6,649 matches
-
măsură a tuturor lucrurilor”. De fapt, este expusă teoria platonică a anamnesis, pe care nu are rost să o detaliem aici. În esență, după „Socrate platonicul”, instruirea eficientă este de fapt autoinstruire, iar cunoașterea este autocunoaștere și autodescoperire a adevărului. Intuiția hegeliană cu privire la Socrate, asimilată mai sus, se confirmă pe deplin. Principiul curricular socratic coincide cu metoda maieutică. Și, cel puțin deocamdată, nici cercetările moderne dedicate învățării, instruirii și curriculumului, după câte cunosc, n-au infirmat în vreun fel această concepție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
medievali și moderni, cercetarea operei paideutice a lui Socrate pare să fi fost influențată de anecdotica superficială a lui Diogene Laerțiu (Despre viețile și doctrinele filosofilor, traducere de C. Balmuș, Editura Academiei, București, 1963, II, V). Totuși, pot fi găsite intuiții subtile, deși fugare, cu privire la profunzimea gândirii pedagogice a lui Socrate la: W.D. Ross, „The Problem of Socrates”, Procs. of the Classical Association, 30, 1933, pp. 7-24; A.E. Taylor, Socrates, P. Davies, Ltd., Londra, 1932; H. Kuhn, Sokrates: Ein
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
chiar pentru o resurecție adevărată. Era, într-adevăr, personalitatea din domeniul științei și educației capabilă să determine această schimbare de amploare. Nu numai datorită carierei remarcabile, ci mai ales supleții gândirii sale, aptă să depășească prejudecățile și regulile metodei prin intuiții geniale și revelații tulburătoare. Se născuse la 2 februarie 1909 în Columbus (Mississippi). La numai 15 ani era deja student. În 1930 a devenit graduate specializat în literatură engleză și fizică. Și-a continuat studiile urmând științele biologice și, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este faptul că, în 1965 și 1970, Gagné a ignorat mecanismul învățării prin descoperire (learning by discovery), deși menționa fenomenul de „iluminare bruscă” studiat de Kohler, probabil părându-i-se inadmisibil faptul că unele maimuțe pot învăța prin descoperire și intuiție spontană. În 1974, când a publicat Essentials of Learning for Instruction 10, a admis însă acest al nouălea mecanism, dar i-a atribuit descrierea sa lui J.S. Bruner, și nu gestaltiștilor. După Gagné, instruirea eficientă este dublu condiționată. Condițiile interne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
specialitate, dar, de fapt, nimic nu se lega. Ceva plutea în această cameră, nu știam ce - am aflat mult mai târziu. Eram foarte atent, urmăream discuțiile și atitudinea colegilor mei, simțeam că o primejdie plutește în aer, dar ce anume? Intuiția nu m-a înșelat niciodată, dimpotrivă, m-a salvat de multe ori. Am adoptat o atitudine foarte rezervată și m-am hotărât să studiez comportamentul fiecăruia. Comportamentul oamenilor, în mare măsură, este dictat de circumstanțe, el se pliază exact pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ținut, de asemenea, să precizeze că talentul lui V. de a reproduce viața rurală nu e însoțit și de o capacitate superioară de sinteză, maniera realistă a povestirilor părându-i a fi „de natură cinematică”. S-ar putea ca această intuiție să nu fie fără legătură cu realizarea, în 1925, a filmului Legenda celor două cruci, pe un scenariu propriu, pornind de la povestirea O întâmplare veche (de altfel, V. a figurat în distribuție alături de Alexandru Giugaru, Puica Periețeanu ș.a.). Înzestrarea nativă
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Avram, protagonistul, student la istorie, rănit pe front și revenit în satul natal după aplicarea Dictatului de la Viena, încearcă să pună într-o ecuație inteligibilă relațiile individ-colectivitate-istorie în momente de cotitură a destinelor. Arta prozatorului se vede mai ales în intuiția fină cu care ține cumpăna între relatarea pură a evenimentelor și comentariul digresiv făcut de personaje. Tandemul de intelectuali ai cărții, Avram și medicul german Sedler, se angajează în colocvii memorabile, care scot narațiunea din tiparele prozei ardelenești rurale, dându
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
un adevărat act de curaj, remarcat ca atare de comentatori. Un act de curaj care comporta riscuri, poemele cu formă fixă producând aproape inevitabil impresia monotoniei, a repetării mecanice. Rondelul orei fermecate învederează totuși câteva atribute esențiale: „o poezie a intuiției fulgurante, uneori atroce, dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
stadiul senzorio-motor (al inteligenței preverbale) - 0-2 ani: trecerea de la activitatea reflexă la apariția intenționalitații - 0-8/9 luni; trecerea de la intenționalitate la reprezentare - 8/9 luni-2 ani. - stadiul preoperațional - 2-11/12 ani: substadiul gândirii simbolice - 2-4 ani; substadiul gândirii preoperatorii: al intuiției simple (4-5/6 ani) și cel al intuiției articulate (5/6-7/8 ani); substadiul operațiilor concrete (al logicii concrete) - 7/8-11/12 ani. - stadiul operațiilor formale (continuă până la vârsta adultă): substadiul operațiilor formale - 11/12-14 ani; substadiul structurilor operatorii formale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de la activitatea reflexă la apariția intenționalitații - 0-8/9 luni; trecerea de la intenționalitate la reprezentare - 8/9 luni-2 ani. - stadiul preoperațional - 2-11/12 ani: substadiul gândirii simbolice - 2-4 ani; substadiul gândirii preoperatorii: al intuiției simple (4-5/6 ani) și cel al intuiției articulate (5/6-7/8 ani); substadiul operațiilor concrete (al logicii concrete) - 7/8-11/12 ani. - stadiul operațiilor formale (continuă până la vârsta adultă): substadiul operațiilor formale - 11/12-14 ani; substadiul structurilor operatorii formale - 14-16/17 ani. Din punct de vedere al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
lor, în cele mai variate situații, pe baza evidențierii trăsăturilor caracteristice fiecărui individ în parte. După M. Zlate, calitatea observației depinde de o serie de factori cum ar fi: - particularitățile psihoindividuale ale observatorului (concentrarea atenției, capacitatea de sesizare a esențialului, intuiția etc.); - ecuația personală a observatorului: tip evaluativ, tip descriptiv, tip imaginativ, tip erudit; - caracteristici ale percepției: selectivitatea percepției, factori sociali care pot modela sau deforma percepția etc. De asemenea, se știe că procesele, stările, însușirile psihice nu pot fi studiate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anturaj etc.). Convorbirea, ca metodă de cunoaștere a persoanelor cu cerințe speciale 1, poate fi liberă sau structurată, spontană sau dirijată pe o tematică anterior fixată. Ea presupune cu necesitate respectarea personalității subiectului, competențe psihosociale din partea intervievatorului (empatie, sociabilitate, răbdare, intuiție) și rigoare în consemnarea răspunsurilor. În practică, de cele mai multe ori, metoda convorbirii este asociată cu observația, completând astfel suma de informații cu privire la subiectul cercetat. Convorbirea, în contextul cunoașterii elevilor cu cerințe speciale, poate îmbrăca mai multe forme: - convorbirea dintre profesor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și educația vizual‑perceptivă (pentru cei cu resturi de vedere); - mobilizarea atenției și implicarea factorilor motivaționali. Observații • Activitățile didactice (și nu numai) trebuie să se bazeze pe metode intuitive - principiul fundamental al educării și instruirii deficienților de vedere este principiul intuiției. • Adesea se întâlnește o asociere între deficiența senzorială și cea de intelect, care poate fi: - o consecință a deficienței senzoriale; - o deficiență cu etiologie comună sau de altă natură care însoțește deficiența senzorială. În primul caz efectele recuperatorii pot avea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
primii ani de școală. Manifestarea mai tardivă și păstrarea nealterată a funcției de comunicare îl fac să se deosebească esențial de autismul descris de Kanner, având un prognostic mult mai bun decât acesta. Specifice subiecților cu sindrom Asperger sunt lipsa intuiției și a posibilității de folosire și valorificare a experienței de viață anterioare, deteriorarea susținută și severă în interacțiunea socială și dezvoltarea unor patternuri repetitive, restrânse în comportament și activități, cu efecte semnificative din punct de vedere clinic în domeniile social
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
efectua o clasificare, în funcție de relevanța și importanța lor în practica educațională a elevilor cu dizabilități, pot fi identificate următoarele principii: • Principiul unității/corelației dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract în predare‑învățare (cunoscut și sub denumirea de principiul intuiției) - conform acestui principiu, orice proces de cunoaștere se sprijină pe percepție, iar elevii au nevoie de suport intuitiv în înțelegerea și asimilarea noilor cunoștințe/informații. Astfel, în procesul de învățământ, cunoașterea presupune, în general, parcurgerea a trei etape: a) cunoașterea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
gândirii (noțiuni, definiții, reguli etc.); c) transpunerea corectă în practică a definițiilor, a regulilor, ceea ce presupune o nouă concretizare prin exemplificare. În conformitate cu acest principiu, educatorul va avea în vedere următoarele aspecte: - selectarea materialului didactic potrivit funcției pe care o are intuiția în învățare; - folosirea rațională și adecvată a materialului didactic; - solicitarea intensă a elevului în efectuarea unor activități variate de manipulare, observare, selectare, analiză, sinteză, comparație, verbalizare etc.; - dozarea atentă a raportului dintre cuvânt și intuiție (tendința de a verbaliza în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcției pe care o are intuiția în învățare; - folosirea rațională și adecvată a materialului didactic; - solicitarea intensă a elevului în efectuarea unor activități variate de manipulare, observare, selectare, analiză, sinteză, comparație, verbalizare etc.; - dozarea atentă a raportului dintre cuvânt și intuiție (tendința de a verbaliza în exces, fără a oferi suficient timp pentru secvența intuitivă a învățării). Acest principiu are o relevanță mai mare în cazul elevilor cu deficiențe mintale și senzoriale datorită particularităților proceselor psihice (percepția, reprezentarea, gândirea, imaginația, memoria
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de a verbaliza în exces, fără a oferi suficient timp pentru secvența intuitivă a învățării). Acest principiu are o relevanță mai mare în cazul elevilor cu deficiențe mintale și senzoriale datorită particularităților proceselor psihice (percepția, reprezentarea, gândirea, imaginația, memoria), iar intuiția are un rol compensator, acela de a crea imagini/reprezentări mintale active cu care să poată opera în plan conceptual și noțional. • Principiul accesibilității și tratării individuale, diferențiate - acest principiu poate fi realizat prin respectarea particularităților psihice determinate de tipul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și sisteme tehnice care susțin și facilitează transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții și realizarea unor aplicații în cadrul procesului instructiv‑educativ. În contextul educației speciale, materialele și mijloacele de învățământ dețin un rol fundamental în valorificarea principiului intuiției și accesibilizarea conținuturilor învățării, mai ales în cazul elevilor cu deficiențe mintale și al celor cu deficiențe senzoriale. Mijloacele și materialele didactice facilitează percepția directă a realității, solicită și sprijină operațiile gândirii, stimulează căutarea și descoperirea de soluții, imaginația și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
calitate, sistemul județean de servicii; resurse comunitare, management de caz. 5.2. Competențe practice - capacitate de comunicare (verbală, nonverbală, scrisă), spirit de observație, capacitate de sinteză/raportare în scris a evoluției cazurilor, autoritate profesională și morală în relația cu clienții, intuiție. 5.3. Alte abilități - capacitatea de a asculta, înțelegerea punctelor de vedere și a rolurilor celorlalți, perceperea propriului rol în cadrul echipei, deprinderi de comunicare, inclusiv cu persoane cu nivel scăzut de pregătire, capacitatea de a se simți relaxat cu copiii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îi apare prima carte, Călătorie în lumea formelor (1974), în care face dovada unei reale puteri asociative, întemeiată pe o solidă cunoaștere a marilor direcții din filosofia artei. Câteva însemne sunt evidente de pe acum: informația cuprinzătoare care conlucrează cu o intuiție precisă, concluziile demersului analitic fiind adesea surprinzătoare. Fără să caute originalitatea cu orice preț, eseistul ajunge la formulări axiologice personale, pentru că abordează operele de artă dintr-o perspectivă în care raporturile dintre idee și semnul plastic sunt interpretate într-un
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
în primul număr apare o Întâmpinare de Tudor Arghezi, în care poetul spune, între altele, că „Ziarismul e un gen ca teatrul. Ochiul, gândul, toate funcțiunile de intelect și sufletești ale ziaristului se împrumută, într-un singur tempo complex, din intuiție și sinteză.” De altfel, în 1937 Arghezi va continua să scrie aici o serie de tablete, compuse în maniera sa metaforică și percutantă: Vatra arsă, Tinerețe și țărână, Stilul Brobdignac, Mehr Luft, Scadența, Arthur Rimbaud, George Enescu, Atitudinea inutilă. Tot
POPULARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288973_a_290302]
-
lui Slavici - în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este grevat de o socialitate complexă, greu de descoperit cu ochiul liber (conform intuițiilor critice candide) și imposibil de transpus în termenii, de o mare naivitate teoretică, ai simulacrului de lume. Prozatorul ardelean este un caz de școală pentru dificultățile și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării și intuiția psihologică și, în același timp, prin exactitatea reconstituirilor de epocă. O nuvelă amplă, Premieră de gală (1957), concentrează acțiunea într-o singură seară, din noiembrie 1955, la Viena, când spectacolul extraordinar cu Fidelio de Beethoven redeschide, după război, celebra Staatsopera
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
pe cuvântul „neuzat”, mustind de dărnicia pământului natal. Prezent aici cu poeme, redactează, alături de N. Albu și V. Copilu-Cheatră, rubrica de recenzii „Cărți”, precum și rubrica „Cronica”. Nu a fost un cronicar sistematic și de doctrină, dar, ghidat mai ales de intuiție, a lăsat aprecieri sigure despre Ștefan Petică, Ion Minulescu, G. Ibrăileanu, Anton Holban, Aron Cotruș, Al. Dima, Tudor Arghezi, Matei Alexandrescu, Radu Boureanu ș.a. În 1939 tipărește în „Lanuri” eseul Literatura ardeleană de azi, tras, tot atunci, și într-o
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]