16,981 matches
-
aceasta reprezintă plângerea sa prealabilă. A mai arătat că lucrătorul de poliție care a instrumentat cazul nu i-a pus în vedere, cu ocazia audierii din data de 9 august 2017, că trebuie să formuleze în mod expres un act intitulat „plângere penală“, iar el a considerat că odată sesizat organul de poliție înseamnă că a făcut această plângere. În drept, petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 339 și 340 din Codul de procedură penală și art. 193 alin.
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
de judecată competentă, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei. (2) Procedura stabilirii cazurilor de malpraxis nu împiedică liberul acces la justiție potrivit dreptului comun. ... 62. Titlul XVI al Legii nr. 95/2006 conține și un capitol (VII) intitulat „Dispoziții finale“, în care, prin art. 687, se arată că „Instanța competentă să soluționeze litigiile prevăzute în prezenta lege este judecătoria în a cărei circumscripție teritorială a avut loc actul de malpraxis reclamat“. ... 63. În ce privește dispozițiile de drept
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
de (in)existența unei sesizări prealabile a Comisiei de către partea interesată și de parcurgerea procedurii înaintea acesteia. ... 84. În favoarea acestei interpretări pledează și un argument de topografie: dispozițiile art. 687 din Legea nr. 95/2006 fiind cuprinse în capitolul VII, intitulat „Dispoziții finale“, al titlului XVI, devine posibilă concluzia că instituirea, prin aceste dispoziții legale, a competenței judecătoriei de a soluția litigiile prevăzute de această lege (adică, altfel spus, toate categoriile de litigii pe care un act de malpraxis le poate
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
că nu i s-a solicitat avizul cu privire la Legea nr. 55/2020. De aceea, în speță, consideră că sunt incidente considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, în care instanța constituțională a făcut referire la Raportul intitulat The Rule of Law Checklist adoptat de Comisia de la Veneția, statuând clar că principiul legalității constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept. Ca urmare, lipsa avizului Consiliului Economic și Social este de natură să atragă neconstituționalitatea
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, antereferită, a apreciat, de asemenea, că este neîntemeiată. În acest sens, a arătat că în expunerea de motive a Legii nr. 55/2020, la secțiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ“, la toate punctele acestei secțiuni, se menționează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect“, inițiatorul, respectiv Guvernul, asumându-și astfel că Legea nr. 55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeași
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
ce privește înțelesul expresiei „obiectul infracțiunii de corupție“ din art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, s-a arătat că acesta vizează doar infracțiunile de corupție reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a (intitulată „Infracțiuni de corupție“) din Legea nr. 78/2000, respectiv infracțiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență, fără a se explica înțelesul concret al acestei expresii. Totodată, noțiunea de „pagubă“ din același articol a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
infracțiunile de luare de mită, dare de mită și trafic de influență erau incluse într-un capitol comun cu infracțiunile de abuz în serviciu -, intrarea în vigoare a Codului penal a clarificat acest dubiu, prin reglementarea într-un capitol distinct, intitulat „Infracțiuni de corupție“, a infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență și prin reglementarea într-un capitol separat a infracțiunii de abuz în serviciu (capitolul II, intitulat „Infracțiuni de serviciu“, din titlul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
reglementarea într-un capitol distinct, intitulat „Infracțiuni de corupție“, a infracțiunilor de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență și prin reglementarea într-un capitol separat a infracțiunii de abuz în serviciu (capitolul II, intitulat „Infracțiuni de serviciu“, din titlul V al Părții speciale). ... ... 2. Prin considerentele obligatorii ale Deciziei nr. 458/2017, Curtea Constituțională a stabilit semnificația condiției privind obținerea unui folos necuvenit în economia dispozițiilor art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de rezultat, legiuitorul condiționând realizarea ei de cauzarea unei pagube ori de o vătămare a drepturilor. Norma de incriminare prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este cuprinsă în capitolul III, secțiunea a 3-a a Legii nr. 78/2000 intitulată „Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție“, fiind o normă de trimitere prin care se conferă caracter agravat infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, caz
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, caz în care limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. În forma inițială a Legii nr. 78/2000, norma sus-amintită era cuprinsă în secțiunea a 4-a intitulată „Infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție“, care în art. 17 lit. g) condiționa agravarea infracțiunii de săvârșirea ei în realizarea scopului urmărit, printr-o infracțiune prevăzută în secțiunile a 2-a și a 3-a ale legii, respectiv cele
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
calitatea persoanelor care sunt acuzate, obținerea pentru altul a unui folos necuvenit echivalent cu sumele stabilite drept prejudiciu, în cuantum superior sumei de 10.000 euro. În susținerea punctului de vedere formulat s-a arătat că, deși Legea nr. 78/2000 este intitulată „pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție“, în realitate nu toate infracțiunile reglementate de acest act normativ sunt infracțiuni de corupție. Titlurile secțiunilor acestui act normativ sunt relevante pentru soluționarea acestei probleme: „infracțiuni de corupție“, „infracțiuni asimilate infracțiunilor de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
după cum se reține în mod unanim în doctrină. Infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal este o infracțiune de serviciu, fiind reglementată în capitolul II titlul V din partea specială a Codului penal, capitol intitulat „Infracțiuni de serviciu“. Prin urmare, și infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este de serviciu, și nu o infracțiune de corupție. Analizând dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, rezultă că
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de altă parte, competența de efectuare a urmăririi penale este atribuită acestei unități de parchet în cazul infracțiunilor de corupție din Legea nr. 78/2000 (prevăzute de art. 6-9 din acest act normativ, reglementate în secțiunea a 2-a capitolului III, secțiune intitulată „Infracțiuni de corupție“), indiferent de calitatea persoanelor, dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro. Această interpretare se impune cu puterea evidenței din moment ce legiuitorul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
cum s-a menționat în precedent, infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 este o infracțiune de serviciu, și nu o infracțiune de corupție, fiind reglementată în secțiunea a 3-a a capitolului II din Legea nr. 78/2000, intitulată „Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție“. Prin urmare, criteriul „obiectului infracțiunii de corupție nu poate opera în această situație“. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca și efectuarea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 să fie
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
la art. 18^1-18^5, prin sancționarea cărora se asigură protecția fondurilor și a resurselor Uniunii Europene. Prima categorie de infracțiuni reglementată prin dispoziția legală enunțată este cea a infracțiunilor de corupție ce sunt prevăzute în art. 6 din secțiunea a 2-a intitulată „Infracțiuni de corupție“ din capitolul III, și anume infracțiunile de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal, dare de mită, prevăzută la art. 290 din Codul penal, trafic de influență, prevăzută la art. 291 din Codul penal
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
serviciu“ din Codul penal. Cea de-a doua categorie de infracțiuni la care face trimitere art. 5 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 este reprezentată de infracțiunile reglementate prin art. 10-13 secțiunea a 3-a capitolul III din aceeași lege, intitulată „Infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție“. Legea nr. 78/2000, în varianta inițială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cuprindea în secțiunea a 3-a a capitolului III, cu denumirea marginală „Infracțiuni asimilate infracțiunilor
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002. O a treia categorie de infracțiuni la care face trimitere art. 5 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 este cea a infracțiunilor reglementate prin art. 18^1-art. 18^5 din secțiunea a 4^1-a intitulată „Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene“. Analiza corelată a dispozițiilor de drept material substanțial și a celor de drept procesual penal, pe cele trei paliere, Legea nr. 78/2000,Codul penal și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, inclusiv prin
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
unui contract de leasing financiar. Valoarea finanțării nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al autovehiculului nou achiziționat prin program. (7) Acordarea ecotichetului solicitantului operator economic cu personalitate juridică sau entitate fără personalitate juridică se face în baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic“, denumită în continuare schemă de minimis, instituită în conformitate cu
ORDIN nr. 179 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251367]
-
de leasing financiar. Valoarea finanțării nu poate depăși 50% din prețul de comercializare al autovehiculului nou achiziționat prin program. (9) Acordarea primei de casare solicitantului operator economic cu personalitate juridică sau entitate fără personalitate juridică se face în baza schemei intitulate „Ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto național“, denumită în continuare schemă de minimis, instituită în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul
ORDIN nr. 180 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251368]
-
statului și în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate C.F.R. - S.A. și nu reprezintă bunuri proprietate publică exclusivă, fiind nominalizate generic în categoria cuprinsă în anexa nr. 2 pct. 10 la Codul administrativ, intitulată „Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului“, cu următorul cuprins: „10. infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele și lucrările de artă“ (în sprijinul acestei concluzii se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 384 din 29 mai 2019, paragraful 57
DECIZIA nr. 58 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252398]
-
site-ul web al instituției, datele de contact în vederea transmiterii de către operatorii de transport rutier de persoane a disponibilității și capacității de transport prevăzute la alin. (3) . (6) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt înscrise într-un document intitulat „Decont pentru transportul rutier - HELP UKRAINE“, întocmit în trei exemplare, prevăzut în anexa nr. 3 , care este însoțit de hotărârea prevăzută la alin. (2) . (7) Decontarea contravalorii transportului prevăzut la alin. (1) se face, în urma transmiterii de către operatorul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 12 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252572]
-
electorale ale secțiilor de votare (cu excepția listelor electorale suplimentare utilizate în străinătate la alegerile prezidențiale), prin colectarea datelor înscrise în actele de identitate ale alegătorilor care se prezintă la vot și înscrierea lor olografă în formularul tipizat de hârtie intitulat lista electorală suplimentară. ... 17. Referitor la deciziile emise de Biroul Electoral Central în aplicarea dispozițiilor criticate, Guvernul invocă Decizia nr. 84/D din 4 noiembrie 2019 privind aplicarea prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2019, prin care
DECIZIA nr. 762 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251413]
-
post-închidere. Până în prezent, ANDR nu are un program propriu de cercetare-dezvoltare în domeniul depozitării deșeurilor radioactive LILW- SL, însă la nivel național, cadrul desfășurării activității de cercetare dezvoltare și inginerie tehnologică este asigurat de Programul Anual de Cercetare RATEN, intitulat „Dezvoltarea suportului tehnic național și cooperarea internațională pentru energetica nucleară”, elaborat potrivit dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuării și finanțării activităților de cercetare-dezvoltare, aplicații și inginerie tehnologică aferente suportului tehnic național pentru domeniul de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
conceptelor de depozitare a deșeurilor radioactive în vederea îmbunătățirii acceptanței publice și a mobilizării stakeholder- ilor. Pentru atingerea Obiectivului Strategic 5, anual se elaborează lucrări CDIT în cadrul Programului 5, program suport al Programului Anual de Cercetare RATEN https://www.raten.ro/?page_id=2244 , program intitulat „ Gestionarea deșeurilor radioactive și a combustibilului ars în condiții de securitate nucleară ”, Programul 5, are următoarele direcții de cercetare: Caracterizarea deșeurilor radioactive: dezvoltarea metodelor pentru caracterizarea deșeurilor radioactive generate din operarea, întreținerea și dezafectarea CNE Cernavodă, a celor generate din
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 19 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251337]
-
de uz uman şi activităţile conexe; participarea, prin reprezentanţii desemnaţi de ANMDMR, la întâlnirile comitetelor ştiinţifice şi grupurilor de lucru în domeniul medicamentului de uz uman de la Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Europei, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), organismul intitulat "Şefii Agenţiilor Medicamentului" (HMA) etc.; contribuie la implementarea hotărârilor comitetelor la nivelul agenţiei; evaluarea documentaţiei şi întocmirea rapoartelor de evaluare a dosarului standard al substanţei active (ASMF) prin procedura naţională şi/sau procedurile europene în cadrul procedurii de autorizare de punere
REGULAMENT din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253170]