Deși discursul actualizează mai multe tipuri textuale, întrepătrundere sesizată deja de retorica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
contextul sub toate formele sale: context referențial actual și lumi posibile; context situațional ("didactic" de modelare a unui comportament; de divertisment de dezlegare a unei enigme etc.); context acțional (al actelor de limbaj ale discursului/vs/intențiile, credințele, dorințele, așteptările interlocutorilor). Este indispensabil deci să se depășească perspectiva gramaticală a naratologiei formale insistînd pe raporturile de forță simbolice, pe relația autoritate-credibilitate inerentă actului narării; Vizînd scopuri practice, legate de o situație: stabilirea unei relații, indicarea unui obiect sau exercitarea unei influențe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
direcții par pertinente: pe de o parte semnalele de gen (de tipul "A fost odată un împărat"/vs/"A fost odată" "Un împărat" veți răspunde cu care se deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
creativity" opusă lui "rule governed creativity"). Dar gluma poate la fel de bine țîșni involuntar, din incapacitatea individului de a manevra sistemul limbii; într-o atare situație (cînd individul este manipulat de sistem sau clișeu) o afirmație serioasă a locutorului provoacă rîsul interlocutorilor, efect sancționat de altfel prin comentarii ca: "asta-i bună !", "ce poantă"' etc. Exemplul va fi "o perlă" didactică: după controlul caietelor, profesorul cere unui elev: Și acum lectura textului", la care elevul exclamă candid: "N-am știut că trebuie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
textului", la care elevul exclamă candid: "N-am știut că trebuie să aduc și lectura, o aduc data viitoare". În cele ce urmează ne vom ocupa doar de glumele voluntare, adică de cele emise cu intenția de a provoca rîsul interlocutorilor prin manipularea (deconstruirea) convențiilor. Nu este lipsit de interes faptul că nevoia de a submina clișeul apare și la cel mai stereotip act de interacțiune socială (de pildă actul fatic prin excelență salutul): de la amalgamări interlinguale (de tipul "How do
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a produce efectul-surpriză reprezentat de "poantă". Freud (1905) relaționa această structură semantică omisivă cu o serie de constrîngeri semiotice: astfel ilaritatea, negată persoanei care prezintă gluma (un bun actor nu va rîde niciodată de propriul său banc) este obligatorie la interlocutor, care sancționînd prin rîs textul glumei îi certifică validitatea (provocarea rîsului însemnînd "recuperarea" elementului omis, decelarea sensului contextual etc.). Microunivers teatral, gluma include actori dedublați (ca persoane reale și ca personaje), ținte (persoana sau persoanele atacate de glumă), punct de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
transparentă, induce o schimbare de sens de la pozitiv la negativ: lectura literală exprimă o stare de fapt pozitivă ("Vai ce inteligent din partea ta"), iar semnificația implică exact opusul ei, de aici transformarea ei într-un act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
literală exprimă o stare de fapt pozitivă ("Vai ce inteligent din partea ta"), iar semnificația implică exact opusul ei, de aici transformarea ei într-un act de amenințare a feței interlocutorului (E. Goffman, 1971). În schimb, gluma suspendă relațiile tensive între interlocutori, instituind un spațiu ludic a cărui structură polemic-contractuală (cf. Greimas, 1983) vizează sistemul social și lingvistic, și nu raporturile interpersonale. 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică Plecînd de la opoziția normă comportamentală/vs/normă lingvistică putem vorbi de glume extralingvistice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
glumei implică o activitate de tip problem solving care să concilieze incongruența dintre sensul literal și cel derivat, altfel spus între sensul expus și cel impus.Conform teoriei scripturilor, gluma activează două reprezentări ale lumii, două scripturi. Începutul glumei determină interlocutorul să construiască un anumit script. În final, elementele nu mai pot fi incluse în scriptul inițial; această incompatibilitate induce un al doilea script și prezintă evenimentele într-o perspectivă complet diferită.De fapt cele două scripturi trebuie să prezinte o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
domnule ?" Clentul: Nu, patron de restaurant ca și dumneavoastră". iv) Un tînăr povestește unui prieten: "Cel mai bun prieten al meu a rupt logodna din cauza papagalului, care spunea tot timpul: Nu mă mai îmbrățișa Georges, am să-i spun mamei"" Interlocutorul: "Și ce-i rău în asta ?" Tînărul: "Bine, dar pe prietenul meu nu îl cheamă Georges, ci Charles". De fapt, cel mai important principiu structurant al interacțiunii sociale (Goffman, 1971), principiul conveniențelor dorința oricărui individ de a-și păstra fața
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1971), principiul conveniențelor dorința oricărui individ de a-și păstra fața negativă (de a nu fi amenințat), precum și fața pozitivă (de a avea o imagine publică favorabilă) generează numeroase glume. Ori de cîte ori interacțiunea reprezintă amenințarea feței negative a interlocutorului (prin ordin sau cerere) sau a feței sale pozitive (prin reproșuri, critici etc.) sau a feței negative a locutorului (în scuze, acceptarea unei oferte) sau a feței pozitive (confesiune, mărturisire de culpabilitate etc.), strategia discursivă va încerca să minimalizeze agresivitatea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
încoronat rege, săracul înnobilat își lua o revanșă socială (la modul ludic) prin această intervertire de statut. Pentru o receptare adecvată a glumei este indispensabil ca locutorii să folosească un cod comun, să fie complici în opinii, mentalitate, experiență; dacă interlocutorul nu împărtășește universul social, național, cultural al locutorului ("shared knowledge" Searle), textul riscă să nu apară ca glumă sau să reprezinte o gafă (ceea ce reprezintă un tabu pentru anumite comunități poate foarte bine deveni obiect al glumei în altele). Nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
didactică, mediatică, științifică); iv) comunicarea se desfășoară pe secvențe: inițiativă/reacție, replică/răspuns, a căror gestionare defectuoasă conduce la ma-lentendu-uri și conflicte de comunicare; v) relația comunicativă se instituie între parteneri similar poziționați în ierarhia socială relația simetrică sau între interlocutori cu statut și rol social diferit relație asimetrică (complementară). În această perspectivă, comunicarea devine un sistem cu multiple canale și paliere, la care actorii sociali participă în mod constant, nu doar prin discursul verbal transmis, ci și prin nenumăratele semnale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnificație transculturală "sete" are și diverse semnificații sociale; iv) regulatorii ca gesturi ale funcției fatice, de menținere a controlului; mișcările capului, ale corpului, ca și orientarea acestuia indică rința vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de a-și afirma adeziunea la cele prezentate; v) body manipulators mișcări de atingere a propriului corp sau obiectelor interpretate ca eforturi adaptative de gestionare a emoțiilor. Rîsul, surîsul, bucuria apar cu aceleași expresii faciale și la copiii născuți orbi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
chiar dacă toate părțile corpului par implicate, gradul de participare al acestora variază). Capul participă prin mișcările sale, privire, expresii faciale la o infrastructură a comunicării: * privirea este semnal de emisie și canal de recepție în același timp; locutorul își privește interlocutorul pentru a-și da seama dacă este urmărit și înțeles, receptorul își privește emițătorul manifestîndu-și interesul sau aprobarea; * jocul privirii influențează distribuția luărilor de cuvînt într-o conversație cu mai mulți parteneri, corelată intonației și unei gestualități de final. Anumite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
situații gestul acționează la nivelul relației (ca indicator al intervenției în discurs turn taking). Gest Semnificație (relațională) mîna îndreptată spre exterior "Lăsați-mă să continui, mai am ceva de adăugat" degetul arătător întins spre ordin și nu rugăminte (cum ar interlocutor și dublînd un ritos fi putut sugera forma sa verbală) "Vă rog să nu mă întrerupeți" Pentru actorii aflați în imposibilitatea de a mai comunica (pericol de moarte) gestul rămîne soluția unică. În filmul lui Oliver Stone Dreptul la viață
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
americanului, care fusese de fapt salvarea vieții nenăscute încă și a femeii). * Gestul complementar poate fi o simplă sinonimie gestuală ("E nebun de-a dreptul" dublat de figurarea dereglării mecanismelor cerebrale) sau o nuanțare a atitudinii în raport cu faptele evocate sau interlocutorii (gestul de avertizare schițat prin mișcarea arătătorului în plan vertical însoțește numeroase interacțiuni asimetrice părinte/copil, superior/subalterni revoltați etc.) Deși în majoritatea situațiilor concrete gestul încheie tranzacția (o ruptură definitivă anunțată, poate, verbal devine manifestă și ireversibilă în momentul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Parcursul Cele două palme față în față se apropie Condensarea (G. Calbris, D. Porcher 1989: 199) Gestul se înscrie într-un parcurs semiotic infinit permițînd în egală măsură concretizarea referentului (gesturile iconice de reprezentare a formei și dimensiunilor obiectului), interpelarea interlocutorului (gesturile indiciale de avertizare, ordin și ostensiune), dar și expresivitatea mesajului. Gestul permite trecerea de la accepțiunea concretă și figurată la cea abstractă a cuvîntului atît în plan sincronic (metaforă, locuțiune figurată), cît și în plan diacronic (etimologia concretă a cuvîntului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
secretele. Cel ale cărui buze sînt lipite vorbește totuși cu vîrful degetelor" (Freud, apud G. Croussy, 1990: 119). Privirea joacă multiple roluri în funcționarea optimă a interacțiunii comunicative: * indicare a rolului în comunicare: un subiect care vor-bește privește mai puțin interlocutorul decît atunci cînd ascultă (41% față de 75%); * exprimare a feed-back-ului (în cazul comportamentului de ascultare contactul este de 62-75%, iar în cazul emiterii mesajului contactul vizual este de 38-40%; se pare că femeile au un contact vizual superior bărbaților: "știu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
trăsăturile pertinente pentru semnificația privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele de vînzari¨ vor impune contactul vizual constant ("Deoarece dvs. nu vă mințiți clienții, priviți-i. Priviți-i cînd le vorbiți
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
astfel metodologia cercetării codurilor non lingvistice (cf. și Nöth, 1990: 400-401). Comunicarea se realizează prin gesturi involuntare (încovoierea corpului în cazul descurajării, îndreptarea corpului în cazul unei bătălii cîștigate) sau prin gesturi voluntare, supuse unui cod (palmele în jos calmarea interlocutorului, clătinarea capului îndoială, capul ridicat și bărbia înainte dorință de dominare, arătătorul întins gest de ostilitate). F. Surger (în Les gestes vérités) consideră arătătorul reducere miniaturală a bastonului, lancei, deci neîndoielnic semn de agresivitate. În co-funcționarea proxemică/gestualitate/limbaj ni
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afective (orice schimbare de postură implică o evoluție a relațiilor afective: profesorii recunosc cu ușurință posturile pe care le adoptă auditoriul pentru a compensa plictiseala, nerăbdarea, oboseala etc.), dintre postură și asumarea rolului discursiv (schimbările posturii indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sus în jos și de jos în sus a capului; în Bulgaria se apro-bă mișcînd de la stînga la dreapta și de la dreapta la stînga; în Tahiti se ridică sprînceana pentru a marca acordul; * salutul se concretizează în Franța prin sărutarea interlocutorului, în Spania prin îmbrățișare, eschimoșii cunosc sărutul nazal; * îndepărtarea duhului rău se materializează în Franța prin semnul crucii, în Turcia prin îmbrăcarea unei haine pe dos, în Grecia prin atingerea pleoapei închise cu arătătorul. Mimica diferențiază prin frecvență și durată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
caracter quasi-universal (cf. Eibl-Eibesfeldt), anumite semne faciale capătă investiri semantice diferite în culturi diferite. Astfel surîsul exprimă la europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți diametrali opuși în culturi diferite: * marcarea respectului, deferenței se realizează prin acoperirea capului în lumea arabă și ridicarea pălăriei în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]