4,210 matches
-
și până la finalizarea liceului. Noutatea aplicației a constat pe de o parte în modalitatea de prezentare a temei, videoproiecție, iar pe de altă parte în propunerea unor activități practice, pe grupe constituite în funcție de tipul de inteligență: lingvistică, vizuală/ spațială și interpersonală. Prima grupă a primit ca sarcină să alcătuiască trei eseuri de maximum o pagină A4 cu titlurile: "Libertate și captivitate", "Căutări", "Drumul". Cei cu inteligență lingvistică au abilitatea de a folosi limba pentru a exprima universul imaginației. Manifestă plăcerea de
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
demonstrând că au darul imaginilor, că percep culorile, liniile, formele, spațiul și relațiile dintre aceste elemente, că percep cu acuratețe lumea vizuală. A treia grupă a primit sarcina să dramatizeze pe tema "Timpul liber". Elevii au demonstrat inventivitate și inteligență interpersonală. Computerul a devenit deja un instrument esențial în documentarea și pregătirea mea, dar și un mijloc didactic propriu-zis. Folosirea calculatorului nu este un scop în sine, ci o modalitate de creștere a calității, a eficienței activității instructiv educative. Instruirea asistată
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
eficiente într-o varietate de activități curriculare și extracurriculare. Reușita acestei activități a fost posibilă printr-o proiectare riguroasă, prin stabilirea obiectivelor, modalităților și mijloacelor de realizare, a finalităților. Atmosfera destinsă, climatul deschis au favorizat realizarea unei comunicări intrapersonale și interpersonale eficiente. S-a promovat respectul față de diferențele, particularitățile, abilitățile și valorile individuale ale fiecărui participant în cadrul grupului. Activitatea desfășurată a demonstrat eficiența aplicării TIM în evaluarea cunoștințelor, deprinderilor, abilităților, prin cuvântul scris, prin desen, prin dramatizare. Dezvoltarea curriculară bazată pe
STIMULAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela Delion () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_891]
-
de muncă, acestea la rândul lor, reflectându se asupra vieții și relațiilor noastre personale”. Impactul globalizării produce efecte complexe așa cum le conturează continuu specialiștii din diferite domenii de activitate. Ele influențează și omul având repercusiuni nebănuite la nivel individual și interpersonal. Mai puțin studiate aceste schimbări la nivel individual apar În domeniul motivației prin dobândirea de noi trebuințe și expectanțe ce conduc la interese și atitudini puțin studiate În prezent din perspectiva celor interesați În fluctuația piețelor de textile. Prin urmare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întrebări, centrarea pe idei și perseverență intelectuală. Își argumentează logic opiniile și se manifestă ponderat În susținerea lor. Tipul orientat spre intuiție este un căutător al identității cu predilecție pentru activitatea educațională, de consiliere sau tutorială. Aceste persoane valorizează relațiile interpersonale, sunt empatice și Înțelegătoare. Dau dovadă de sensibilitate și tact În relațiile cu ceilalți. Trăsătura de bază a oamenilor din această categorie este autoactualizarea. Stilul de gândire este diplomatic. Imaginea de sine are ca elemente centrale empatia, bunăvoința și autenticitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
inteligență practică - aptitudinea de a manipula obiecte; inteligență socială - presupune Înțelegerea ființelor umane și la ușurința de a se acomoda cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cereri. Astfel de abilități cum sunt: a spune "nu", a cere o favoare, a cere scuze, a justifica o greșeală, atitudinea față de critică solicită Însușirea și exersarea abilităților de comunicare. După cum susține D. Fontana (1988, 290) comunicarea facilitează În cadrul interacțiunii interpersonale și exprimarea sentimentelor proprii și recunoașterea sentimentelor celorlalți. Atât la copii cât și la adolescenți, atât la elevi cât și la profesori este necesară stimularea eliberării sentimentelor, fie ele pozitive sau negative. Dificultățile ce intervin În această direcție sunt legate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze limita Între convingere și manipulare reușind să se racordeze unei rețele sociale benefice ascensiunii și dezvoltării sale profesionale. CAPITOLUL IV. METODE ȘI STRATEGII ALE CREATIVITĂȚII/INVENTICII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și situații În care aceasta poate fi periculoasă din punct de vedere fizic (condusul unui automobil sau funcționarea unei mașini); ¾ Probleme judiciare repetate legate de utilizarea unei substanțe (arestarea pentru un comportament anormal În raport cu utilizarea substanței); ¾ Utilizarea substanței datorată problemelor interpersonale sau sociale, persistente sau recurente, cauzate sau exacerbate ca urmare a efectelor substanței (scandaluri cu partenerul). Simptomele nu au atins niciodată, pentru această clasă de substanțe (criteriile dependenței la o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții gradate de transparență: în unele situații, toți subiecții pot fi informați că observatorul își asumă un rol pentru a studia o problemă, în altele doar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz poate fi asigurată prin strategii specifice: multiplicarea surselor de date, a tehnicilor de culegere a informațiilor, analiza datelor de către mai mulți cercetători etc. Literatura de specialitate accentuează adesea limitele studiului de caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a coeziunii grupului. Cel care a elaborat tehnicile sociometrice este J.L. Moreno (Sax, 1968; Best, 1977), care în anii 1932-1938 a studiat natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații educaționale, militare, terapeutice (constituirea gru purilor terapeutice) și manageriale. Tehnicile sociometrice au ca premisă faptul că oamenii fac alegeri interpersonale atunci cînd doresc să realizeze o activitate specifică, datorită percepției pozitive, negative sau de ignorare a celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
lor includ dorința sau intenția de a rămâne în grup, identificarea membrilor cu acel grup sau exprimarea loialității față de acesta, deciziile de a dizolva, slăbi sau de a menține și a întări participarea lor în cadrul grupului, deschiderea membrilor spre influențarea interpersonală, nivelul lor de angajare și de atașament față de grup. Coeziunea socială înregistrează niveluri ridicate nu doar în condițiile menționate mai sus, dar și în cadrul relațiilor comunitare puternice. Din perspectiva creării capitalului social și a suportului oferit de spiritul comunitar, relațiile
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
fiecare individ în parte. Pe de altă parte, după cum subliniază și definițiile psihologice, conceptul de coeziune socială se bazează pe atitudinile și pe comportamentele membrilor. „Cu alte cuvinte, coeziunea socială este sistemul cauzal care determină aceste reacții. De asemenea, interacțiunea interpersonală a stat la baza celor mai multe teorii despre dinamica grupurilor, pentru că interacțiunea de acest tip este una dintre principalele modalități prin care oamenii rezolvă problema diferențelor dintre indivizi și influențează atitudinea și comportamentele celorlalți, pentru a ajunge la colaborare și la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
interese și aspiratii ale copilului, setul de atitudini care se manifestă În contextual relațiilor sociale și nivelul expectanțelor copilului, care pot modifica reacțiile și comportamentele sale. Din punctual de vedere al psihologiei de grup trebuie urmărite: stadiul intercunoașterii și aprecierii interpersonale dintre membrii grupului de elevi; stadiul coeziunii socio afective care influențează dinamica grupului; stadiul conștiinței de sine a grupului ca rezultat al maturizării relațiilor și interiorizării setului de reguli și norme existente În viața grupului.’ (C. Neamtu, A. Ghergut, 2000
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
redus de maturizare psiho-socială este determinat și de caracterul limitat al relaționării. Pe masura Înaintării În varstă și a maturizării, trăirile afective, sentimentele și pasiunile devin mai nuanțate și mai stabile. Succesul În diferite activităti (școlare, sportive) și În comunicarea interpersonală contribuie la atenuarea sentimentelor de inferioritate, la echilibrarea psiho-emotională, la formarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine poate fi definită ca o evaluare personală a valorii proprii, exprimată În atitudinea individului față de sine Însuși. În dinamica formării stimei
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
situația concret existentă în organizație. Pe bună dreptate se poate afirma faptul că în practica curentă a unui manager se intâlnesc atât aspectele artistice (mai evidente la stilul de conducere), cât și cele de natură științifică, tehnice (în domeniul relațiilor interpersonale, informaționale, decizionale). Cele două aspecte expuse nu se exclud, iar când se îmbină armonios, determină evoluții pozitive, benefice, la nivelul întregii organizații. Făcând apel la cunoscutul autor francez Jean-Jacques Servan-Schreiber, edificatoare este părerea sa referitoare la acest aspect "Managementul este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
risc la care este supus; responsabilitățile asumate prin deciziile adoptate. Mai intervin și condiții ale modului general de organizare, cum ar fi incertitudinea locului de muncă, criteriile de performanță adoptate, posibile schimbări organizatorice și elemente administrativ-birocratice. Nu trebuie uitate relații interpersonale stabilite între respectivul lucrător și superiorii săi, pe de o parte, și cele cu colegii sau subordonații, relații ce pot fi tensionate, neprietenoase, încordate, lipsite de încredere, egoiste, fățarnice. Și se mai impune discutarea unei categorii de stress la locul
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]