29,866 matches
-
procedură penală sunt susceptibile de analiză pe fond numai în cauze în care acestea sunt aplicabile/aplicate de către instanță, așadar acolo unde în cauză a fost pusă în mișcare acțiunea penală. Câtă vreme în cauză nu subzistă o astfel de ipoteză, dispozițiile art. 341 alin. (2) teza a doua și alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală nu au legătură cu cauza în care a fost ridicată și, prin urmare, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în raport cu dispozițiile
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
României, Partea I, nr. 624 din 18 iulie 2018, paragraful 23, Curtea a constatat că textul criticat nu contravine nici prevederilor constituționale ale art. 24, petentul și intimații beneficiind de garanțiile realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin dispozițiile de lege criticate. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
3) este însoțit de nota de fundamentare a tarifelor de primă ce conține cel puțin următoarele: a) elementele necesare certificării tarifelor de primă de către actuarul avizat de către A.S.F.; ... b) detalierea primelor practicate la nivel de segmente omogene; ... c) ipotezele utilizate inclusiv cele cu privire la cheltuielile administrative și de vânzare care includ taxe și contribuții; ... d) detalierea factorilor de încărcare; ... e) coeficienții de majorare și/sau corecție utilizați; ... f) alte instrumente utilizate la determinarea primei de risc. ... ... 8. La articolul
NORMĂ nr. 18 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256115]
-
României, Partea I, nr. 221 din 4 martie 2021). Așa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea principiului egalității decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. Or, în ipoteza în discuție, persoanele juridice, ca subiecte colective de drept, se află, evident, într-o situație diferită. Ca atare, scutirea instituțiilor și a autorităților publice de plata taxelor judiciare de timbru, timbru judiciar și a sumelor stabilite cu titlu de cauțiune
DECIZIA nr. 30 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254966]
-
să dea declarații în calitate de martori, întrucât legătura intimă creată de instituția căsătoriei ori strânsele relații cu familia pot impulsiona persoanele menționate să denatureze adevărul pentru a încerca să determine o soluție favorabilă suspectului sau inculpatului ori, dimpotrivă, în ipoteza în care relațiile în cadrul familiei sunt afectate de disensiuni, persoanele menționate, audiate în calitate de martor, pot relata fapte sau împrejurări care nu sunt conforme cu adevărul pentru a determina un rezultat al anchetei defavorabil suspectului sau inculpatului. ... 14
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
dreptului de a refuza să fie audiate în calitate de martori al persoanelor enumerate în art. 117 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală este, în principal, evitarea unei dileme morale ce s-ar naște în ipoteza reglementării unei obligații a acestora de a da declarație sub jurământ și sub sancțiunea infracțiunii de mărturie mincinoasă. ... 17. În cauza în care a fost pronunțată Decizia nr. 562 din 19 septembrie 2017, precitată, autorul excepției de neconstituționalitate a formulat
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
acestora [art. 177 alin. (1) lit. c) din Codul penal]. Rațiunea care determină legiuitorul să lege diverse efecte de tip negativ sau pozitiv ale unor instituții juridicopenale de constatarea calității de membru de familie se regăsește, în egală măsură, în ipotezele în care existența relației în cauză este legal și formal fixată într-o formă oficială (precum căsătoria), precum și atunci când este vorba despre o situație de fapt, implicând însă aceeași dinamică cotidiană efectivă. De altfel, Curtea a observat că
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
ori au avut relații asemănătoare acelora dintre soți cu suspectul sau inculpatul este necesar a fi protejat, în materie penală, într-un mod similar cuplurilor legal constituite, având în vedere identitatea de rațiune a reglementării normei procesual penale criticate în ipotezele menționate. În același timp, Curtea a reținut că, în măsura în care nu vor fi obligate să dea declarații în calitate de martor în procesul penal, persoanele care au relații asemănătoare acelora dintre soți ori au avut relații asemănătoare acelora
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
nr. 562 din 19 septembrie 2017, citate anterior, sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc. Curtea constată în acest sens că, în ipoteza menționată, dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, fiind contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție din perspectiva lipsei de corelare cu dispozițiile art. 119 din
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, pe de altă parte, din perspectiva reglementării dreptului de a refuza să declare în calitate de martori în procesul penal, este discriminatorie, nefiind justificată în mod obiectiv și rezonabil. Astfel, în ipoteza persoanelor care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul, pe de o parte, norma nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul avut în vedere
DECIZIA nr. 175 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254907]
-
Legea nr. 77/2016, fără să se raporteze, în mod distinct, așa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea constată că excepția
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
să se raporteze, în mod distinct, așa cum a procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizează aplicabilitatea noului Cod civil [„Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, deoarece se referă la ipoteza aplicării noului Cod civil. ... 23. În continuare, în
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare“] și ipoteza care vizează aplicabilitatea vechiului Cod civil. În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 teza întâi din Legea nr. 77/2016 este inadmisibilă, deoarece se referă la ipoteza aplicării noului Cod civil. ... 23. În continuare, în ceea ce privește prevederile art. 3 teza a doua din Legea nr. 77/2016, Curtea observă că, în realitate, prin criticile formulate, autoarea excepției de neconstituționalitate contestă posibilitatea aplicării impreviziunii judiciare, ceea ce
DECIZIA nr. 755 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255063]
-
de neconstituționalitate. În acest sens apreciază că textul de lege supus controlului de constituționalitate este clar, iar împrejurarea că legiuitorul nu a avut în vedere, în mod expres, judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța care soluționează contestația, în ipoteza specificată de autori, semnifică faptul că încheierea pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți de la prima instanță se bucură de legalitate și temeinicie, astfel încât nu mai este condiționată de rigorile specifice unei cereri de prelungire a măsurii arestării
DECIZIA nr. 117 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256931]
-
neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că autorul deduce neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate din compararea situației în care o autorizație se dă cu drept de conducere cu cea în care o astfel de autorizație se acordă fără acest drept, respectiv în ipoteza comiterii unor infracțiuni privind regimul circulației pe drumurile publice. Se susține că această diferență de regim juridic nu încalcă dispozițiile Legii fundamentale. Se mai arată că, în comparația pe care o face, autorul nu are în vedere gradul de pericol
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
pe care o face, autorul nu are în vedere gradul de pericol social al acestor infracțiuni, mai exact faptul că unele sunt săvârșite cu intenție, iar altele din culpă, motiv pentru care rațiunile pentru care au fost reglementate cele două ipoteze juridice invocate sunt diferite. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 12.566/231/2018/a1, Judecătoria Focșani - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
judecată, în mod neconstituțional, respectiv discriminatoriu, are posibilitatea legală de apreciere in concreto a situației personale a făptuitorului și de a decide dispunerea prelungirii/neprelungirii dreptului acestuia de a conduce pe drumurile publice, în timp ce, în cazul persoanelor aflate în ipoteza invocată de autorul excepției, textele criticate nu permit această apreciere. ... 7. Judecătoria Focșani - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Se arată că textul prevede suspendarea dreptului de circulație în cazul comiterii infracțiunii prevăzute la art. 336 alin.
DECIZIA nr. 130 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256974]
-
omului și a libertăților fundamentale. ... 22. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin norma de procedură criticată, a dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală, aceasta nu poate fi reținută de către Curte, întrucât textul constituțional invocat este aplicabil numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, restrângere care nu s-a constatat însă în cauza de față. ... 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin.
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
mecanism pus la dispoziția victimei sau a altei persoane interesate pentru a împiedica închiderea abuzivă a unui caz penal de către procuror. În această din urmă ipoteză se împiedică o soluție nelegală și netemeinică de neurmărire, în timp ce în ipoteza trimiterii în judecată a unei persoane prin rechizitoriu se creează cadrul legal pentru a se verifica legalitatea și temeinicia unei trimiteri în judecată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale - țin seama tocmai de principiul separării funcțiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecății ar însemna ca instanța să efectueze ea însăși ancheta penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
pentru a se acorda dreptul de acces la instanță, în mod similar cu celelalte părți din dosarul cauzei. Reține că art. 21 din Legea fundamentală garantează soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Or, accesul liber la justiție este îngrădit în ipoteza în care o persoană fizică sau juridică, ce suferă consecințe juridice în dosare penale, nu poate contesta durata procesului penal. ... 6. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține, în acord cu
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
privința cărora sunt dispuse măsuri asigurătorii au dreptul de a formula contestație, conform prevederilor art. 250 din Codul de procedură penală. Curtea a constatat că textul criticat nu contravine dispozițiilor art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind asigurat, în ipoteza juridică analizată, proporțional cu nevoia de garantare specifică fazei procesuale anterioare începerii urmăririi penale și, respectiv, într-o manieră corespunzătoare calității de persoană în privința căreia sunt efectuate acte de urmărire penală in rem. De altfel, dispozițiile procesual penale în
DECIZIA nr. 109 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256887]
-
Cât privește efectele deciziilor Curții prin care se constată neconstituționalitatea unor dispoziții legale care nu mai sunt în vigoare în Decizia nr. 766/2011 se arată explicit că ele nu produc efecte retroactive. Dispozițiile legale declarate neconstituționale într-o astfel de ipoteză „nu se vor mai aplica în cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate și nici în cauzele pendinte în fața instanțelor judecătorești în care respectivele dispoziții sunt aplicabile. [...] Cu alte cuvinte, decizia Curții prin care se admite excepția
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
că textul de lege criticat, potrivit căruia încheierea prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare, este neconstituțional, aducând atingere dreptului la apărare, în ipoteza în care încheierea nu este pronunțată în ședință publică, și creând o inegalitate vădită în contradicție cu dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se arată că nu se poate motiva recursul fără a se lua cunoștință de motivele respingerii
DECIZIA nr. 723 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257018]